”Inovație” în România: prime de pensionare pentru angajații deja pensionați. Compania din Energie care a tocat ajutoarele de stat pe sporuri de lux

În anul 2024 Ministerul Energiei a acordat aproape jumătate de miliard, 477,9 milioane lei mai exact, ajutoare de stat pentru Complexului Energetic Valea Jiului SA (CEVJ SA). Banii aveau o destinație precisă, mai exact era un ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă necompetitive. Un raport recent al Curții de Conturi a descoperit că peste 10% din această sumă, 56,7 milioane lei mai exact, au fost folosiți în afara acestui scop declarat. Modul în care o parte din acești bani au fost cheltuiți arată, încă o dată, corupția care există în cadrul companiilor de stat din România.

Ajutor de la buget pentru companiile de stat

Jumătatea de miliard primită de la Ministerul Energiei avea un scop precis, aprobat de Comisia Europeană. Vorbim de acțiuni pentru închiderea tehnică a minelor în siguranță, bani pentru protecția socială a minerilor, costuri de mediu și certificate CO2. Altfel spus, banii nu erau în niciun caz un „cec în alb” pentru Complexului Energetic Valea Jiului SA. Auditorii Curții de Conturi au descoperit însă că, din cele 477.9 milioane de lei, 56,7 milioane au fost cheltuiți în afara destinației aprobate de Ministerul Energiei.

Cea mai mare parte din această sumă, 51,8 milioane lei, a fost alocată pentru „pentru provizioane constituite lunar pentru achiziția de certificate de emisii de gaze cu efect de seră”. Ce înseamnă mai exact acest lucru? Ministerul Energiei a virat acești bani ca ajutor de stat pentru ca CEVJ să cumpere certificate de emisii de carbon (CO2). Aceste certificate sunt obligatorii pentru companiile care poluează. În loc să cumpere efectiv certificatele până la termenele legale (31 decembrie 2024 pentru achiziție și 1 ianuarie 2025 pentru plată), compania a pus banii „deoparte” sub formă de provizioane.

Un provizion este o rezervă pentru o cheltuială viitoare și nesigură. Or, legea (OUG 129/2023) spunea clar că acești bani trebuiau folosiți (cheltuiți) până la sfârșitul anului 2024. Prin această operațiune pur contabilă, compania a raportat la minister că banii au fost folosiți, însă în realitate ei au rămas în conturile societății comerciale, nefiind plătiți efectiv către furnizorii de certificate verzi.

Digi24.ro

Șeful televiziunii publice din Republica Moldova și-a dat demisia, după scandalul creat de punctajul oferit la Eurovision

Practic, compania de stat a încercat să păstreze în conturi suma de aproape 52 de milioane de lei, bani ce legal trebuiau să fie utilizați până la finalul anului. E foarte posibil ca societatea de stat să se fi gândit să păstreze acești bani pentru achiziționarea certificatelor CO2 din anul următor. Aceasta este însă cea mai caritabilă interpretară a operațiunilor contabile ce au vizat banii de la bugetul de stat, însă Curtea de Conturi arată apoi că, în alte situații, sumele au fost folosite pentru beneficiul direct al unor angajați.

Digisport.ro

Gigi Becali a anunțat noul antrenor de la FCSB: "Cu o jigodie nu stau la masă!"

„Pensionarii de lux” din Energie

Elementul cel mai șocant din întreg raportul Curții de Conturi vizează acordarea unor prime de pensionare pentru 81 de angajați ai Complexului Energetic Valea Jiului în condițiile în care aceștia erau deja pensionari, dar fuseseră re-angajați ulterior în cadrul companiei de stat. Suma plătită celor 81 de angajați este colosală pentru o zonă săracă a României, așa cum este județul Hunedoara: 2,2 milioane lei. Asta înseamnă că fiecare angajat a plecat la pensie (a doua oară) cu 27.000 lei în medie, adică o sumă de aproape 7 ori mai mare decât era salariul mediu din județ.

„Suma de 2.209.110 lei (2.003.728 lei, la care se adaugă contribuții) a fost acordată cu titlu de adaos cu ocazia pensionării unui număr de 81 angajați, care au dobândit calitatea de pensionar înainte de angajarea în cadrul Complexului Energetic Valea Jiului SA.

În acest caz, pentru salariați care aveau calitatea de pensionari încă de la momentul angajării în cadrul entității, fapt confirmat de Casa Județeană de Pensii Hunedoara, conducerea Complexului Energetic Valea Jiului SA a aprobat plata unor adaosuri pentru pensionare, deși acest eveniment (al pensionării) nu
a survenit pe parcursul anului 2024”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În mod normal, un „adaos la pensionare”, cum îl numește raportul Curții, sau primă de pensionare se acordă unui angajat care lucrează în companie și, la un moment dat, decide să iasă la pensie. Este un gest de răsplată pentru angajații care își dedică mai mulți ani din viață unei singure companii. Ce a făcut însă CEVJ? A dat prime de pensionare unor angajați care se pensionaseră înainte de 2024, înainte să pună piciorul în CEVJ.

Vorbim de bani de la bugetul de stat care erau destinați pentru securizarea puțurilor, protecția mediului sau salarii pentru cei care chiar muncesc la închidere. Conducerea CEVJ a luat însă banii destinați siguranței miniere și i-a dat sub formă de prime unor pensionari reangajați.

Bani dați pe „ochi frumoși”

Curtea de Conturi a descoperit apoi un lucru absolut șocant. În mod normal, putem presupune că, pentru a primi o primă de pensionare, sunt necesare o serie de acte prin care beneficiarul demonstrează că s-a pensionat, în speță o Decizie de pensionare emisă de Casa de Pensii. La Complex Energetic Valea Jiului mai multor angajați li s-au plătit aceste prime de pensionare pe „ochi frumoși”, adică pentru simplul fapt că ei au depus o cerere în care au spus că vor ieși la pensie. Compania nu a mai așteptat însă și deciziile de pensionare și a plătit peste un sfert de milion de lei.

„Suma de 250.819 lei (227.500 lei, la care se adaugă contribuții) pentru plata unor adaosuri pentru care Complexul Energetic Valea Jiului SA nu a prezentat documente din care să rezulte calitatea de pensionar a persoanelor cărora le-au fost acordate aceste adaosuri, fiind acordate doar în baza unor cereri de încetare a contractului de muncă, în baza art. 56 alin. 1, lit. c) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Practic, instituția de control spune că CEVJ a plătit aceste „adaosuri de pensionare” unor oameni care, probabil, nu erau încă pensionari. Textul spune clar că nu există acte la dosar care să justifice aceste plăți.

Bonusuri și prime pentru „specialii” din Energie

Apoi, Curtea de Conturi i-a prins pe cei din conducerea Complexului încălcând direct regulile impuse de Guvernul României. Pentru a controla cheltuielile din bani publici, Guvernul României aprobase un Memorandum care stabilea reguli clare pentru acest ajutor de stat, iar una dintre reguli era că primele acordate angajaților nu pot depăși suma de 26.000 lei per persoană.

Într-un act de sfidare directă a autorității Guvernului, în ultimele două luni ale anului (noiembrie și decembrie 2024), conducerea a decis să ignore acest plafon și a acordat unui grup de 26 de persoane prime de câte 32.500 lei. Vorbim de un „surplus” nelegal de 6.500 lei pentru fiecare dintre cei 26 de favorizați. Suma plătită astfel nelegal din banii de la bugetul de stat a fost de peste 180.000 lei.

„Suma 186.323 lei (169.000 lei, la care se adaugă contribuții) reprezentând prime în cuantum de 32.500 lei/persoană, acordate unui număr de 26 de persoane în lunile noiembrie – decembrie 2024, în cuantum mai mare decât cel aprobat prin memorandum în anul 2024 (26.000 lei)”, se mai arată în textul citat.

Cireașa de pe tort și probabil cea mai „obraznică” ilegalitate descoperită de Curtea de Conturi vizează sporurile ilegale pe care și le-au acordat șefii companiei de stat. Societatea Complexul Energetic Valea Jiului a fost creată în jurul anilor 2022–2023 pentru a prelua activele fostului Complex Energetic Hunedoara, aflat în dificultate financiară, iar în prezent, pe lângă gestionarea activităților energetice din Valea Jiului, administrează și închiderea treptată a exploatărilor miniere necompetitive. Vorbim deci de o compania unde una dintre misiuni este chiar închiderea minelor neperformante.

Compania s-a aflat în 2024 în pragul unui colaps financiar, de unde și nevoia ajutorului de stat de 477 milioane lei. Ce a făcut însă conducerea companiei când s-a văzut cu conturile pline cu bani de la bugetul de stat? Și-a mărit propriile venituri, asta deși compania era pe marginea prăpastiei.

„Suma de 1.256.276 lei (1.139.478 lei, la care se adaugă contribuții) pentru acordarea sporului de conducere/coordonare, acordat începând cu 01.03.2024, în condițiile în care operatorul economic a înregistrat pierderi, iar potrivit Memorandumului nr. 3218/25.04.2024 avea obligația menținerii drepturilor de natură salarială ale personalului, aflate în plată la data de 31 decembrie 2023”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sporul de conducere/coordonare nu este un spor destinat tuturor angajaților, ci unui cerc restrâns de persoane care ocupă posturi-cheie. Vorbim de șefii de servicii și cei de birouri și, evident, de directorii din cadrul Complexului. Curtea de Conturi spune că CEVJ a plătit astfel 1,25 milioane lei asta deși prin Memorandumul încheiat pentru primirea acestor bani acceptase să înghețe salariile.

Cronologia este interesantă aici. Memorandumul nr. 3218 din aprilie 2024 impunea obligația ca drepturile salariale să fie menținute la nivelul celor aflate în plată la data de 31 decembrie 2023. Conducerea CEVJ a început să acorde acest spor de conducere/coordonare din data de 01 martie, adică cu două luni înainte de aprobarea Memorandumului, dar într-un moment în care deja se știa că societatea va supraviețui doar prin acest ajutor de stat masiv, care vine cu reguli de austeritate. Memorandumul de la Guvern impunea luna următoare înghețarea salariilor, însă conducerea companiei a ales pur și simplu să ignore acest lucru și să-și acorde aceste sporuri.

Practic, Guvernul a luat bani de la buget să ajute compania de stat să supraviețuiască, iar din suma imensă primită s-au găsit câteva milioane și pentru câțiva pensionari speciali, șefi de birou și directori. Deci, în timp ce minerii primesc asigurări că minele se închid în siguranță, șefii de la birouri și-au tras sporuri de coordonare de peste un milion de lei.