Filip Mrzljak a semnat cu Dinamo din postura de jucător liber de contract şi a efectuat deja primul antrenament sub comanda lui Eugen Neagoe. În cantonamentul de la Marbella, croatul de 26 a oferit un interviu în EXCLUSIVITATE pentru FANATIK în care a vorbit despre planurile sale la formaţia roş-albă. Fostul căpitan al celor de la Astra
Ce te-a făcut să semnezi cu Dinamo?
Am avut discuţii cu antrenorul Eugen Neagoe, mi s-a părut un proiect bun şi am decis să vin aici. Simplu, nu? Echipa e nouă, aşa că nu putem să promitem nimic, dar o să încercăm să fim cât mai sus, tocmai pentru a aduce Dinamo acolo unde îi e locul.
Crezi că vei putea ajunge căpitan şi la Dinamo?
Nu mă gândesc acum la asta. Important e să joc bine şi să ne facem cu toţii treaba. Nu cine e căpitan e important.
Ce părere aveai despre Dinamo atunci când erai la Astra?
La mine nu contează pe cine am în faţă, eu vreau să-i bat pe toţi! De fiecare dată când jucam cu Dinamo au fost însă suporteri mulţi şi asta a contat, a fost mereu spectacol. E mult mai frumos când sunt fani în tribune. Am văzut ce atmosferă fac la derby-uri şi de-abia aştept să fiu şi eu pe teren la un astfel de meci.
Îţi place în România?
Da, foarte mult! Acum vorbesc şi limba, am făcut cursuri…cam în doi ani am reuşit să învăţ. Dar sunt de multă vreme, aşa că în cinci ani am reuşit să vorbesc destul de bine.
O să-l ai concurent pe post pe Dan Nistor…
Nu e problemă! Îl apreciez foarte mult pe Nistor, e un jucător excelent şi orice fotbalist devine mai bun atunci când are concurenţă.
Ce fel de muzică asculţi? Pe la Astra prin vestiar parcă mai erau şi manele…
(n.r. râde) Ştiu, am auzit şi eu. Nu îmi plac mie, dar orice om are gusturile lui, nu? Depinde ce-i place fiecăruia…Mie îmi plac alte genuri de muzică, bine, să fie cu ritm şi de calitate.
Ce motto ai în viaţă?
Să dai tot ce poţi, ca să nu ai regrete după. Pe mine mă motivează cuvintele astea, dar mai mult mă motivează familia mea.
Cum ai început fotbalul?
Şi tot din familie am început şi fotbalul. Fratele meu era nebun după fotbal în 1998, când a fost Mondialul din Franţa şi Croaţia a terminat pe locul 3. A început să joace fotbal şi am mers şi eu cu el la antrenamente. Taică-meu i-a zis să mă ia şi pe mine că îl deranjam prea mult (n.r. râde). Aşa am început. La început nu mi-a plăcut, dar pe urmă, încet-încet…Când am văzut că sunt bun a început să-mi placă. Acum, timp de 24 de ore mă gândesc la fotbal. Vorbesc despre altceva doar când mă întâlnesc cu oameni din afara fotbalului.
Ai fost supărat când România a bătut Croaţia la europeanul de tineret?
Nu! Şi România e ţara mea, aşa că mi-a plăcut meciul. Am fost bucuros pentru România, pentru că a meritat! Am vorbit şi cu presa din Croaţia înainte de meci şi le-a spus că o să fie mult mai greu decât cu Franţa sau Anglia…şi uite că am avut dreptate.
Cum întoarceţi fanii lui Dinamo la stadion?
Prin rezultate, cum altfel! Dacă reuşim să câştigăm, vor veni alături de noi, sunt sigur.