Interesele din spatele alegerii primarilor din două tururi. Ce nu spun partidele despre legislaţia electorală

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în Hot News
13/02/2020, 18:22
Interesele din spatele alegerii primarilor din două tururi. Ce nu spun partidele despre legislaţia electorală SPECIAL FANATIK

Dezbaterea despre modificarea legislației pentru alegerile locale din acest an a adus argumente diferite din partea fiecărui partid, însă dincolo de vorbăria politicienilor despre cea mai bună variantă pentru cetățeni, poziția fiecărui partid este legată de calcule electorale cinice, în care fiecare protagonist, fără excepție, susține varianta care îi convine cel mai bine. Acest lucru este demonstrat de faptul că o parte dintre partide susțin opusul a ceea ce afirmau în urmă cu câțiva ani, în funcție de schimbările situației politice.

”Războiul civil” din PSD: centru vs. baroni. Alegerea primarilor într-un singur tur, proiect inițiat de PDL

Alegerea primarilor într-un singur tur a fost un proiect inițiat în 2010 de către PDL, aflat atunci la guvernare. Cu scorul în sondaje în cădere liberă odată cu declanșarea crizei economice, democrat-liberalii s-au gândit că alegerea primarilor într-un singur tur, în care câștigător devine cel cu cele mai multe voturi obținute, indiferent dacă a întrunit cel puțin jumătate din opțiuni sau nu, le-ar crește șansele de a păstra un număr mare de mandate la viitorul scrutin local. Argumentul oficial al PDL a fost că s-ar introduce o procedură simetrică de alegere a primarilor cu cea a președinților consiliilor județene, aleși încă din 2008 în mod direct, dintr-un singur tur. Până atunci președinții CJ fuseseră aleși indirect prin votul consilierilor județeni.

Atunci social-democrații au acuzat că procedeul este nedemocratic deoarece vor exista situații în care primarii vor fi aleși cu un protentaj relativ mic dintre opțiuni, adică același argument pe care îl folosesc adversarii PSD de astăzi. Pe de altă parte, social-democrații admiteau că schimbarea nu i-ar dezavantaja prea mult. ”Potrivit statisticilor din 2008, cel mai mare număr de primari aleși din primul tur sunt ai PSD. Am ridicat o altă problemă, dacă avem un studiu de impact, ce înseamnă alegerea unui primar, până la urmă, cu 10% – 12% din voturile locuitorilor și ce înseamnă modul în care, prin forța financiară a Guvernului, un primar aflat în funcție reușește să perpetueze împotriva voinței electoratului”, spunea președintele PSD de atunci, Victor Ponta.

Acum însă, PSD s-a opus cu îndârjire revenirii la alegerea în două tururi , fiind chiar dispus să provoace căderea guvernului Orban ca un prim pas către anticipate decât să accepte alegerea primarilor în două tururi care ar putea să le fie defavorabilă, adică exact aceleași calcule pe care și le făcea PDL în 2010, uitând însă că democrat-liberalii, în pofida schimbării sistemului electoral, au luat o chelfăneală de proporții la alegerile locale din 2012, un preambul la aceea de la alegerile parlamentare desfășurate jumătate de an mai târziu.

Însă când vine vorba de poziția PSD, aceasta nu depinde doar de situația partidului în opțiunile electoratului, ci și de raportul de putere dintre conducerea centrală și baronii locali. Victor Ponta a impus în 2015 modificarea Legii electorale astfel încât președinții CJ să nu mai fie aleși  direct, ci doar din rândurile consilierilor județeni, ca o încercare de a struni baronii locali care, invocând votul popular primit în județele lor, nu o dată și-au permis să critice conducerea partidului.  Marian Oprișan amenința atunci că trei sferturi dintre șefii CJ-urilor controlate de PSD nu vor mai candida, dacă vor fi aleși prin vot indirect, dar prevederea a rămas în picioare și nici baronii nu și-au dus la capăt amenințarea.

Când conducerea centrală a devenit mai slabă, baronii PSD și-au reafirmat autonomia față de liderul din sediul central din Șoseaua Kiseleff.  Imediat după rezultatele catastrofale de la alegerile parlamentare din mai 2019, pentru a păstra controlul asupra partidului, Viorica Dăncilă a adoptat o ordonanță de urgență prin care se revenea la alegerea directă a președinților de consiliu județean prin vot direct, într-un singur tur. ”Am înţeles mesajul cetăţenilor, respectiv dorinţa de a avea un rol mai important în ceea ce priveşte alegerea factorilor de decizie şi de a-şi exprima în mod direct opţiunea de vot cu privire la cei care iau măsuri pentru comunitate. Vom modifica legislaţia, astfel încât preşedintele CJ să fie ales, din nou, prin vot direct de comunitatea locală”, spunea Dăncilă în ședința de Guvern din 3 iunie 2019, când a fost adoptată ordonanța de urgență.

Convingerile variabile ale liberalilor

La cum arată sondajele din momentul de față, PNL are de câștigat indiferent dacă alegerea primarilor se face într-un singur tur sau două. Cum demiterea guvernului Orban și posibilitatea anticipatelor fac improbabilă modificarea legii pentru alegerile locale fără ca CCR să aibă obiecții, liberalii s-au concentrat pe ”detalii”. Astfel, în legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea au introdus prevederea ca votul la locale să fie permis celor cu viză de flotant doar dacă au obținut-o cu 60 de zile înainte de scrutin. Prevederea era menită să împiedice o găinărie electorală folosită mai ales în mediul rural în care primarii în funcție dau viză de flotant fictivă unor persoane din afara localității. Persoanele respective sunt aduse acolo cu scopul ca la alegeri să-l voteze pe primar, iar uneori cele câteva zeci de voturi se dovedesc decisive. Cum PSD deține cel mai mare număr de primari, mai ales în mediul rural, social-democrații ar fi rămas fără un mijloc de a-și mări scorul electoral, dar interdicția nu va mai fi implementată din cauza adoptării moțiunii de cenzură.

În schimb, prin ordonanța care reglementează eventuala desfășurare a alegerilor anticipate, guvernul PNL a eliminat restricția ca fiecare alegător să voteze la alegerile parlamentare în circumscripția sa.  Ludovic Orban susține că măsura se justifică întrucât lărgește drepturile electorale ale cetățenilor. Pe de altă parte, interesul PNL este transparent. Vizați de măsură sunt studenții și cetățenii cu un grad mare de mobilitate pe piața muncii, categorii care, cel puțin teoretic, sunt înclinate să voteze cu partidele de dreapta.

În ce privește alegerea președinților CJ prin votul consilierilor județeni, guvernul Orban a renunțat foarte ușor la proiect întrucât modificarea ar fi conferit partidelor mici o putere mare de negociere în cadrul jocurilor pentru desemnarea șefilor de consilii județene, pe când votul direct într-un singur tur avantajează partidele mari, PNL și PSD. Astfel că a fost suficient ca ministrul Justiției să invoce considerente de ordin constituțional pentru ca proiectul de OUG în acest sens să fie abandonat.

Din punct de vedere constituțional avem o problemă și o vulnerabilitate de netrecut în opinia mea, pentru că acest mod de alegere reprezintă o schimbare față de situația anterioară, ceea ce ar intra în contradicție cu decizia Curții Constituționale care impune ca schimbarea modelelor de vot să nu se facă timp de un an de zile înainte de alegeri. Nu există aceeași situație cu alegerea primarilor, pentru că acolo avem același sistem de vot direct. Aici e o schimbare radicală”, a spus Predoiu în ședința de Guvern din 4 februarie.

USR, împinsă încet către margine

Venită din afara mediului politic tradițional, USR a fost un adversar tenace al PSD, iar pentru liberali este un competitor direct pentru acapararea electoratului de dreapta. În aceste condiții, USR a început să suspecteze că există o înțelegere între PSD și PNL în ce privește renunțarea la alegerile locale în două tururi, care ar mări șansele candidaților USR, la schimb cu anticipatele.

Toată România se întreabă astăzi dacă nu asistăm cumva la un nou blat PSD – PNL. Dacă nu s-a ajuns la o înţelegere?! Dacă nu cumva, astăzi, rulează în România episodul 2 USL2? (…) Aşteptăm domnule premier să vă ţineţi cuvântul pe mai departe şi pe subiectul primarilor în două tururi şi pe subiectul alegerilor anticipate şi pe celelalte subiecte pe care le-am agreat”, spunea Dan Barna, la dezbaterea moțiunii de cenzură.

Însă nici USR nu poate clama că este inocentă în ce privește calculele electorale. A protestat viguros împotriva interdicției de vot la locale pentru cei cu viza de flotant obținut cu mai devreme de 60 de zile înaintea scrutinului pentru că i-ar fi afectat în primul rând pe studenți, o categorie din cadrul căreia USR a adunat multe voturi la precedentele scrutine, dar nu se opune votului în altă circumscripție la alegerile parlamentare întrucât măsura o avantajează.

În plus, aliatul lor de la PLUS, Dacian Cioloș, este cel care a refuzat în 2016, pe când era șeful Guvernului, să emită o ordonanță pentru alegerea primarilor în două tururi, cerută în mod repetat de către PNL. Atunci Cioloș a dat curs solicitărilor PSD și UDMR care au cerut ca sistemul electoral să rămână neschimbat.

UDMR își joacă supraviețuirea

UDMR a contribuit la căderea guvernului Dăncilă și la instalarea lui Ludovic Orban la Palatul Victoria, dar nu a avut nicio ezitare să susțină moțiunea PSD când a venit vorba de introducerea alegerilor în două tururi. Pentru Uniune, schimbarea ar fi o catastrofă. UDMR este sigură de hegemonia politică în județele Harghita și Covasna, dar în afara lor are un număr redus de mandate. Sunt însă județe cu o populație maghiară consistentă, dar cu localități în care maghiarii nu dețin decât o majoritate relativă, insuficientă pentru ca un candidat al Uniunii să fie ales primar în două tururi. De exemplu, într-o comună cu o populație maghiară de 40%, candidatul UDMR ar obține mandatul din primul tur pe legea actuală, dar nu ar avea nicio șansă într-un tur II. În această situație sunt localități din județe precum Mureș, Satu Mare, Bihor sau Sălaj.

Pe aceste calcule, UDMR nu este sigură de succes nici măcat într-un singur tur, încât au fost situații în care partidele românești s-au aliat pentru susținerea unui candidat comun. Cel mai clar exemplu este Târgu-Mureș, unde UDMR nu a reușit să-l îndepărteze de la primărie pe Dorin Florea nici cu alegeri într-un singur tur, deși procentajul maghiarilor este în jurul a 45%.

În plus, ungurii ardeleni au avut întotdeauna o prezență la vot sub media națională care a periclitat, mai ales în 2012, depășirea pragului electoral de 5% de către UDMR. Astfel se explică de ce Uniunea a avut o atitudine rezervată în ce privește măsurile de creștere a prezenței la vot în străinătate sau introducerea votului prin corespondență, deoarece o prezență mare la vot, conjugată cu un absenteism peste medie al etnicilor unguri, poate duce la un scor electoral sub 5% al UDMR, deși ponderea maghiarilor în populația totală trece de 6%.

Amurgul partidelor-balama

ALDE, PMP și Pro România au scoruri care variază în jurul pragului electoral, iar ratarea accederii în viitorul Parlament le-ar periclita supraviețuirea. Pentru acestea soluția optimă ar fi o alianță electorală cu unul dintre partidele mari, PSD sau PNL. Pentru ca o astfel de alianță să prezinte interes pentru liberali sau social-democrați, partidele mici ar trebui să obțină scoruri relativ bune la locale și să aibă ”o zestre” tentantă de primari sau chiar președinți de consiliu județean. Însă alegerile într-un singur tur le dezavantajează clar: sunt puține locurile în care au candidați care pot câștiga din primul tur. În cazul a două tururi, ar fi ceva mai mare numărul candidaților care au șansa accederii în înfruntarea finală și, chiar dacă sunt eliminați după primul scrutin, pot negocia cu finaliștii avantaje politice sau chiar economice în schimbul susținerii.

În mod similar, le-ar fi avantajat și alegerea președinților consiliilor județene din rândul consilierilor. Până în 2004 inclusiv, negocierile din CJ-uri au avut deseori un deznodământ neașteptat în care reprezentantul unui partid cu un număr redus de consilieri a devenit președinte. Acest lucru nu mai este posibil după a fost introdusă în 2007 alegerea directă într-un singur tur, la inițiativa guvernului condus de nimeni altul decât Călin Popescu-Tăriceanu, actualul președinte ALDE.

 

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles