Discuțiile privind modificarea Constituției, începute de liderul UDMR, Kelemen Hunor, și continuate inclusiv de Marcel Ciolacu, ascund interese care pot afecta grav democrația, justiția și statul de drept, susține politologul Cristian Pîrvulescu.
Polemica legată de modificarea legii fundamenale a reapărut după ce, recent, la ședința solemnă a Parlamentului, prilejuită de aniversarea celor 30 de ani de existență a Constituției, parlamentari din partea puterii au vorbit despre posibila revizuire a actului. Potrivit FANATIK, Guvernul PSD-PNL-UDMR a enunțat intenția de modificare a Constituției.
UDMR a anunțat clar că dorește o republică parlamentară, în condițiile în care, acum o lună, liderul Kelemen Hunor declara la Digi 24 că formațiunea pe care o conduce este adepta modificării statutului de la republică semiprezidențială la republică parlamentară, ba mai mult, că ar fi de preferat un CSM separat, pentru procurori și pentru judecători.
Întrebat care consideră că este, de fapt, interesul UDMR legat de republica parlamentară, analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK: „Oare, vrea UDMR ca România să se transfome într-o Ungarie în care Viktor Orban să se așeze la guvernare permanent și în care opoziția, societatea civilă și statul de drept să dispară, pur și simplu? Acesta este riscul în care nu ai elemente de echilibrare!”.
Analistul politic a comentat pe larg propunerile lansate de UDMR, atrăgând atenția că, pe de altă parte, cealaltă propunere pentru modificarea Constituției, prin care se dorește separarea procurorilor de judecători, arată că ținta este deținerea controlului asupra justiției.
El a precizat, în acest sens: „Aici, UDMR are o problemă gravă. Uniunea nu a susținut vreodată o reformă reală a Justiției. UDMR, ca și Viktor Orban, de altfel, se teme de statul de drept. Viktor Orban a distrus statul de drept în Ungaria, prin reformă constituțională!”.
„Primul lucru pe care Viktor Orban l-a făcut în anul 2010 a fost o reformă constituțională, puternic criticată de Comisia de la Veneția, care a creat condițiile distrugerii opoziției și a societății civile și ale preluării controlului asupra statului de drept”, a argumentat Cristian Pîrvulescu.
Politologul susține că tot ceea ce se întâmplă în această parte a Europei arată foarte clar care sunt limitele regimului parlamentar. Iar faptul că „România a rezistat mai bine decât Ungaria și Polonia se datorează tocmai acestui echilibru și inteligenției românilor, care au votat diferit pentru Parlament și pentru Prezidențiale. Dacă ar fi votat la fel, iar președintele ar fi avut majoritate, probabil că democrația ar fi avut de suferit”.
„Pe de altă parte, orice reformă constituțională trebuie să fie acceptată de 66% dintre parlamentari. Deci, mi-e greu să cred că această propunere va trece, dincolo de declarațiile domnului Ciolacu. Este foarte greu să ne imaginăm că vor avea 66% din voturi”, a continuat politologul.
Potrivit G4media.ro, liderul social-democrat afirmase, printre altele, că rolul actual al șefului statului este acela al unei „struțocămile”, aflat undeva între cel al președintelui Franței și al regelui Spaniei, fapt care ar fi dus la intervenții dure asupra celorlalte puteri constituționale.
„Ne-am putea aștepta – dar asta ar duce la căderea coaliției – ca, de exemplu, unii din opoziție să voteze pentru un regim parlamentar. Asta ar fi mult mai grav, pentru că ne referim la USR, la AUR și la gruparea parlamentară a lui Ludovic Orban. Mi-e foarte greu să-mi imaginez că vom ajunge într-o asemenea situație”, a continuat Cristian Pîrvulescu.
De asemenea, liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, preluat de FANATIK, s-a declarat și el în favoarea unei republici parlamentare. „Cred că propunerea UDMR face parte din strategia lor de negociere”, a spus Pîrvulescu, adăugând că, dincolo de orice tip de influență exercitată, interesul parlamentarilor Uniunii poate fi văzut și prin altă prismă.
Analistul politic ne-a declarat că „o schimbare de regim, în condițiile actuale, este inoportună. Din contră, cred că președintele Iohannis trebuie să fie puțin „întărit”, adică susținut. În orice caz, ideea potrivit căreia românii ar putea renunța, prin referendum, la dreptul de a-și alege președintele prin vot mi se pare foarte riscantă. Mă îndoiesc că vor face asta”.
Cristian Pîrvulescu susține că, „deși noi vorbim despre lipsa de putere a președintelui, singurele alegeri care trezesc, cât de cât, interes pentru majoritatea alegătorilor sunt alegerile prezidențiale. Păi, vor să le retragă românilor și această posibilitate? Este greu de crezut…”.
Interlocutorul nostru a oferit și câteva exemple care subliniază diferențele dintre modelul de republică parlamentară și sistemul semiprezidențial.
„UDMR insistă asupra acestei schimbări confundând, din motive care îmi scapă, republica parlamentară cu alegerea președintelui de către Parlament. În Italia, președintele este ales de Parlament și are puteri la care șeful statului român nici nu visează. Președintele italian alege și demite primul ministru și dizolvă Parlamentul. Are puterile președintelui francez, deși Italia este o republică parlamentară”, a specificat Pîrvulescu.
Analistul politic este de părere că România este republică semiprezidențială doar în măsura în care ne raportăm la forme standard. În realitate, țara noastră are un regim mixt, cu dominantă parlamentară.
„Președintele Iohannis nu are puteri, în timp ce președintele semiprezidențial standard are puteri extraordinare: conduce ședința de Guvern, demite primul ministru, poate dizolva Parlamentul și organizează referendum legislativ”, a declarat politologul.
Cristian Pîrvulescu a subliniat: „Președintele României nu face niciunul din aceste lucruri așa că, în realitate, nu are putere. Mai mult decât atât, el poate fi suspendat. Acesta este un articol inspirat de Constituția austriacă din 1919, un text care nu a dus niciodată la suspendarea președintelui, datorită faptului că, în Austria, dacă șeful statului nu este suspendat, Parlamentul este dizolvat de drept”.
„Mai clar, dacă președintele nu este demis prin vot, Parlamentul este dizolvat. Dacă președintele este suspendat, dar nu a fost revocat din funcție de referendum, cum s-a întâmplat la noi, în 2007 și în 2012, în mod automat, Parlamentul este dizolvat de drept, pentru că produce o criză în relația dintre instituții și în acel moment trebuie să ne întorcem la popor și să organizăm noi alegeri”, a dezvoltat intervievatul nostru exemplul modelului austriac.
Pîrvulescu susține că toate aceste amănunte arată că România are un regim puternic parlamentarizat, cu o Curte Constituțională care „dă reglementări parlamentariste și, într-adevăr, marja de manevră a președintelui este limitată, inclusiv de amenințarea permanentă că poate fi suspendat și revocat cu un referendum validat, dacă numai 30% din cei înscriși pe listele electorale se prezintă la vot”.
Analistul politic este convins că ideea potrivit căreia România ar dispune de un președinte puternic este falsă, „dar, atât cât îl avem, el a jucat un rol important în menținerea echilibrului, în anii 2017 și 2018. Fără un asemenea președinte n-am fi rezistat în fața tendințelor iliberale”.
Rolul președintelui, într-o republică semiprezidențială parlamentarizată, ca în România, este ca, alături de Curtea Constituțională, să echilibreze un Parlament care riscă să scape de sub control.
„Iar controlul democratic prin vot, în epoca rețelelor de socializare este iluzoriu. Avem nevoie de instituții care să reziste. Dacă SUA nu ar fi avut instituții care să-i reziste lui Donald Trump, fi fost grav. Instituțiile au rezistat, datorită separației puterilor”, a subliniat interlocutorul nostru.
Am fost curioși să aflăm de la Cristian Pîrvulescu de ce, dincolo de algoritmul politic, este nevoie mereu de UDMR pentru alcătuirea coalițiilor care conduc România.
„Este o întrebare plauzibilă, mai ales în momentul de față. UDMR a jucat un rol important în democratizarea României și în menținerea sub control a situației etnice din Transilvania. Este un model consociativ european care a funcționat. Numai că, în perioada actuală, UDMR a devenit aripa românească a Fidesz. Alegerile din Ungaria, care se vor desfășura anul viitor, vor fi cruciale”.
Reamintim că, potrivit Wikipedia, Fidesz (Alianța Civică Maghiară) este un partid de centru-dreapta, care, în anul 2010, a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria. Gruparea a luat naștere încă de la 30 martie 1988, la inițiativa lui Viktor Orban și a altor 36 de studenți.
„Alianța Tinerilor Democrați”, la origine, a avut succes într-o perioadă în care Ungaria era sub regim comunist, o țară în care trupele sovietice încă mai staționau. În prezent, partidul este considerat naționalist-conservator.
Cistian Pîrvulescu a amintit că, în general vorbind, iliberalii au cunoscut un reflux în ultima perioadă, după alegerea lui Joe Biden, în SUA. În Israel, Beniamin Netanyahu a pierdut portofoliul de premier, Andrej Babis nu se găsește într-o situație de invidiat în Cehia, iar în Bulgaria, au câștigat reformiștii.
„În Ungaria, se va juca o carte importantă pentru viitorul Uniunii Europene, pentru că o revalidare a lui Viktor Orban, la 12 ani după câștigarea primului mandat, ar fi foarte importantă. Iar această revalidare se joacă în Transilvania”, și-a continuat analiza Cristian Pîrvulescu.
Politologul a amintit că UDMR și-a anunțat suportul pentru referendumul pe tema pedofiliei, pe care Viktor Orban îl va organiza, în luna ianuarie, „ca levier pentru alegerile parlamentare din luna mai”.
„Mă aștept ca și în luna mai, UDMR-ul să asigure un sprijin, pentru că domnul Kelemen Hunor, altădată un politician creștin-democrat și moderat, acum este prezent permanent la reuniunile Fidesz, de la Budapesta”, a remarcat interlocutorul nostru.
„Prezența UDMR la guvernare întărește această linie. Întrebarea mea este dacă persoanele care au decis formarea coaliției de guvernare de la București au reflectat sau nu asupra acestui subiect. Cred că au reflectat, iar dacă au făcut-o, atunci intenția lor este să meargă pe o linie iliberală și populistă în România? Mi-e teamă că da. Cu sau fără victoria lui Orban, dar mai ales dacă Viktor Orban va câștiga, încă o dată, în alegerile din luna mai, România va aluneca pe o pantă iliberală”, a fost verdictul lui Cristian Pîrvulescu.