News

Instabilitate politică în Israel și Bulgaria. Guvernele de la Ierusalim și Sofia au căzut. Efectul asupra UE și cum ar putea fi avantajată Rusia

Israel și Bulgaria ar putea organiza din nou alegeri după ce au rămas fără guverne. Ar putea însemna revenirea la putere a lui Beniamin Netaniahu, respectiv a partidelor proruse.
23.06.2022 | 14:38
Instabilitate politica in Israel si Bulgaria Guvernele de la Ierusalim si Sofia au cazut Efectul asupra UE si cum ar putea fi avantajata Rusia
Premierii celor două state au rezistat în funcție un an (Israel), respectiv 6 luni (Bulgaria) Foto: hepta, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Israelienii se întorc la urne pentru a cincea oară în mai puțin de patru ani după ce coaliția premierului Naftali Bennett s-a destrămat. Iar în Bulgaria, guvernul premierului liberal Kiril Petkov a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură după doar șase luni.

Israelul se pregătește din nou de alegeri

Premierul Israelului va face în zilele următoare demersuri pentru a dizolva Parlamentul și a-și răsturna propriul guvern la un an de la preluarea mandatului, proces care va declanșa automat noi alegeri în câteva luni.

ADVERTISEMENT

Proiectul legii de dizolvare a primit un vot preliminar miercuri, iar cel mai probabil un vot final va avea loc luni.

Coaliția lui Naftali Bennett a început cu o majoritate subțire și recent a pierdut-o, făcând guvernarea imposibilă.

ADVERTISEMENT

O nouă rundă de alegeri îi va oferi lui Beniamin Netaniahu, cel mai longeviv prim-ministru al Israelului și acum liderul opoziției, șansa de a reveni, chiar dacă se luptă cu acuzațiile de corupție.

Cu excepția scenariului improbabil conform căruia Netaniahu sau un alt lider de partid ar putea aduna o coaliție alternativă care să controleze cel puțin 61 de locuri în Parlamentul cu 120 de locuri, israelienii se vor întoarce la urne în toamnă pentru a cincea oară în mai puțin de patru ani.

ADVERTISEMENT

Netaniahu, din nou în centrul scenei politice

Fostul prim-ministru Beniamin Netaniahu a fost înlăturat anul trecut de o coaliție fragilă de rivali din dreapta, centru și stânga, care s-au unit în efortul de a-i opri dominația politică de peste un deceniu.

Acum, guvernul s-a prăbușit, deschizând ușa pentru ca Netaniahu să revină la putere pe o listă naționalistă de dreapta.

ADVERTISEMENT

Chiar înainte ca Knesset-ul să susțină miercuri primul vot preliminar pentru a se dizolva, Netaniahu, cunoscut și sub numele de „Bibi”, nu s-a putut împiedica să exulte.

ADVERTISEMENT

„Suntem pregătiți pentru alegeri și suntem foarte siguri de capacitatea noastră de a le câștiga”, a declarat cel acre a ocupat biroul premierului mai bine de 15 ani.

În culise, însă, Netaniahu lucrează la o scurtătură legislativă care să-i permită să formeze un nou guvern fără alegeri.

Susținătorii lui Netaniahu, în vârstă de 72 de ani, îl prezintă adesea ca fiind singurul politician israelian capabil să conducă țara și el valorifică această imagine de salvator al națiunii, alegând adesea poziții polarizante și înfățișându-și rivalii ca inamici.

Criticii săi îl acuză că erodează fundamentele democratice ale țării căutând să slăbească independența judiciară, întărind extremismul de dreapta și dând un impuls identității evreiești a statului în detrimentul cetățenilor săi arabi.

De ce s-a prăbușit guvernul?

Bennett, liderul unui mic partid de dreapta, a condus o coaliție de opt partide formată din oponenți politici din dreapta, stânga și centru, cu agende ideologice conflictuale și care a inclus primul partid arab independent care a aderat la o coaliție de guvernare israeliană.

Supranumită de unii „coaliția kumbaya”, partenerii săi au fost mânați de dorința lor de a restabili un sentiment de unitate și stabilitate națională – și, în primul rând, de a-l detrona pe Netaniahu după 12 ani consecutivi de mandat.

Dar tensiunile din cadrul coaliției cu privire la problemele de politică și presiunea neîncetată din partea lui Netaniahu și a aliaților săi au determinat doi membri ai partidului lui Bennett, Yamina, să părăsească coaliția.

Câțiva parlamentari de stânga și arabi s-au răzvrătit, de asemenea, pe voturile cheie, ducând la paralizia guvernamentală, apoi la implozie.

Cine va conduce Israelul?

Odată ce dizolvarea Parlamentului va fi aprobată definitiv, cel mai probabil înainte de sfârșitul lunii iunie, Bennett îi va preda puterea lui Yair Lapid, ministrul de externe centrist și fostă personalitate de televiziune, care va conduce un guvern interimar cel puțin câteva luni, până la alegeri și pe durata negocierilor prelungite pentru formarea unei coaliții care vor urma.

În conformitate cu termenii acordului de coaliție, Lapid, liderul Yesh Atid, al doilea partid ca mărime al Israelului, după Likud-ul conservator al lui Netaniahu, ar fi trebuit să preia mandatul de premier de la Naftali Bennett în august 2023.

Dar acordul includea o clauză de siguranță în cazul în care guvernul nu ar fi durat atât de mult. Dacă Parlamentul ar fi dizolvat din cauza acțiunilor membrilor coaliției de dreapta, așa cum este cazul, Lapid ar deveni automat prim-ministru interimar al guvernului interimar.

Guvernul bulgar a rezistat doar 6 luni

Guvernul bulgar al premierului liberal Kiril Petkov a fost răsturnat miercuri printr-o moțiune de cenzură, aruncând țara într-o nouă criză politică după cele trei rânduri de alegeri de anul trecut.

Textul a fost adoptat de 123 de deputați, în timp ce 116 au votat împotrivă.

Moțiunea vine la doar șase luni după ce prim-ministrul Kiril Petkov și partidul „Continuăm schimbarea” au ajuns la putere în decembrie.

Imediat după vot, premierul Kiril Petkov a promis că va continua să lupte pentru reformă. „Promitem că… într-o zi vom avea Bulgaria fără mafie, o țară europeană prosperă de succes”, a spus el citat de Washington Post.

Ulterior, s-a alăturat câtorva mii de susținători guvernamentali care s-au adunat în apropierea clădirii parlamentului din capitala Sofia.

Președintele bulgar Rumen Radev va organiza consultări cu partidele parlamentare care pot încerca să formeze un nou guvern majoritar.

Dacă acest demers eșuează, el ar putea instala un cabinet interimar înainte de a convoca alegeri parlamentare, pentru a patra oară în puțin mai mult de un an.

Răsturnarea guvernului de la Sofia ar putea împiedica extinderea UE

Petkov, un om de afaceri educat la Harvard, a format un guvern de coaliție cu patru partide în decembrie.

El a insistat pentru rezolvarea unei dispute etno-culturale bilaterale care a blocat cererile Macedoniei de Nord și Albaniei de a adera la UE.

Bulgaria este membră a UE și NATO.

Votul de miercuri ar putea opri eforturile țărilor balcanice de a adera la Uniunea Europeană.

Invazia Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie a determinat UE să ia în considerare accelerarea eforturilor sale de extindere în Balcanii de Vest pentru a împiedica Moscova să-și crească influența în regiune.

Bulgaria a blocat cererea Macedoniei de Nord de a adera la UE și, odată cu aceasta, indirect, și a Albaniei.

Guvernul bulgar a insistat ca Macedonia de Nord să recunoască în mod oficial că limba sa are rădăcini bulgare, să recunoască în constituția sa o minoritate bulgară și să anuleze „discursul instigator la ură” împotriva Bulgariei.

Macedonia de Nord a spus că identitatea și limba sa nu sunt subiect de negociere.

Macedonia de Nord, stat candidat de 17 ani

Macedonia de Nord deține statutul de candidat la UE timp de 17 ani și a primit undă verde în 2020 pentru a începe discuțiile de aderare, deși nu a fost stabilită o dată pentru începerea negocierilor.

Comisia Europeană a promis în repetate rânduri că viitorul a șase țări din Balcanii de Vest se află în UE. Alături de Macedonia de Nord, Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru și Serbia au înregistrat întârzieri pe fondul diviziunilor dintre țările membre și a unor probleme bilaterale.

Franța, care deține în prezent președinția rotativă a UE, a declarat că depune eforturi de ultimă oră pentru a deschide calea înainte de un summit despre Balcanii de Vest programat pentru joi și vineri.

Temeri față de întărirea partidelor proruse

Noua criză stârnește temeri în rândul unor observatori care spun că ar putea duce la o creștere a influenței partidelor pro-Rusia.

Bulgaria, membru NATO, care are relații strânse din punct de vedere istoric cu Moscova, a susținut ferm sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei.

Dar observatorii cred că instabilitatea politică va favoriza partidele pro-Rusia din Bulgaria, în special partidul de extremă dreapta Renaștere, care deține 13 locuri în legislativul țării.

Tags: