Insomnia, cel mai întâlnit efect al izolării în rândul românilor. Ce alte stări mai afectează sănătatea mintală

Adrian Baciu   
în HotNews
07/05/2020, 07:54
Insomnia, cel mai întâlnit efect al izolării în rândul românilor. Ce alte stări mai afectează sănătatea mintală
Insomnia, cel mai întâlnit efect al izolării în rândul românilor. Ce alte stări mai afectează sănătatea mintală. Foto: hepta.ro

Insomnia este cel mai întâlnit efect al izolării în rândul românilor în această perioadă a a pandemiei de coronavirus. Există și alte efecte adverse pe care un studiu recent le-a scos la iveală.

Insomnia, cel mai întâlnit efect al izolării în rândul românilor. Ce alte stări mai afectează sănătatea mintală

Perioada autoizolare din România are efecte adverse destul de semnificative în rândul populației. Pentru a afla impactul acestei perioade de carantină, un spital din țară a realizat un chestionar online despre impactul măsurilor de izolare și carantinare în timpul COVID-19 asupra sănătății mintale.

Conform studiului online publicat de Spitalul Militar ”Carol Davila”, intitulat intitulat ”Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 în populaţia supusă autoizolării/carantinei”, reiese faptul că nivelul de stres indus de (auto)izolare/carantină a fost resimţit severe de cetățeni.

Unitatea medicală din Capitală a realizat chestionarul între 21 martie și 20 aprilie. Completarea acestuia s-a făcut online și de la cei 941 de respondenți nu s-au colectat date personale, precizează, pe site-ul unității medicale, colonelul medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist.

La capitolul apariției unor simptome de natură psihopatologică cu impact funcţional pe durata izolării, respondenţii au menţionat următoarele efecte: insomnia (11,5%), nervozitatea/iritabilitatea (9%), oboseala fizică/psihică nemotivată (6,4%), stări de panică (6%), expectaţii catastrofice legate de pandemie (6%), creşterea poftei de mâncare (4,5%)

Sub procentul de 4% s-au înregistrat: dispoziția depresivă (4%), scăderea poftei de mâncare (2%), plâns facil (2,5%), idei de inutilitate sau lipsă de valoare proprie (2,5%), probleme de concentrare (2,2%), anhedonie (2,2%), senzaţia că viaţa este lipsită de sens (1,7%), somnolenţa (1,7%), amorţeli în mâini sau picioare (1,6%), palpitaţii (1,6%), derealizare (1,3%), dureri fizice fără o cauză organică (1%), iar mai mulţi respondenţi au admis prezenţa a minim două din simptomele enumerate.

Interacțiunea cu membrii familiei, metoda preferată de a face față izolării

La capitolul ”Cum fac faţă românii perioadei de autoizolare”, pe primul loc s-a clasat interacțiunea cu ceilalți membri din familie, urmată imediat de activitatea online.

Interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare a fost metoda preferată de a face față situației (17%), urmată de în ordine descrescătoare de Internet- rețele sociale (13.4%), televiziune- programe de divertisment (12%), lectura (11%), grădinărit (9%), Internet-divertisment (6%), Internet- jocuri online (3.8%), televiziunea- programele de știri (3.6%).

În răspunsuri au mai fost: fumat (3.5%), activități sportive la domiciliu (3%), activități religioase efectuate la domiciliu (3%), rebus/integrame/sudoku (2.6%), bricolajul (2.3%), Internet- programe educaționale (2%), jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare (1.6%), Internet-cumpărături altele decât cele de strictă necesitate (1%), televiziune- programe culturale (1%) și consumul alcool (0.75%).

Concluziile acestui studiu

Cei chestionați în acest studiu sociologic au fost adulți (81.5%), vârstnici (17.5%) și adolescenți (1%), provenind din mediul urban (86%) sau rural (14%), atât din România (97.3%), cât și din diaspora (Marea Britanie, Germania, Austria, Canada, Republica Moldova, Tunisia, Belgia, Cehia, Spania, Cipru, Portugalia, Italia și USA, 2.7%) (Q1, Q5).

Respondenții au fost de sex feminin (81%) sau masculin (19%), iar statutul lor marital a fost căsătorit(ă) 54.7%, necăsătorit(ă) 23.7%, văduv(ă) 8.6% sau divorțat(ă) 13%.. Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare.

În urma acestui chestionar s-au formulat următoarele concluzii:

STRES: nivelul a fost foarte diferit de la un respondent la altul, fiind de la absent la extrem: jumătate dintre cei chestionați aveau în îngrijire persoane minore, vârstnice, cu afecțiuni organice sau psihice, deci erau supuși unor factori de stres multipli;

METODE de a face față stresului: comunicarea directă cu ceilalți membrii ai familiei cu care locuiau respondenții sau telefonică ori prin Internet cu cei dragi din afara casei; divertisment online (jocuri în rețea, filme artistice, documentare) sau TV (filme, programe de divertisment, sport); lectură; activități sportive; altele – grădinărit, jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare, programele TV de știri și programele educaționale (TV sau online); ținerea unui jurnal, organizarea timpului; dezvoltare personală prin cursuri online, meditație, yoga; dezvoltarea unor abilități profesionale prin cursuri online de limbi străine, operare PC, supraspecializări în domeniul propriu de activitate etc.

SURSA DE INFORMARE: Internetul a fost preferat ca sursă de informare față de televiziune; timpul petrecut zilnic pentru informarea în legătură cu pandemia Covid-19 a fost redus (peste 70% au estimat la o oră acest timp), ceea ce indică o abordare realistă și evitarea intoxicației informaționale cu date referitoare la pandemie;

ÎNGRIJORĂRI: grijile cele mai mari ale respondenților au fost: preocupări legate de sănătatea celor apropiați și a propriei persoane; situația financiară; viitorul profesional sau școlar.

CE MĂSURI CER RESPONDENȚII: testarea masivă a populației, informarea cât mai exactă a populației, interzicerea intrărilor în țară pe o perioadă definită, oferirea mijloacelor de protecție cadrelor medicale în cantități adecvate etc.

Închide ×