În dosarul Nordis, 11 persoane au fost plasate sub control judiciar pe 14 februarie, printre acestea numărându-se Vladimir Ciorbă, patronul companiei, și avocata Laura Vicol, soția acestuia. În dosar au fost puși sub urmărire penală și patru inspectori antifraudă de la Direcția Regională Antifraudă București, aceștia fiind anchetați pentru favorizarea făptuitorului.
Doi dintre aceștia, Diana Fleancu și Mihai Georgescu, sunt acuzați de favorizarea făptuitorului Vladimir Ciorbă și a lui George Ivan pentru că, cu ocazia a trei controale efectuate în perioada noiembrie 2021 – ianuarie 2022 vizând operațiuni de trezorerie între societățile grupului Nordis și persoanele fizice afiliate grupului, nu au consemnat în procesele verbale încheiate operațiunile de externalizare a fondurilor din firmele grupului, adică actele și faptele de delapidare a banilor societății în interesele persoanelor fizice de la vârful grupului Nordis.
Numele Dianei Fleancu apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 11 mai 2023 la Tribunalul Dolj, al cărui obiect este „litigiu privind funcţionarii publici”, iar pârât figurează ANAF, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Fleancu a chemat în judecată ANAF, cerând instanței să dispună obligarea pârâtei să calculeze şi să-i plătească pentru perioada august 2020 la zi şi în continuare, pe durata raportului de funcţie publică, diferenţa dintre salariul de bază efectiv achitat şi salariul de bază cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţiile similare aflate în plată în cadrul ANAF, pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie (inspector clasa I grad profesional principal până în decembrie 2020, apoi inspector superior, gradaţia 4).
Acest lucru trebuie realizat cu luarea în considerare a tuturor drepturilor băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti, cu plata diferenţelor de drepturi salariale între cele acordate şi cele cuvenite, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, plus dobândă legală de la exigibilitatea diferenţelor de drepturi şi până la plata efectivă. Fleancu a arătat că în prezent desfăşoară activitate de inspector superior la DGAF- Direcţia coordonare şi intervenţii cazuri complexe și că în perioada decembrie 2018-august 2020 a fost în concediu creştere copil. A deţinut funcţia de inspector clasa I grad profesional principal până în decembrie 2020, apoi pe cea de inspector superior, gradaţia 4.
Diana Fleancu a subliniat că ceea ce pretinde în cauză este încadrarea salarială corespunzătoare (adică la nivel maxim) pentru perioada august 2020 la zi şi în continuare, pe durata raportului de funcţie publică, prin emiterea unui nou ordin de salarizare prin care să se stabilească nivelul drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor şi al altor adaosuri sau majorări prevăzute de lege şi cu luarea în considerare a drepturilor băneşti obţinut prin hotărâri judecătoreşti, la nivelul maxim al funcţiilor publice identice din cadrul ANAF – inspector clasa I grad profesional principal până în decembrie 2020, apoi inspector superior, gradaţia 4.
Fleancu a arătat că drepturile sale salariale au fost stabilite nu la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţiile similare, pentru că beneficiază cu titlu de spor de risc şi solicitare neuropsihică de un procent de doar 5% aplicat la salariul lunar. ANAF a menționat că decizia CCR din 21.12.2016, în care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 31 alin. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.
De asemenea, ANAF a menționat că Diana Fleancu a înregistrat, în cursul anului 2022, numeroase acţiuni formulate în reprezentarea unor funcţionari din cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală ale căror cereri au fost respinse definitiv la instanţele de judecată. Instituția a solicitat să se observe că pretenţiile formulate de către Diana Fleancu în prezenta cauză – “diferenţa dintre salariul de bază efectiv achitat şi salariul de bază cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţiile similare aflate în plată în cadrul ANAF (…) cu luarea în considerare a tuturor drepturilor băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti”, reprezintă diferenţa de 20% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, solicitată în plus față de procentul de 5% care se acordă în prezent, conform legii, cu privire la care ANAF a răspuns prin adresa din 27.03.2019.
Diana Fleancu a precizat că anumiţi funcţionari din cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală au obținut în instanţă, pe calea unor hotărâri judecătoreşti definitive, obligarea ANAF să stabilească un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, la nivel maxim recunoscut pe cale judiciară funcţionarilor publici (inspectori) din cadrul ANAF aflaţi în aceeaşi situaţie. Prin aceste hotărâri, funcţionarii publici ar fi obținut drepturi salariate aferente procentului de 20% reprezentând diferenţa dintre cuantumul de 25% al sporului pentru risc și solicitare neuropsihică și cuantumul acordat al acestui spor, de 5% aplicat la salariul brut lunar stabilit prin ordine ale preşedintelui ANAF, despre care reclamanta susţine că ar fi “toate anulate” sau, după caz, au obținut aceleaşi drepturi (la nivelul maxim al sporului) pe calea unor “acţiuni în constatare existență discriminare”.
Instanța a arătat că diferența dintre salariul reclamantei Diana Fleancu și salariul celorlalți funcționari este dată de cuantumul sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor acordat ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești și care nu face parte din salariul de bază lunar. Prin urmare, reclamantul nu este îndreptăţit a susţine că nu a beneficiat de nivelul maxim al salariului de bază aflat în plată în cadrul instituţiei-pârâte ANAF București. Instanța a arătat că, așa cum rezultă din cuprinsul acestor dispoziții legale, numai nivelul salariului de bază se va stabili la nivelul maxim aflat în plată, nu însă și nivelul sporurilor care fac parte din salariul brut lunar.
De asemenea, decizia pronunțată de Curtea Constituțională, invocată de reclamantă în cererea de chemare în judecată, face referire tot la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive. Faptul că pentru alţi funcţionari publici, colegi ai reclamantei, li s-a recunoscut un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25%, nu are astfel relevanță în cauză, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.
Pe 28 noiembrie 2023, Tribunalul Dolj a respinge cererea de chemare în judecată formulată de Diana Fleancu. Inspectorul ANAF a formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, care i l-a admis, casând sentinţa şi trimițând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Pe 2 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova a anulat cererea de recurs a Dianei Fleancu, din cauza faptului că recursul a fost nesemnat. Conform declarației de avere din 2024, Diana Fleancu a încasat un venit anual de 79.707 lei (6.642 lei pe lună) ca inspector ANAF.