Instituțiile statului cu cei mai mulți bani în conturi. Autoritatea care a câștigat cel mai mult din dobânzi și investiții

Statul român câștigă miliarde de lei din banii pe care-i are în conturi și pe care încasează dobânzi imense. Dincolo de BNR, instituția care practic face profit din gestionarea rezervelor valutare ale țării, împrumuturile acordate băncilor și diferența de curs valutar – ceea ce a adus în 2024 un profit net de 1,15 miliarde lei și 920 de milioane la bugetul de stat (BNR varsă 80% din profit la bugetul de stat), multe alte instituții din România obțin venituri serioase din dobânzi. Vorbim de banii care circulă prin conturile diverselor instituții și care sunt depuși în depozite bancare sau titluri de stat, producând astfel venituri serioase.

Instituția de stat care a câștigat cel mai mult din dobânzi

Pe lângă BNR, Ministerul Finanțelor este instituția din România prin conturile căreia rulează plățile și încasările Guvernului. Ministerul Finanțelor nu este cel care doar colectează taxele, dar funcționează și ca o bancă a statului prin intermediul Trezoreriei, împrumutând UAT-urile în dificultate financiară sau care au nevoie de cofinanțare pentru proiecte europene. De asemenea, în conturile MFP ajung și penalitățile pentru neplata datoriilor la stat. În plus, ministerul gestionează și rezerva de siguranță a statului român (o sumă importantă în lei și valută, pentru situații de urgență sau plata datoriei externe), bani care sunt păstrați în conturile BNR și în băncile comerciale.

Ce sumă a obținut Ministerul Finanțelor din dobânzi în anul precedent. Suma totală se ridică la 5,67 miliarde lei, și apare în execuția bugetară a ministerului pe anul încheiat. Suma a fost în ușoară scădere față de anul precedent, când ministerul a declarat venituri de 5,74 miliarde din dobânzi. Spre comparație, suma încasată de statul român din veniturile din dobânzi ale populației și firmelor, impozitul de 10% pe dobânzile la depozite, s-a ridicat la 892 milioane, adică nici un miliard.

În aceeași situație, de a încasa sume uriașe de bani pe care le poți investi pe termen scurt, se află mai multe instituții ale statului. Este vorba în special de cele din domeniul bancar, precum Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) sau Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). În cazul FGDB, la finalul anului 2024, totalul activelor se ridica la 11,8 miliarde lei, cea mai mare parte a acestei sume fiind investită în titluri de stat.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Potrivit ultimului raport public al instituției, în anul 2024 FGDB a încasat 4,52 miliarde de lei din investirea resurselor financiare ale instituției. Instituția cu rol cheie în garantarea depozitelor bancare ale românilor a mai încasat alți 239.000 lei din dobânzile primite pe disponibilitățile din conturile curente ale FGDB. Altfel spus, aceștia sunt banii încasați din dobânzi pe activele din conturi, banii care nu au fost investiți pe termen lung.

Digisport.ro

Iranienii l-au sunat pe Donald Trump pentru a semna acordul și a încheia războiul! Decizia luată de american fără să stea pe gânduri

Autoritățile care fac venituri din dobânzi

Practic, se poate observa că instituțiile care au rulaje mari de capital și care își colectează singure veniturile din taxele impuse într-un anumit domeniu vor declara și venituri din dobânzi. Aceasta este și situația principalelor autorități de reglementare în sectoarele financiare sau de energie: ASF, ANRE sau ANCOM. Toate aceste autorități au bugetele finanțate dintr-o taxă asupra firmelor care activează în domeniile reglementate, iar dacă la finalul anului banii nu sunt cheltuiți, acești bani rămân în vistieria instituțiilor – care îi pot folosi pentru investiții în viitor.

Cel puțin așa au stat lucrurile în teorie, în momentul în care au fost adoptate legile de funcționare ale autorităților de reglementare. Ce s-a întâmplat în fapt a fost că, nu o dată, statul a poftit și s-a servit din rezervele acestor autorități pentru a-și acoperi deficitele. În teorie, statul poate reduce taxele asupra companiilor din industriile reglementate în cazul în care aceste autorități nu cheltuie toată suma colectate. În realitate, circa 90% din aceste sume au ajuns la vistieria statului.

A fost situația din 2018, numită de presa „marea confiscare”, atunci când statul a impus ANCOM, care se autofinanțează din taxarea companiilor din industria de telecomunicații, să verse la bugetul de stat aproape tot excedentul acumulat în anii precedenți. Peste un miliar de de lei a virat atunci ANCOM la buget, iar companiile din industrie s-au plâns că taxa de monitorizare a devenit un impozit mascat.

Lucrurile aveau să repete câțiva ani mai târziu, în pandemie, când ANCOM a virat peste jumătate de miliard de lei la bugetul de stat, după ce statul a cerut solidaritate. A urmat apoi rectificările din 2022 și 2023, în timpul crizei energetice. Spre exemplu, prin OUG 90/2023 –  măsurile de reducere a cheltuielilor – statul a forțat toate instituțiile finanțate integral din venituri proprii să verse la bugetul stat sumele necheltuite.

Asta poate explică veniturile mici declarate de unele autorități de reglementare din venituri. Este cazul ANCOM, care la finalul anului trecut a declarat doar 2,3 milioane lei, venituri din dobânzi. În condițiile în care randamentele la depozite au fost în medie 5 – 6%, rezultă că ANCOM trebuie să fi rulat un sold mediu de aproximativ 50 milioane lei. La venituri de 350 milioane lei din tarifele aplicate pentru utilizarea spectrului de telecomunicații, sugerează că instituția nu își tezaurizează banii (sumele sunt virate rapid).

Suma este totuși de zece ori mai mari decât veniturile din dobânzi declarate de către ANRE, autoritatea de reglementare în domeniul energiei. În anul 2025, ANRE a declarat venituri de doar 281.500 lei din dobânzi. Sumele sunt similare cu cele declarate de autoritățile din domeniul transporturilor, Autoritatea Rutieră Română declarând venituri din dobânzi în sumă totală de 331.000 lei.

Dintre autoritățile de reglementare cele mai mari venituri din dobânzi au fost declarate de către cei de la ASF. În 2025 Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a încasat 7,57 milioane lei din dobânzi, în execuția bugetară a instituției fiind evidențiat și faptul că Autoritatea are 7,5 milioane lei, disponibilități în depozite și titluri de stat. Suma este în creștere față de anul 2024, când erau declarate venituri de 4,8 milioane.

În ceea ce privește capitalurile pe care ASF le are investite în titluri de stat sau în depozite la termen, suma este în scădere față de anii anteriori pandemiei. Spre exemplu, la finalul anului 2017, ASF menționa 35 de milioane lei plasați în depozite bancare. Trebuie menționat că ASF are venituri de 7,5 milioane lei din dobânzi la venituri totale de 280 milioane. Spre exemplu, CNAS, care anul trecut a gestionat un buget de 84 miliarde, a raportat venituri de doar un milion de lei din dobânzi.