Life

Interviu cu Tudor Gheorghe: „În locul gingășiei, suntem năpăstuiți. Au venit peste noi vulgaritatea, mitocănia și mârlănia!”

Tudor Gheorghe se află în turneu național cu spectacolul „Tandru, senzual, uitat”, dar, dincolo de bucuria spectacolelor, artistul este dezamăgit de felul în care am fost invadați de vulgaritate, mitocănie și mârlănie.
01.04.2022 | 12:40
Interviu cu Tudor Gheorghe In locul gingasiei suntem napastuiti Au venit peste noi vulgaritatea mitocania si marlania
Artistul Tudor Gheorghe a luat țara „la pas” cu noul său spectacol, „Tandru, senzual, uitat” (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Tudor Gheorghe a oferit, în exclusivitate, un interviu pentru FANATIK, în care a vorbit despre amplul său turneu național, dar și despre convulsiile sociale și despre regretele personale.

Tudor Gheorghe, despre regrete, dezamăgiri și pierderea soției: “Mă onorează faptul că nu mă amestec cu toate mediocritățile”

Artistul nu-și revine după pierderea soției, doamna Georgeta Luchian Tudor, dar își regăsește fericirea în dragostea publicului.

ADVERTISEMENT

Maestre, când armele vorbesc, muzele nu tac. Sunteți în plin turneu național. Ce aduce în plus acest turneu?

–      Niciodată nu am făcut un spectacol de dragul de a-l face. Toate spectacolele mele au fost gândite, iar din clipa în care m-am apucat să le construiesc am știut cum să le fac, de ce și pentru ce le fac, cui mă adresez și, mai ales, ce vreau să transmit. În lumea care ne înconjoară, în locul gingășiei, al tandreței și al iubirii, suntem năpăstuiți. Au venit peste noi vulgaritatea, mitocănia, mârlănia, agresivitatea, ura, lipsa de omenie.

ADVERTISEMENT
Tudor Gheorghe
Maestrul Tudor Gheorghe, un artist cu priză la public (sursa facebook.com)

Tudor Gheorghe: „Tandru, senzual, uitat” este istoria elegantă a tangoului, menită să încălzească oamenii”

Și cum v-ați gândit să contracarați această stare de fapt?

–      Am considerat că, în această perioadă, trecând peste pandemie și peste război, lucruri care nu depind de noi, e nevoie de un spectacol care să-i încălzească pe oameni, să nu le pună probleme, să-i relaxeze și să-i facă să uite toate spaimele care ne înconjoară.

Care este tematica spectacolului?

–      Am realizat acest spectacol, intitulat „Tandru, senzual, uitat”, care este o istorie elegantă, instructivă, făcută cu umor și cu delicatețe, în care este vorba despre tango. Tot spectacolul este dedicat acestei muzici extraordinare și liniștitoare, și pornește de la începuturile tangoulu, continuă cu evoluția sa, până ajunge în București, orașul de multă vreme european, și la muzica ascultată, în acei ani, în cârciumile din capitală.

ADVERTISEMENT

Vă rugăm să detaliați…

–      Spectacolul este presărat cu poeme și cu texte din Minulescu și din Arghezi, care se încadrează foarte bine în atmosfera respectivă. Sălile sunt arhipline, simt că publicul este doritor, după atâta timp de stat în casă, fără șansa unor întâlniri cu un spectacol viu. Acest public mă onorează cu prezența. De exemplu, recent am cântat la Timișoara și am fost extrem de bucuros să constat că peste 70 % din sală era ocupată de tineri.

Unde veți mai cânta?

–      Urmează pe listă Aradul, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Călărași, Constanța și Tulcea. În Săptămâna Mare nu voi concerta, ci voi fi acasă, la Craiova. În luna mai, voi susține două spectacole la Iași și ulterior voi merge la Chișinău. La întoarcere, voi cânta la Buzău, Focșani și la Galați, orașe unde n-am mai concertat. Practic, acopăr întreaga țară. De obicei, fac acest lucru de două ori pe an, o dată primăvara și, apoi, toamna.

ADVERTISEMENT

Când armele au vorbit, arta a supraviețuit

Este primăvară și avem parte de război. „Antiprimăvara” este un anotimp?

–      Nu mă interesează câtuși de puțin. M-am obișnuit să nu bag în seamă aceste lucruri, care îmi pot afecta problemele mele interioare. Războaie au fost de când e lumea. Și tot de când e lumea, în perioadele în care armele au vorbit, arta a supraviețuit. Îmi văd de ale mele și probabil că zăngănitul armelor se va încheia curând, iar oamenii își vor relua viețile, din păcate, cu pierderi și cu suferință.

La 31 martie îl sărbătorim pe Nichita Stănescu. Pregătiți un moment special?

–      Nu. Am făcut, de curând, un spectacol intitulat „Risipitorul de frumuseți”, care era presărat cu versurile lui Nichita Stănescu. Eu nu cânt pentru ocazii speciale, fie că este vorba despre sărbătorirea cuiva sau despre… Ziua Armatei.

Cum definim emoția, în aceste vremuri marcate de pandemie și de război, și cum s-au schimbat oamenii?

–      Oamenii nu s-au schimbat. Rămân la fel de încrezători. Eu îi văd și îi simt în sală. Oamenii simt nevoia unei evadări din viața care îi înconjoară. O viață plină de spaimă, de știri proaste, de televiziuni și de fake news-uri… Și atunci, ei vin la concertele mele pentru că știu că nu m-am jucat cu vorbele și nu i-am trădat niciodată. Nu am făcut rabat și nici compromisuri în privința vieții mele și a artei. Așa că, spectatorii vin să asculte un om care știe ce și de ce spune.

„Am scris atât de multe valsuri, încât am ajuns aproape ca Strauss!”

Dincolo de acest turneu național, plănuiți și apariția unui nou album?

–      Nu. Eu „văd” deja cu două – trei spectacole înainte. Spre exemplu, spectacolul care va avea loc la toamnă este gata, ca și cel din primăvara anului viitor. Trebuie doar să încep repetițiile cu orchestra.

Așadar, ce ne pregătiți pentru această toamnă?

–      Voi continua această suită, iar după ce am văzut cât de liniștitor este tangoul, în toamnă voi face un spectacol cu valsurile mele. Am ajuns la concluzia că am scris atât de multe valsuri, încât am ajuns aproape ca Johann Strauss! E păcat să nu facem și o istorie a valsului, în perioada de toamnă și de iarnă. În decembrie vom asculta valsuri, și asta se potrivește cu atmosfera Crăciunului.

Și pentru primăvara anului viitor?

–      Urmează să plătesc o datorie sufletească unui mare poet, poate cel mai mare, din punctul meu de vedere, Tudor Arghezi…

Tudor Gheorghe: “Nu am coborât ștacheta niciodată și nu mă cobor la gustul publicului”

La fiecare concert ridicați sălile în picioare. Care este secretul?

–      Păi, dacă nu i-am mințit pe oameni niciodată… Ei simt și rezonează. În schimb, există o teorie stupidă a unor realizatori de emisiuni, care oferă același răspuns inept: „Asta vrea publicul”. Și atunci oferă mediocrități. Nu este adevărat. Publicul nu dorește prostii. Dă-i lucruri de calitate și vei avea o mare satisfacție. Eu nu am coborât ștacheta niciodată și nu mă cobor la gustul publicului.

La ce vă referiți, mai exact?

–      Dacă aș face-o, ar trebui să cânt manele sau alte prostii, pentru că, nu-i așa, „vine lumea”. Nu, domnule! Din anul 1969, cel al debutului meu, am rămas pe aceeași linie. Acestea sunt standardele mele. Cine vrea să ajungă aici, se ridică în picioare la concerte, pentru că realizează ce se întâmplă. Cine nu, slavă Domnului, piața e liberă…. Sigur că nu am pretenții ca un om care e leșinat după manele să vină să asculte versuri scrise de Ion Barbu sau de Blaga și să fie fericit. Dar nu e vina mea.

„Nu exist din punctul de vedere al radiourilor”

Așadar, nu faceți niciun compromis?

–      Eu sunt un artist de nișă. Însă, nișa mea cuprinde o anume categorie de spectatori, oameni cu o conduită aparte. Sunt fericit alături de acești oameni și mă bucur că numărul lor crește. Cel care vine la concertele mele are o revelație. Practic, eu nu exist din punctul de vedere al radiourilor.

Nu vă supără acest lucru?

–      Nu mă deranjează, ba chiar mă onorează faptul că nu mă amestec cu toate mediocritățile. Apoi, mai apare o confuzie. Unii mă introduc în așa-zisa zonă a „showbizz-ului”.

Dar în ce zonă trebuie să vă încadrăm?

–      Le-am spus că eu fac parte din zona educației și a culturii. Acolo trebuie să mă găsiți! Sigur, spectacolele mele au și o notă de divertisment, dar este vorba despre haina care îmbracă lucrurile esențiale.

Georgeta Luchian Tudor
Georgeta Luchian Tudor, regretata soție a artistului (sursa Agerpres)

„Mi-e greu fără doamna Tudor. Mă întorc pustiu în camera de hotel…”

Ce sau cine vă lipsește cel mai mult?

–      Doamna Tudor, soția mea… Mi-e foarte greu fără ea… până mă voi obișnui că viața așa este. Dar, deocamdată îi simt lipsa foarte tare. Pe vremuri, o sunam după fiecare spectacol și îi povesteam cum a fost. Acum, mă întorc pustiu în camera de hotel și aștept să plec, a doua zi, într-un alt oraș. Satisfacția ține de faptul că, în clipa în care urc pe scenă, am publicul lângă mine, uit de toate și mă dăruiesc oamenilor…

Ați oferit mii de interviuri. Și totuși, ce nu ați fost întrebat?

–      Nu am un răspuns la această întrebare.

Referitor la discuția noastră, cu privire la turneu și la perioada actuală, doriți să adăugați ceva?

–      Nu-mi doresc altceva decât să se așeze pacea în zona noastră și să simt un fior de fericire în rândul spectatorilor mei. Aș vrea să nu mai fie atât de îngrijorați că iar a crescut prețul benzinei. Uneori mă amuz. Eu sunt un individ normal, un om al lumii, care merge la piață sau cu metroul și care se întâlnește cu oamenii.

Dacă s-a scumpit motorina, s-au scumpit și urzicile…

Care sunt satisfacțiile?

–      Ei bine, mă bucur când mă salută oamenii, în oricare oraș al țării. Peste tot, mă duc în piață ca olteanul, ca să văd cum e și la alții. Sigur, este amuzant când întreb o țărancă de ce costă 10 lei o punguță de urzici, și mi se răspunde că s-a scumpit motorina. Păi, dacă s-a scumpit motorina, s-au scumpit și urzicile.

Nu este firesc?

–      Răspunsul este fantastic, ca și când e nevoie de câteva picături de motorină, ca să crească urzicile. Asta e viața! Așa că îmi doresc ca lumea să se potolească și să intrăm într-o viață pe care bietul român o merită, după atâtea încercări.

Și din punct de vedere artistic, ce vă doriți?

–      Să fac, din nou, un spectacol cu „Degeaba”, ca să fiu iarăși înjurat că spun adevărul. Acum, am considerat că nu e cazul să pun din nou sare pe rana poporului român, care are nevoie de altceva. Dar va veni momentul în care voi considera că trebuie să vă spun ce s-a întâmplat în ultimii 35 de ani. Că la 30 de ani, am văzut ce s-a întâmplat…

ADVERTISEMENT