Instituția care și-a majorat salariile cu peste 20% anul trecut. Cum l-a păcălit pe Bolojan cu tăierea sporurilor

În anul 2025 Guvernul Ciolacu a decis neindexarea pensiilor și înghețarea, de facto, a salariilor din sistemul public, o măsură justificată de către președintele PSD pentru stabilizarea bugetului țării și reducerea deficitului bugetar. În același timp însă, o instituție publică centrală reușea performanța de a-și majora salariile cu peste 20% ( și cu 30% raportat la anul 2023). În plus, angajații nu au fost afectați nici de plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă, găsind o schemă prin care să-și majoreze în fapt sporurile primite.

Instituția care și-a majorat salariile cu peste 20% în 2025

În timp ce premierul Marcel Ciolacu îngheța pensiile și salariile bugetarilor pentru a ține în frâu deficitul bugetar, o instituție centrală reușea performanța să-și majoreze cheltuielile cu salariile de bază ale angajaților cu peste 20%. Este vorba de Curtea de Conturi, acolo unde față de anul 2024, cheltuielile cu salariile de bază au crescut cu 23,4%.

Concret, în anul 2024, cheltuielile cu salariile de bază au totalizat 243 de milioane lei. Anul trecut ele au totalizat însă 300 de milioane de lei, cu peste 57 de milioane mai mult ca în anul anterior. Față de anul 2023 creșterea este și mai semnificativă. În acel an, bugetul pentru salariile de bază a fost de 204 milioane lei, ceea ce înseamnă o creștere cu aproape 100 de milioane lei sau 30% în doar doi ani.

Ce-i drept în decursul anului 2025 a crescut și numărul angajaților de la Curtea de Conturi cu 109 persoane. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, dacă în ianuarie 2025 instituția avea 1617 angajați, la finalul lunii noiembrie numărul acestora ajunsese la 1726. În procente, creșterea este însă de doar 6,7%, adică mai puțin de o treime din procentul cu care s-au majorat salariile de bază la Curtea de Conturi.

Digi24.ro

Următorul hegemon al Europei: Care sunt riscurile reînarmării Germaniei și de ce soluția „cătușelor de aur” ar putea salva continentul

Curtea de Conturi, rezistență la reformele lui Bolojan

Povestea din spatele acestei majorări este ușor mai complicată, dar ea arată rezistența reală la reformele lui Bolojan din partea instituțiilor puternice din administrația centrală. Dacă în unele cazuri, cum sunt ASF, ANCOM sau ANRE, a fost aleasă contestația în instanță, Curtea de Conturi a ales să mimeze reformele și să le îngroape prin inginerii contabile.

Digisport.ro

SUA au încercat să mușamalizeze ”furtul” lui Vladimir Putin, dar totul a ieșit la iveală! Președintele american: ”O umilință”

Un episod cheie s-a consumat în luna august. Atunci, apărea în Monitorul Oficial o Hotărâre a Plenului Curții de Conturi în care se vorbea de majorări cu 40 și 30% la salariul de bază pentru unii angajați ai instituției, majorări ce ulterior erau condiționate de calificativele obținute de acești angajați. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, care anunța public măsurile de reformă în administrație, se arăta perplex în fața deciziei Curții de Conturi, spunând că nu se potrivește cu misiunea Guvernului.

„Nu se potrivește. Ce pot să comentez? Eu personal nu știam de această măsură. O să verific despre ce e vorba. M-ați întrebat dacă se potrivește. Deloc nu se potrivește”, răspundea ministrul liberal la întrebările reporterilor privind hotărârea Curții de Conturi.

În fața valului de critici publice, Curtea transmitea public că prin hotărârea în cauză nu erau operate majorări, ci din contră, erau operate o serie de scăderi ale sporurilor, de la 50% la 40% și de la 35% la 30%. Era o tăiere care nu afecta conducerea instituției, angajații cu vechime sau auditorii externi cu grad maxim. Principalii vizați erau noii angajați și personalul care opera cu fonduri europene (o minoritate). Practic, toți acești angajați și-au văzut veniturile protejate.

În plus, și aici este un alt aspect cheie, aceste „scăderi” veneau într-un context în care salariile angajaților Curții de Conturi fuseseră majorate. Efectul de bază prin reducerea procentelor la unele sporuri a fost practic anulat. Un procent de 40% dintr-un salariu mai mare este mai mare decât un procent de 50% dintr-un salariu mai mic. (De exemplu, dacă în 2024 un angajat avea un salariu de bază de 10.000 lei și un spor de 50%, primea 5.000 lei spor. Dacă în 2025 baza a crescut la 13.000 lei (din diverse motive legale), un spor „redus” la 40% înseamnă 5.200 lei.)

Datele publice de la Curtea de Conturi arată că funcțiile cele mai bine plătite din cadrul instituției au rămas neatinse de reducerile de cheltuieli făcute prin reformele lui Bolojan. Spre exemplu, cea mai bine plătită funcție în instituție este cea de secretar general. În septembrie 2024 salariul de bază era de 31.352 lei. În martie 2025, acesta crescuse la 34.836 lei (o creștere cu 11,1%). Datele din septembrie 2025, deci după adoptarea pachetului II de reforme, arată că același salariu a revenit la 32.514 lei, adică o creștere de doar 3,71%.

Altfel spus, în loc de o majorare cu 3.400 lei, secretarul general al Curții de Conturi a beneficiat de o creștere cu 1.162 lei.

Ce spune asta despre reformele lui Bolojan? Că unele instituții au știut să se ferească sau să le fenteze și că acestea au avut un efect limitat. Până la urmă, bugetul inițial al Curții de Conturi prevedea o creștere cu 32% a salariilor de bază (până la 318 milioane lei), o creștere care a funcționat fără probleme în prima jumătate de an, când pensionarii și bugetarii de rând au avut salariile înghețate. Tot ceea ce au făcut aceste reforme a fost să limiteze aceste creșteri. În loc de 32%, la Curtea de Conturi au fost doar 24%.

Cum l-au păcălit pe Ilie Bolojan cu tăierea sporurilor

La doar câteva zile de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan a trecut o ordonanță de urgență prin care în sectorul public sporul pentru condiții vătămătoare de muncă era plafonat la 300 lei, de la un maxim de 1.500 lei. Măsura a intrat în vigoare imediat, începând cu luna iulie, urmând a fi aplicată până la finalul anului în curs. Este o măsură care a adus o serie de reduceri de cheltuieli la bugetul de stat, dar nu și la Curtea de Conturi.

Măsura avea să limiteze cheltuielile cu sporurile pentru condițiile vătămătoare de muncă, celebrul spor de calculator. Dacă în 2024 aceste sporuri însumau 18,7 milioane de lei, în anul 2025, cheltuielile la acest capitol bugetar aveau să fie de doar 13,2 milioane. O scădere nominală cu 5,5 milioane lei.

Angajații Curții de Conturi beneficiază însă de un alt spor distinct. Este vorba de sporul pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate. În luna septembrie a anului 2024 acest spor varia între 3.090 lei (pentru secretarul general) la 2.194 pentru un director și 1.700 pentru un auditor extern de grad I. În luna martie, aceste sume aveau să crească semnificativ, ajungând la 4.324 lei pentru un director și 2.928 pentru un auditor extern.

Toate aceste sporuri au rămas neatinse în urma reformelor din luna august, potrivit grilelor de salarizare din septembrie 2025. Execuția bugetară are un capitol distinct „alte sporuri”, unde ar trebui să fie incluse și aceste cheltuieli. Dacă în 2024 cheltuielile cu „alte sporuri” erau de 23,2 milioane lei, la finalul anului 2025 ele au ajuns la 35,1 milioane lei. Nominal, este vorba de o creștere 11,9 milioane lei.

Dovada faptului că aceste sporuri au fost majorate pentru a acoperi alte tăieri: în bugetul inițial, aprobat la începutul anului 2025, cheltuielile pentru „alte sporuri” erau estimate la doar 33,2 milioane lei. Practic, la finalul anului, Curtea de Conturi a depășit bugetul alocat la acest capitol, adică Guvernul a tăiat dintr-un loc, dar Curtea a găsit bani în alte locuri.

Cum arată aritmetica reformelor lui Bolojan? Dacă în anul 2024 sporurile totalizau 41,9 milioane lei, la finalul anului, cheltuielile cu sporurile au fost de 48,3 milioane lei.

Premierul Bolojan a acuzat ingineriile financiare

În septembrie 2025, în momentul în care și-a asumat răspunderea pe pachetul legislativ privind reformele în administrația centrală, Ilie Bolojan a vorbit despre rezistența care există în instituțiile puternice ale statului român. El chiar a vorbit de hățișurile birocratice la care au recurs unele instituții, tocmai pentru a evita tăierile efective.

„Ceea ce vedem astăzi în execuțiile bugetare ale unor autorități care se pretind independente este, în fapt, o formă de rezistență la reformă prin hățișuri birocratice.

Nu putem accepta ca, în timp ce tăiem procente pe hârtie pentru a da satisfacție opiniei publice, aceleași sume să fie recuperate prin mutarea lor de la o rubrică la alta sau prin umflarea artificială a salariului de bază. Reforma nu este despre cum redenumim sporurile, ci despre cum reducem povara pe care aceste instituții o pun pe spatele cetățeanului”, a declarat Ilie Bolojan.