Instituție specială pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale. „Situația din România este îngrijorătoare”

Porblema infecțiilor nosocomiale va fi gestionată de o nouă instituție ce va fi înființată de către Ministerul Sănătății prin hotărâre de guvern. Instituția va avea avea inclusiv atribuții în autorizarea și acreditarea spitalelor și centrelor rezidențiale.

Ministerul Sănătății justifică înfințarea acestei entități prin faptul că situația privind infecțiile intraspitalicești este „îngrijorătoare” pentru că informațiile legate de dimensiunea acestui fenomen sunt limitate, iar rezistența microbiană la antibiotice a crescut constant.

Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM) va avea prerogative în stabilirea unei strategii de combatere a infecțiilor nosocomiale și a regulilor de prevenție pe care vor trebui să le respecte spitalele, se spune în proiectul supus dezbaterii publice.

Excesul de antibiotice, la originea infecțiilor nosocomiale

„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel planetar; fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți. Una dintre modalitățile de manifestare a acestei probleme este apariția de infecții nosocomiale cu germeni rezistenți la antibiotice, care aduc un risc considerabil pentru siguranța pacientului internat în unități medicale.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Situația din România este îngrijorătoare; avem o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră, datele disponibile indica un nivel crescut al acestei rezistente și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern.

România este în primele cinci țări din Europa în ce privește consumul de antibiotice, cu peste 70% din media europeană, iar în fiecare zi aproximativ 3% dintre români folosesc antibiotice. Pe lângă utilizarea excesivă a acestui tip de medicamente, sunt preferate antibioticele care au un risc sporit de selectare a rezistenței și de producere a dismicrobismelor. Autoritățile admit că spitalele nu furnizează informații exacte privin nivelul infecțiilor nosocomiale, iar acest lucru are impact negativ asupra măsurilor de prevenție și combatere.

Ministerul Sănătății recunoaște problema subraportărilor

„Problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România)”, se arată în documentul citat.

Potrivit celor mai recente date, în perioada ianuarie-martie 2021, au fost înregistrate 7974 cazuri noi de infecţii în spitale, din care: 429 cazuri determinate de septicemie, 3435 cazuri determinate de infecții respiratorii, 2361 de cazuri determinate de infecții digestive, 769 cazuri determinate de infecții urinare, 347 cazuri determinate de plaga chirurgicală, etc. Chiar și subraportate, infecțiile asociate asistenței medicale au cunoscut o creștere constantă de la o rată de 0,44 la suta de externări în 2016 la 0,63 în 2020.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale urmează să fie înființat în următoarele șase luni și va avea printre atribuții:

a) elaborarea Strategiei naționale și a planurilor naționale pentru prevenirea și limitarea riscurilor legate de infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM);
b) elaborarea criteriilor pentru autorizarea și acreditarea unităților sanitare și centrelor rezidențiale din punctul de vedere al prevenirii IAAM;
c) definirea standardelor minime acceptabile pentru capacitatea laboratorului de microbiologie de a efectua diagnostic etiologic al IAAM și identificarea colonizărilor cu microorganisme cu risc epidemiologic major;
d) stabilirea indicatorilor de performanță ai activității managerilor unităților sanitare și șefilor de secție privind prevenirea și controlul IAAM.

Comitetul va fi condus de un președinte, secondat de un vicepreședinte și va avea un grup de 10 experți, numiți prin ordin al ministrului sănătății, pentru un mandat de 3 ani, pe baza criteriilor specifice de competență și probitate profesională.

O problemă nerezolvată nici măcar după Colectiv

Subiectul infecțiilor nosocomiale a ajuns în atenția publică după incendiul de la Colectiv când starea unora dintre răniți a fost agravată de infecțiile nosocomiale contactate în spital. Astfel, opt dintre pacienții care au fost trimiși în Belgia pentru tratament fuseseră i nfectați cu diverse bacterii în spitalele din România.

De atunci, nu s-au făcut pași consistenți în rezolvarea problemei. La începutul anului, presa a relatat că cinci pacienți infectați cu Covid-19 au murit într-un spital mobil ROL2 instalat în curtea Institutului de Geriatrie „Ana Aslan” din Otopeni. După internare, starea celor cinci persoane a fost agravată de infecțiile nosocomiale.