Inteligența articifială va afecta majoritatea locurilor de muncă din țările dezvoltate, a avertizat FMI. Care va fi cea mai afectată clasă socială

Inteligența artificială va afecta 60% din locurile de muncă din economiile avansate, a avertizat directorul general al Fondumui Monetar Internațional, FMI, Kristalina Georgieva. Dezvoltarea inteligenței artificiale poate da naștere la „îngrijorări”, dar poate oferi, de asemenea, o „oportunitate extraordinară”, potrivit Kristalinei Georgieva, care s-a exprimat după publicarea unui raport al FMI înainte de Forumul de la Davos.

Efect negativ asupra clasei de mijloc

Dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) va avea consecințe asupra a 60% din locurile de muncă din economiile avansate, a subliniat directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat Agenției France-Presse, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la riscul ca țările cele mai sărace să fie lăsate în urmă.

„La nivel mondial, 40% din locurile de muncă vor fi afectate. Și cu cât ai un loc de muncă mai calificat, cu atât mai mult va fi cazul. Așadar, pentru economiile avansate, dar și pentru unele țări emergente, 60% din locurile de muncă vor fi afectate”, a declarat Kristalina Georgieva, adăugând că efectele menționate nu sunt neapărat negative. Ar putea însemna, de asemenea, „o creștere a veniturilor”.

Datele provin dintr-un raport publicat de FMI înainte de reuniunile Forumului Economic Mondial de la Davos, care au început luni în stațiunea alpină elvețiană. Potrivit raportului, inteligența artificială ar putea accelera inegalitatea salarială, cu un efect negativ în special asupra clasei de mijloc, în timp ce angajații care au deja venituri mari și-ar putea vedea salariile „crescând mai mult decât proporțional” cu creșterile de productivitate pe care IA le-ar permite să le realizeze.

Digi24.ro

Rezultate exit-poll, alegeri parlamentare 2024, ora 21:00. PSD în frunte, AUR pe locul doi. Care sunt surprizele din viitorul Parlament

„Să ne concentrăm asupra țărilor cu venituri mici”

„Nu există nici o îndoială că va exista un impact, dar acesta poate fi diferit, fie că va duce la dispariția locului de muncă sau, dimpotrivă, la îmbunătățirea acestuia. Așadar, ce facem cu cei care vor fi afectați și cum putem împărți câștigurile de productivitate, ce putem face pentru a fi mai bine pregătiți?”, a întrebat Kristalina  Georgieva, scrie Le Temps.

Potrivit raportului, Singapore, Statele Unite și Canada sunt țările care s-au pregătit cel mai bine până acum pentru integrarea inteligenței artificiale, dar, după cum subliniază directorul general al Fondului, „trebuie să ne concentrăm asupra țărilor cu venituri mai mici”.

„Trebuie să ne mișcăm rapid, permițându-le să profite de oportunitățile oferite de inteligența artificială. Adevărata problemă va fi să lăsăm deoparte temerile legate de IA și să ne concentrăm asupra modului în care putem obține cele mai bune rezultate pentru toată lumea”, a insistat șefa FMI.

Mai ales că ritmul de creștere globală încetinește, „avem nevoie cu disperare” de elemente capabile să relanseze productivitatea. „Inteligența artificială poate genera teamă dar poate fi și o oportunitate uriașă pentru toată lumea”, a conchis Kristalina Georgieva.

Digisport.ro

Moment ”horror” la Florența: Edoardo Bove a căzut pe gazon și a rămas nemișcat! Colegii au început să plângă

2024 se anunță un an dificil

Între timp, directorul general al FMI cere guvernelor să facă eforturile bugetare necesare pentru a face față șocurilor din ultimii ani, inclusiv pandemiilor, războiului din Ucraina și creșterilor puternice de prețuri, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor și al datoriilor mari. „Pentru unele țări, problema datoriei devine dramatică, fie pentru că devin insolvabile, fie pentru că trebuie să cheltuiască o mare parte din venituri pentru serviciul datoriei”, ceea ce le limitează capacitatea de a investi și de a finanța serviciile esențiale.

Cu toate acestea, chiar dacă „serviciul datoriei (costul anual de rambursare a capitalului împrumutat și a dobânzilor) a crescut peste tot”, nivelul atins „rămâne gestionabil în multe țări, multe dintre acestea având înțelepciunea de a modifica structura datoriei”, a explicat Kristalina Georgieva.

În ciuda acestui fapt, „țările trebuie să își refacă amortizoarele bugetare”, deoarece trebuie să fie „mereu pregătite să facă față neprevăzutului”. Acest lucru necesită o marjă de manevră în ceea ce privește finanțele publice, pe care multe țări nu o mai au după trei ani de crize repetate, a insistat ea.

Dar mai mult decât atât, o politică fiscală excesiv de expansionistă ar anula efectele unei politici monetare restrictive, pentru a aduce inflația la niveluri mai acceptabile, ceea ce nu ar face decât să prelungească timpul necesar pentru a realiza acest lucru. Cu toate acestea, Kristalina Georgieva este conștientă de o altă realitate: în 2024, „aproape 80 de țări vor organiza alegeri, iar noi știm ce se întâmplă și presiunea care există pentru a cheltui în timpul ciclurilor electorale”. Șefa Fondului, al cărei mandat se încheie la sfârșitul lunii septembrie, insistă că „acest an va fi dificil”. „Trebuie să fim pregătiți pentru incertitudinile care vor veni”.