Întâmpinarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine din calendarul ortodox și este prăznuită la data de 2 februarie, împreună cu o serie de tradiții și obiceiuri care trebuie respectate.
Această sărbătoare apare cu Cruce Roșie în calendarul ortodox și le aduce aminte creștinilor că Domnul Iisus Hristos a fost om și, totodată, Dumnezeu, și a venit pentru a împlini legea.
Sărbătoarea mai poartă numele de Stretenie, Aducerea la Templu a Pruncului Iisus sau Ziua Lumânărilor, fiind prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Iisus Hristos.
Ziua de 2 februarie este de o importanță deosebită în calendarul creștin-ortodox întrucât este marcată de Întâmăinarea Domnului Iisus Hristos, o sărbătoare pomenită la 40 de zile de la nașterea Mântuitorului.
Iisus Hristos a fost dus la Templul din Ierusalim de Fecioara Maria și dreptul Iosif pentru a împlini legea, care spunea că orice întâi născut de parte bărbătească să fie dedicat lui Dumnezeu în cea de-a 40-a zi de la naștere. Dreptul Simeon şi prorociţa Ana sunt cei care i-au întâmpinat la Templul din Ierusalim.
Primele izvoare scrise despre Întâmpinarea Domnului datează din anii 382-384, scrise de pelerina Egeria, care a participat la sărbătorirea acestui praznic în Ierusalim. În acea perioadă, Nașterea Domnului se ținea pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului, iar pe 14 februarie Întâmpinarea Domnului.
Sărbătoarea aduce câteva tradiții și obiceiuri de care creștinii trebuie să țină cont pentru a le merge bine. În noaptea dintre 1 și 2 februarie se deschid cerurile, iar Dumnezeu le îndeplinește dorințele credincioșilor.
Ziua de 2 februarie reprezintă cumpăna dintre anotimpul rece și cel cald și se fac predicții calendaristice încă din cele mai vechi timpuri. Ursul este cel care anunța schimbarea vremii, supranumit și Ăl Mare sau Martin. Bârlogul acestuia trebuia urmărit pentru a putea face previziuni.
Dacă afară e soare, ursul iese și se sperie dacă își vede umbra, după care intră la loc, astfel că iarna va fi mai lungă. Dacă sunt nori pe cer, urul nu-și vede umbra și, implicit, nu se sperie, ceea ce semnifică venirea primăverii. Dacă vremea este frumoasă Stretenie, așa va fi până în ziua de Sfântul Gheorghe.
În noaptea dintre 1 și 2 februarie se rostește o rugăciune importantă, de trei ori, după cum urmează:
„Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.”
De asemenea, în ziua Întâmpinării Domnului este important să se rostească o altă rugăciune importantă.
„Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, Care mai înainte ai fost văzut de prooroci ca prin oglindă, în ghicitură, și mai pe urmă în aceste zile, Te-ai născut nestricat cu trupul din Preasfânta Fecioară Maria, și în a patruzecea zi, în locul cel sfânt întru întâmpinarea întregii lumi Te-ai arătat ca prunc, purtat în brațele dreptului Simeon pentru mântuirea tuturor celor din Adam! Cât de proslăvită și de prealuminată este aducerea Ta în brațele Născătoarei de Dumnezeu în biserica Domnului, și întâmpinarea Ta de către bătrânul Simeon.
Astăzi cerurile se veselesc, și pământul se bucură de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului și Împăratului nostru. De demult Moise s-a urcat în munte ca să vadă slava Ta, dar nu a putut să-Ți vadă fața Ta, pentru că i-ai arătat doar spatele. În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusa lumină dumnezeiască, ca împreună cu Simeon să Te vedem față către față, să Te pipăim cu mâinile și să Te primim în brațele noastre, ca să Te cunoaștem pe Tine ca Dumnezeu venit în trup.
Pentru aceasta, proslăvim nespusa coborâre a Ta, și marea Ta iubire de oameni, că prin venirea Ta ai dăruit acum bucurie cerească neamului omenesc căzut de demult în păcat. Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta, iar acum ne-ai miluit și iarăși ne-ai deschis locașurile cerești, și ai prefăcut plânsul nostru întru bucurie, iar Adam nu se mai rușinează pentru neascultare, și nici nu se va mai ascunde de la fața Ta, fiind chemat de Tine, pentru că Tu ai venit acum ca să iei asupră-Ți păcatele lui, să-l speli cu sângele Tău și să-l îmbraci pe el, gol fiind, în haina mântuirii, în podoaba veseliei, și să-l înfrumusețezi pe el ca pe un mire.
Iar pe noi pe toți, care prăznuim Dumnezeiasca ta întâmpinare, învrednicește-ne ca împreună cu fecioarele înțelepte, să Te întâmpinăm pe Tine, Mirele nostru ceresc, cu candelele credinței și curăției aprinse, să privim cu ochii credinței dumnezeiasca Ta față, să te purtăm în inimi, în toate zilele vieții noastre, ca să ne fii nouă Dumnezeu, și noi să fim poporul Tău.
Iar în slăvita și înfricoșata zi a venirii tale, când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem, și astfel pururea cu Domnul vom fi. Slavă milosârdiei Tale, slavă împărăției Tale, slavă purtării Tale de grijă, Unule Iubitorule de oameni, că a Ta este împărăția și puterea și slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte, și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Se spune că cine lucrează în această zi se va îmbolnăvi și i se va strâmba gura. De asemenea, cine naște sau se căsătorește în această zi va avea parte numai de ghinioane.
Fiind cunoscută și ca „Ziua Ursului”, se spunea că puterea animalului este transferată la copii, dacă sunt unși cu grăsime de urs.
Se spune că dacă este cald în ziua de Stretenie va fi o vară caldă și bogată, iar dacă este frig, vara va fi una răcoroasă și neroditoare. În această zi „se strâmbă pârtia”, adică zăpada începe să se topească. Dacă boul bea apă din urma lui înseamnă că va trece iarna.
Mamele care cu copii bolnavi ar putea dărui îmbrăcăminte copiilor nevoiași ca să aibă parte de bucurii și să vindece bolile din familiile generoase.