Instituțiile dezastru ale României. Salarii lunare de mii de euro, prăpăd în jurul lor. „Ne-am așezat în tiparele unei cleptocrații”

Fie că vorbim de autorități de reglementare a unor sectoare cheie, precum ANRE sau ASF, sau instituții precum CSM, cu rol esențial în justiție, au unele dintre cele mai mari salarii din sectorul public, chiar dacă poartă unele dintre cele mai sonore eșecuri ale anului trecut.

Instituții ineficiente, salarii de mii de euro

Fostul deputat PSD, Dumitru Chiriță, numit în anul 2017 președinte ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a încasat anul trecut un salariu de 710.564 lei, echivalentul a 145.000 de euro. În creștere ușoară față de anul precedent, atunci când a încasat cu 3.000 de lei mai puțin, șeful ANRE a avut în 2021 un venit lunar de puțin peste 12.000 de euro. Potrivit declarației de avere a acestuia, acesta are economii de 1,35 de milioane de lei, bani pe care-i ține în trei conturi, în lei, deschise la BCR și Raiffeisen Bank.

Cei doi vice-președinți ai instituției, Zoltan Nagy-Bege, ajuns în această funcție cu susținerea UDMR, și Mircea Man, fost baron PDL cu cinci mandate de deputat, au avut și ei anul trecut salarii de 128.000 de euro (626.975 lei), adică un venit lunar de aproape 11.000 de euro. Și ceilalți patru membri simpli ai Comitetului de Reglementare, numiți și ei politic, au avut venituri totale de 110.000 de euro anul trecut. Astfel, doar salariile conducerii instituției pentru anul trecut au fost de aproape 850.000 de euro.

Anul trecut însă ANRE a fostă văzută drept principalul vinovat pentru haosul creat odată cu liberalizarea pieței de energie, atunci când, odată cu 1 ianuarie 2022, prețurile pentru consumatorii casnici au crescut vertiginos în condițiile în care populația nu a fost informată suficient cu privire la faptul că până la acea dată ar fi trebuit să-și aleagă un furnizor de energie. ANRE nu a organizat nicio campanie de informare în presă, la televiziunea națională, pentru informarea populației, instituția rezumându-se doar la propriile comunicate de presă.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Entitatea responsabilă de acest proces este ANRE. Comunicatele de presă al ANRE înseamnă mult prea puțin față de ce trebuia să facă. Se impunea un parteneriat cu TVR, Radio România, emisiuni în care să le explice oamenilor într-un limbaj simplu ce e de făcut. Sunt în România milioane de oameni care nu știu ce trebuie să facă. Este grav și regretabil”, a declarat, într-un interviu pentru G4media, fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu.

Mai mult, ANRE s-a plâns direct Comisiei Europene atunci când Guvernul a venit cu decizia de compensare a facturilor la energie pentru populației, susținând că astfel i-a fost încălcată autonomia instituției.

Trebuie subliniat că șeful ANRE, Dumitru Chiriță, și-a început cariera ca electrician șef de tură, apoi a devenit sindicalist, iar după intrarea în PSD a ajuns vicepreședinte la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar apoi deputat. În luna ianuarie, în plină criză a facturilor la energie, acesta a plecat în concediu. Săptămâna trecută, presa a scris cum în cadrul cabinetului acestuia a fost angajată ca expertă, cu un salariu lunar de 3.000 de euro o tânără absolventă de drept.

ASF, salarii astronomice în anul celui mai mare faliment

La fel ca șeful ANRE, președintele ASF, Marius Nicu, a încasat anul trecut un salariu de 748.324 lei, ceea ce înseamnă aproape 12.500 de euro, salariu lunar. În declarația de avere depusă acesta a precizat că are doar un cont de economii cu 190.000 de lei, și un autoturism Audi, fabricat în 2017, în valoare de 67.553 euro, achiziționat în contract de leasing. De remarcat faptul că în urmă cu doi ani salariul acestuia în fruntea ASF a fost de doar 391.563 de lei, adică doar puțin mai mult decât jumătate a ce a încasat în 2021.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Cei patru vicepreședinți ai instituției au avut și ei venituri de peste 650.000 de lei în anul trecut. Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte ASF, a declarat un venit de 713.489 lei în anul trecut, în timp ce vicepreședinții Gabriel Grădinescu, Cristian Roșu și Ștefan Daniel Armeanu au încasat salarii în jurul sumei de 660.000 de lei, echivalentul a 11.000 de euro lunar.

Jozsef Birtalan, Ioan Gheorghe Țara, Aura Gabriela Socol, Ovidiu Răzvan Wlassopo, membrii neexecutivi ai consiliului de administrație au încasat salarii în jurul sumei de 365.000 de lei, echivalentul a 6.000 de euro lunar.

Falimentul City Insurance din vara anului trecut a fost evenimentul care a zguduit piața financiară din România, jumătate de milion de polițe de asigurare devenind nule peste noapte. Raportul de audit, dat publicității la finalul lunii trecute, stabilea ca principală cauză pentru falimentul City Insurance „un deficit semnificativ, de 1,2 miliarde de lei, rezultat din vânzarea polițelor sub tariful notificat cu scopul de a crește cota de piață”, adică exact ce trebuia să verifice ASF.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, Comisia economică a Senatului a organizat o serie de audieri pe această temă, audieri la care reprezentanții ASF au declinat invitația, însă la care a fost prezent avertizorul de integritate din ASF, Cristian Muntean. Acesta a a semnalat încă de la începutul anului 2021 multiple nereguli majore la nivelul Autorității de Supraveghere, inclusiv în relația cu City Insurance, iar la audierile din Senat a precizat că sub mandatul președintelui Nicu Marcu, gradul de conformitate al asigurătorilor s-a deteriorat semnificativ, numărul de reclamații depuse de beneficiarii de polițe începând să crească. Mai mult, acesta a precizat că ASF a constatat nereguli majore la City Insurance în urma unui control în 2020, dar că au fost aplicate sancțiuni mici, care au fost anulate de instanță pe vicii de procedură ale actelor întocmite de Autoritate.

CSM și îngroparea justiției

Săptămâna trecută Comisia Europeană a publicat ultimul raport privind statul de drept, reiterând multe din problemele vechi ale sistemului de justiție din România. Este subliniat faptul că reducerea competențelor DNA ar putea avea un impact negativ asupra activității acesteia, că nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați, sunt expuse motivele de îngrijorare în ceea ce privește competențele extinse și lipsa de răspundere a șefului Inspecției Judiciare și sunt exprimate noi îngrijorări cu privire la impactul noului sistem ce a înlocuit Secția Specială. Experții din domeniu sunt de părere că lista de nemulțumiri a fost atât de mare încât poate justifica o acțiune de suspendare a fondurilor europene pentru țara noastră.

La fel ca și celelalte două instituții, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituție cheie a sistemului judiciar, „garant al independenței justiției”, cu membrii aleși prin vot de către judecători și procurori pentru un mandat de șase ani. Evident CSM nu poartă vina completă pentru toate problemele din justiției, însă în ultimii ani o majoritate clară din această instituție a acționat constant în aceeași direcție care a atras criticile Comisiei Europene și a opoziției de la București, care a spus că asistăm la „întoarcerea pe vremea lui Adrian Năstase”.

Doar în ultima jumătate de an, CSM a avut un rol activ în multe dintre episoadele pentru care țara noastră a fost criticată în ultimul raport de țară al Comisiei. Modul în care CSM-ul l-a exclus din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț cu voturile majorității formate în jurul judecătoarei Lia Savonea, pensionarea și numirea unui alt magistrat în fruntea Inspecției Judiciare, instituția folosită pentru a-i liniștii pe magistrații incomozi, modul în care aceeași majoritate a refuzat să organizeze alegeri interne timp de jumătate de an ignorând prevederile legale și nu în ultimul rând modul în care a fost susținut proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ, deși organismele europene au criticat acest proiect.

Salariul încasat de Lia Savonea anul trecut pentru efortul depus în cadrul CSM: 474.927 de lei, adică echivalentul a 95.000 de euro, sau 7.900 de euro pe lună. Potrivit declarației de avere, aceasta are în conturi economii de circa 650.000 de euro.

Un alt membru al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu, cel care s-a autopropus președinte interimar doar pentru a nu fi organizate alte alegeri, a încasat anul trecut în care a fost președintele instituției 40713 lei, decontare chirie și cheltuieli de transport, 330511, indemnizația de președinte și 163457, diurna de delegare și detașare. În total peste 534.00o de lei, sau echivalentul a 107.000 de euro, ceea ce înseamnă 8911 euro încasați lunar. Cu 19 membri, inclusiv cei doi reprezentanți ai societății civile, veniturile salariale membrilor CSM pentru anul trecut se apropie de două milioane de euro.

Problema este una de sistem, susțin analiștii politici, care subliniază că pe de o parte exista dezideratul ca aceste instituții să fie independente în deciziile pe care le iau de factorul politic, la adăpost de diverși politicieni populiști, însă acest lucru, fără o tradiție instituțional, fără reguli puternice, poate conduce la situația când salariile și beneficiile pe care aceste posturi le oferă le transformă într-o tentație pentru diverse grupuri de interes.

„Problema nu este la nivel individual. Problema nu este una de genul „X nu-și face datoria”. Este o problemă sistemică. Dacă ne uităm la distribuția veniturilor, cine ia, de unde ia, cine sunt acești rentieri, cât de incompetenți sunt, de cine depind, ajungem la o concluzie imediată și evidentă: ne-am așezat în tiparele unei cleptocrații. Este modelul unor state africane sau al Rusiei de azi. Vedem cum soldații ruși se protejează cu cofraje de ouă pe front pentru că s-a furat blindajul, s-a furat tot. Generalii ruși au inventat unități întregi pe hârtie pentru a încasa ei soldele soldaților. Acolo suntem, la acest nivel. Din păcate, România a devenit oficial, în regimul Ciucă, o cleptocrație.

Iar efectul acestei corupții generalizate se resimte asupra întregii societăți. Oamenii își pierd încrederea în instituțiile și autoritatea statului, iar în aceste instituții, decăderea morală se răspândește, pentru că oamenii trebuie să trăiască și aleg adesea să devină clienții acestor rețele cleptocratice. E o deturnare a modului de viață, pentru că în momentul în care slujba ta, familia ta, depinde de unul dintre acești pungași ce poți să faci, să-ți lași copiii să moară de foame. Atunci unii vor accepta să lucreze în sistem și atunci corupția devine un mod de operare la nivelul întregii societăți. Din păcate, în acest moment, nici nu se întrevede o alternativă politică. Singura forță nouă apărută pe scena politică este un partid extremist, nefrecventabil”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.