Mititelu, interviu eveniment, ep. 3. „Dinamo nu se vinde nici gratis!” - Fanatik.ro

SPECIAL FANATIK

Adrian Mititelu a acordat un interviu eveniment pentru FANATIK.RO în care a vorbit, fără menajamente, despre tot. În prima parte a discuţiei a povestit, printre altele, întâlnirea secretă cu patronul CS U, Mihai Rotaru (vezi detalii), apoi, în episodul doi, patronul FC U a dezvăluit păienjenişul politic din fotbalul românesc, totul învârtindu-se în jurul lui Liviu Dragnea (vezi detalii), pentru ca în ultima parte să povestească mai multe despre echipa sa, FC U, despre drumul lung şi anevoios spre Liga 1, unde ar putea să n-o mai găsească pe Dinamo, dacă aceasta ar intra în faliment! Un Mititelu exploziv şi pus pe dezvăluiri!

Cu Andrei Păunescu, care a cântat imnul la inaugurarea noului stadion „Ion Oblemenco”, în ce relaţii mai sunteţi?

– Un om ieftin! Nu are nicio treabă. Îl cheamă Păunescu degeaba…

„Balaci spunea prostii la TV. Când ai probleme, te mai scapi la gură”

E mare diferenţă între el şi tatăl lui?

– Îmi zicea la un moment dat că nu ştiu ce bani nu i-am dat eu lui taică’su. Am spus eu vreodată câte gesturi financiare am făcut pentru Adrian Păunescu? Hai să fim serioşi! De câte ori nu l-am ajutat pe Adrian Păunescu cu bani într-o formă sau alta… După aia îmi strigau mie că nu ştiu ce contract nu am respectat. Era în perioada aceea, prin 2011… Cui îi mai ardea atunci de Păunescu? Într-adevăr, aveam un contract cu el de preşedinte de onoare, 1.500-2.000 de euro pe lună şi au fost vreo trei, patru, cinci luni neplătite. De-a lungul timpului l-am ajutat foarte mult pe Adrian Păunescu, fără să am vreo obligaţie. Mi-e şi jenă puţin că nu aş vrea să spun, nu vreau să se înţeleagă că am vreo datorie la Păunescu.

Mai vorbiţi cu Ilie Balaci?

– Nu am nicio relaţie cu el, nu mai vorbesc de vreo patru, cinci ani.

De la ce a pornit răceala?

– A dat nişte declaraţii şi s-a creat aşa ceva… Nu am vreo problemă, dar nu am mai vorbit cu el.

Dar i-aţi replicat, nu l-aţi iertat!

– În viaţă, când ai probleme, te mai scapi la gură. Spunea prostii la televizor. Normal că i-am răspuns şi eu, că nu puteam să nu-i răspund. Au fost prea urâte acuzaţiile.

„Eu, procesoman? Păi, ce să fac? Să pun mâna pe mitralieră?”

Aţi primit în toată perioada asta un ajutor de la cineva şi v-a surprins?

– Nu prea. Când e la rău, mai rar găseşti. Au fost câţiva care şi-au menţinut ataşamentul un an, doi, dar când au văzut că treaba merge nasol au fugit toţi! Au fugit şi ăia care erau foarte apropiaţi. Au rămas foarte puţini alături de mine. După sentinţa Tribunalului Bucureşti, când am câştigat, au început iar să apară. În preajma sentinţei din apel, au apărut „prieteni” pe care nu i-am văzut niciodată. După sentinţă, iar au dispărut…

Vi se mai spune „Procesomanul”. Vă deranjează?

– Nişte idioţenii! Ce era să fac? Să pun mâna pe pistol sau pe mitralieră? Nu aveam cum. Am familie, am copii. Am avut multe procese şi am în continuare, că asta e viaţa.

Aţi trecut de 100 de procese?

– 15-20 de procese. Altele sunt aberaţii, fel şi fel de chestii. Nişte lucruri spuse la mişto, 400 sau câte au zis, fantastic! E uşor să râzi de un om care are necazuri. Dar ei ce ar fi făcut dacă erau în situaţia mea? Poate mulţi se sinucideau demult! E foarte uşor să râzi de altul. Să spună ei ce ar fi făcut în locul meu! Alţii nu ar fi acceptat să piardă 25 de milioane de euro!

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Făceam acum 10 ani ce face Hagi acum”

Ce greşeală nu aţi mai repeta?

– Când am intrat în fotbal aveam 33 de ani, acum mai am puţin şi fac 50. Dacă aş fi avut mintea de acum, eram cel mai tare patron din lume!

Dar care este cea mai mare greşeală?

– Am făcut multe erori, multe greşeli… Asta-i viaţa.

Vă pare rău că nu i-aţi dat drumul lui Costea?

– Cum să nu-mi pară rău? Şi asta, şi altele. Sutele de mii de euro pe care le dădeam pe lună la jucători. Toată lumea îl laudă pe Hagi. Păi eu am adoptat proiectul cu tineri înaintea lui Hagi cu 10 ani! Eu am avut în 2006, 2007, 2008, 2009 trei, patru tineri pe teren titulari. 18 ani, 19 ani… Eu am făcut acum 10 ani ce face el acum. Dacă eram băiat deştept şi nu eram aşa naiv, mergeam pe tineri… Am fost naiv! Dacă luam doi, trei jucători bătrâni, ieşeam campioni. L-am băgat pe Găman pe teren, dar făcea nişte gafe… I-am băgat pe Gângioveanu, pe Bărboianu, pe Silviu Lung, pe Mihai Costea. Toţi aveau 18, 19 ani. Acum ăştia plâng că bagă pe unul obligatoriu. Eu aveam trei. Mă luptam cu Vasluiul care era o super-echipă, cu Mike Temwanjera, Wesley, Adailton. Când sărea Temwanjera la cap cădeau doi, trei pe lângă el şi tuturor le era teamă să se bată cu el la cap. Jucau tot timpul tare, dar le ţineam piept! Ba îi băteam şi noi la Vaslui, ba ne mai băteau şi ei la Craiova. Pe CFR Cluj îi băteam şi noi, ne mai băteau şi ei….

„N-am bătut Steaua, dar las’ că a bătut-o CSU rău! Dar rău, rău… Le-au dat ăia 5!”

Dar pe Steaua nu-i băteaţi niciodată…

– Păi cu Piţurcă ne-au scos mingea din poartă la 2-0… la 2-0! După aia, ce ghinion, să ne întoarcă scorul! Aici la Craiova să ne bată cu 2-1… am avut cred că 14 ocazii… În 2009, când a pierdut Geoană alegerile… A dat Szekely ăla o pasă în minutul 90 şi a intrat în poartă, 2-1 pentru ei! Apoi pe „Extensiv” iar am avut meciul în mână, m-au bătut din ofsaid, cu două goluri din ofsaid… Da’ bine că i-a bătut CS U pe Steaua rău, dar rău… Ei spuneau de mine, da’ i-au bătut ei rău… Oricum mie nu mi-a dat Steaua cinci niciodată! Eu dacă luam bătaie 5-2 de la Steaua acasă, cred că nu mai ieşeam o lună din casă! Nu mă mai uitam nici pe facebook, nici pe nimic, cred că nu mai ştiam de mine. Am văzut că Marcel Popescu după-aia a zis că nu-i nicio problemă, că n-a murit nimeni. Aşa este, are dreptate că n-a murit nimeni, dar mândria de oltean n-a murit?

Din fosta echipă ce jucători vă mai sună?

– Aşa, actualmente, mai vorbesc cu câţiva dintre ei…

Dar să vă sune ei, nu să-i căutaţi dumneavoastră…

– M-au mai sunat câţiva, dar o perioadă nu le-am răspuns… pentru că n-am mai avut… aşa… deşi poate că de multe ori am simţit că mă sună din complezenţă şi n-am vrut să le răspund.

„Florin Costea e o mare decepţie! A făcut transferul vieţii: s-a dus la Şirineasa!”

Mai puteţi să refaceţi cuplul Costea la Craiova?

– Nu, nu, e o etapă care a trecut, acum mă gândesc la viitor.

Ce mai face Mihai Costea?

– Nici eu nu ştiu ce mai face Mihai Costea, n-am reuşit să aflu… Florin Costea a făcut transferul vieţii lui, s-a dus la Şirineasa. Vă daţi seama ce cap…

La ce v-aţi gândit când aţi auzit asta?

– M-a dezamăgit cumplit, mi-am dat seama că am vorbit cu el degeaba, mi-a promis că vine aici, că nu se duce să joace prin alte părţi şi dup-aia m-am pomenit cu el la Şirineasa. Ce să mai zic… A fost o mare decepţie, dar e treaba lui, fiecare îşi alege drumul aşa cum vrea, noi privim înainte acum, nu mai privim înapoi, ce a fost a fost.

„Băluţă face vreo 30 la sută din CS U. Apoi, Burlacu, Mitriţă…”

Cum vi se par jucătorii de la CS U Craiova?

– Ei n-au nicio vină săracii, ei sunt nişte copii care au venit să joace, au făcut un contract şi joacă. Să terminăm odată cu astea… dacă sunt demni de acel tricou… alea, alea… Ei joacă, sunt trei, patru talentaţi la ei care-mi plac şi mie, e Băluţă care-i destul de bun, care face vreo treizeci la sută din echipă, părerea mea că fără Băluţă le-ar fi tare greu… E copilul ăsta care vine tare din urmă, Burlacu, are calităţi bune… şi Mitriţă e un fotbalist bun, şi Bancu are nişte calităţi foarte mari, dar văd că nu prea este în apele lui… În rest este o echipă normală. Deci are trei, patru jucători bunicei, dar nu mai mult… Pentru ce campionat e acum în România, şi pentru ce oportunităţi, şi pentru ce condiţii au avut şi au ei că nu plătesc nimic, le pune primăria la dispoziţie totul…

Dar chiar aşa este, ei nu plătesc nimic?

– Nimic, nimic, nimic…

Doar împart încasările cu primăria?

– Ce încasări, dom’le, ce încasări? Faceţi şi voi o socoteală…

Păi, să zicem, la două mii de spectatori…

– Care două mii, dom’le, ei n-au avut două mii nici cu invitaţii…

N-au fost 16 mii cu Juventus, 17 cu Viitorul?

– N-au fost, dom’le, 16 mii, au fost maxim 12 mii, dar mint, credeţi-mă ce vă spun! Ei dau şapte, opt mii de invitaţii. Faceţi, dom’le, un bine cititorilor şi spuneţi adevărul şi atunci făceţi-mă praf pe mine că vorbesc prostii: cereţi, dom’le, la primărie să vă dea să vedeţi câţi bani a încasat primăria din contractul cu CS U din 2012, câteva sute de milioane, iar de la mine vrea zeci de miliarde pentru că am folosit stadionul patru ani.

„Dacă îmi cer bani să joc pe «Oblemenco», e prejudiciu penal!”

Dar aţi întrebat, cât vă costă dacă mâine aţi vrea să jucaţi pe „Oblemenco”? Dacă la ei nu costă nimic, la dumneavostră cât costă?

– Dar nu vor să mă lase, ce să-i mai întreb…

O sumă…

– Păi nu poa’ să-mi ceară mie bani şi lor nu… N-au cum şi de-asta nici nu vor, n-au cum să ceară bani la unii şi la alţii nu. Dacă cer bani la alţii e prejudiciu penal, vă daţi seama?

Vă gândiţi să jucaţi la Târgu Jiu, e o variantă?

– Dacă nu reuşim aici până în iulie, sau august, când începe Liga a III-a, sper să fim în Liga a III-a, deocamdată mai avem de jucat în primăvară, mai avem apoi un baraj, nu suntem încă promovaţi, dar cu şanse mari să fim în Liga a III-a la anul…

Cu cine joacă Doljul barajul?

– Nu ştiu, nu ştiu… în februarie aflăm, nu contează cu cine joacă, deocamdată noi trebuie să fim conştienţi că nu jucăm în Liga a III-a că vrem noi. Trebuie să fim buni, să fim serioşi la fiecare meci, fotbalul e foarte greu dacă nu-l iei în serios. În Liga a IV-a toate echipele cu noi joacă pe viaţă şi pe moarte, deci n-aţi văzut ce autodeterminare au cu noi, şi aceste meciuri 17 pe care le-am câştigat nu au fost atât de simple… Şi mai e şi-un fief pesedist, se pun contra şi de-asta, nu acceptă că am venit noi să câştigăm judeţul aşa uşor. Numai primari pesedişti peste tot, cu bani şi cu de toate, şi când joacă cu noi, vă spun, se dau peste cap să ne bată… unele meciuri au fost foarte, foarte grele, pe cuvânt… Aaaa, spun unii, Liga a IV-a e foarte uşoară… Nu-i aşa, părerea mea este că Liga a IV-a Dolj este cea mai puternică din ţară. Sunt jucătorii ăştia bătrâni, de 30, 31, 32 de ani care în săptămâna dinaintea meciului cu noi ţin regim, se antrenează special şi când joacă cu noi zici că mănâncă jar, jar mănâncă.

„În 2020, derby-ul FC U – CS U în Liga 1 va fi atracţia României!”

Va fi vreodată linişte în Craiova?

– Nu, nici nu trebuie să fie linişte, că unde e linişte nu e bine. O să fie două echipe, asta e, s-a vrut să fie două echipe, să fie două echipe, care e problema? Ce treabă are? Mai aud câte o chestie, „Dom’le, că nu poate oraşul”… Da’ ce, mă ţine oraşul cu ceva? Cică nu poate oraşul să ţină două echipe. Parcă mai e ca pe timpuri când se duceau la întreprinderi şi îi obligau să cumpere abonamente. Eu zic că o să fie o perioadă interesantă din 2020 încolo când vor fi două echipe în Liga I şi care atunci se va vedea… va deveni atracţia României, când va fi derby-ul la Craiova. FC U cu CS U, da. Şi vedem atunci cine, ce şi cum.

A mai fost, s-a mai jucat aşa, dar în Liga a II-a…

– Vedem atunci cine e mai bun manager.

De ce nu vă transformaţi în Ştiinţa?

– Nu am, dom’le, nevoie de… că noi suntem Ştiinţa, suntem fosta Ştiinţa, fosta Universitatea, fosta CS U, acum ne numim FC U 1948. Ăsta e numele nostru de scenă, să zic aşa, dar oficial denumirea clubului este U Craiova 1948.

Dar nu FC U, ci Universitatea Craiova, că nimeni nu spune CS Universitatea Craiova, toată lumea spune CS U Craiova.

– Dom’le, aşa e, deci FC U înseamnă FC Universitatea, dar Universitatea asta e un nume, aşa, de mai multe alte sporturi, deci trebuie FC U-ul ăla pus înainte că pare aşa mai… aşa sunt şapte mii de altele… Dom’le, Ştiinţa asta e un nume puţin cam… pentru noi Ştiinţa, ca nume, face parte din strigătul suporterilor… dar nu trebuie neapărat să ne numim aşa pe hârtie când lumea ştie cine suntem… aşa, sincer să fiu, mie nu îmi place denumirea asta de Ştiinţa, în sensul că mi se pare aşa, puţin cam spre socialist…

„Visul meu e să iau cel puţin un titlu cu echipa asta!”

Cum credeţi că va rămâne în istorie numele de Mititelu?

– Putem să vorbim acum? Să se termine procesul, să se termine multe chestii.

Cum vreţi să rămână în istorie?

– Păi, dom’le, pe mine nu e important să mă ţină minte. Eu vreau în primul rând să… sincer să fiu, obiectivul vieţii mele este să câştig cel puţin un titlu de campion cu echipa asta. Asta îmi doresc şi sper să nu… Sper să îl câştig înaintea altora de aici din Craiova. Ăsta e visul meu!

Poate chiar la bătaie cu ei…

– Nu ştiu dacă la bătaie cu ei, dar eu vă zic, ăsta e visul meu în fotbal, să câştig un titlu de campion.

„Cine e Craioveanu? Să fim serioşi! Nu e în primii 30 în istoria clubului”

Printre personajele care v-au dezamăgit se numără şi Craioveanu?

– Hai, dom’le, ce tot vorbim de Craioveanu? Cine e Craioveanu? Hai să fim serioşi. Prea puneţi preţ pe nişte foşti fotbalişti care nu intră nici măcar în primii 30 în istoria clubului. Ce treabă am eu cu Craioveanu? El a fost un fotbalist bun al echipei, a dat vreo 40-50 de goluri…

Ţin minte că acum câţiva ani eraţi amândoi cu „Adi în sus, Adi în jos”…

– Asta a fost viaţa. El e un… aţi văzut, el face bussines peste tot şi trage şi a pagubă… nu aţi văzut ce face? Numai cu vrăjitoreşti şi numai cu ăştia umblă, cu toiaguri şi cu alte alea…

Aaa, reclamele? Sunt pe bani şi alea!

– Dom’le, ştiţi ce? Ştiţi care a fost bogăţia acestui club? Credeţi-mă şi nu mint. Suporterii, dom’le. De la 1960 şi ceva când a început cu adevărat să se ridice treaba, ei au făcut diferenţa. Fotbaliştii au venit în Craiova, şi Crişan, şi Balaci… erau nişte copii care au venit la Craiova şi clubul i-a făcut mari pe ei, nu ei pe club. Ascultaţi-mă ce vă spun, clubul ăsta i-a făcut mari pe ei. Dacă nu era lumea asta din toată Oltenia să strige „Ştiinţa! Ştiinţa!”, zeci de mii de oameni la stadion, nu mai erau atât de buni! Cei 35.000-40.000, câţi erau odată, i-au ridicat pe toţi şi i-au făcut să obţină rezultate. Să nu uităm că echipa asta a câştigat… a pierdut campionatul în 73 şi după aia a cîştigat în 74 fără să fie aceşti domni care au apărut… generaţia de aur, încoace. Asta înseamnă că avea potenţial clubul. Ei toţi zic „Dom’le, ce am făcut eu pentru Craiova, mi-am rupt picioarele”. Dar eu nu văd nici unul care să meargă în cârje, cum a fost Turcu ăla la Piteşti.

„Fără acest club, eram un nimeni! Am fost onorat să cheltuiesc bani pentru el!”

Viorel Turcu, da…

– La toţi Craiova le-a dat servicii, le-a dat apartamente, le-a dat maşini, foarte mulţi bani… Şi le-a mai dat ceva: i-a făcut mari, dom’le. Le-a pus tricou pe ei. Şi ei dup-aia, vezi Doamne!, „ce am făcut eu pentru club”! Părerea mea că toţi, inclusiv eu, am primit de clubul ăsta multe… că dacă nu era clubul ăsta nu auzea nimeni de mine, eram un nimeni. Şi eu mă simt, cum să spun, mă simt îndatorat acestui club. Şi am fost onorat să cheltuiesc bani pentru el şi dacă aş mai fi într-o situaţie d-asta cred că aş face la fel, credeţi-mă. Nu am niciun regret, poate am un regret pentru că am avut viaţă grea, şi eu şi familia mea, dar niciodată nu regret pentru că m-am băgat… Tot ce am făcut, am făcut cu gândul că fac bine la club. Am şi greşit, dar ideea mea a fost să-i readuc demnitatea pe care a avut-o cândva şi o pierduse în perioada Neţoiu şi alte perioade, să fie un club integru, să nu se facă blaturi, să nu se facă nenorociri, jucătorii noştri să nu mai fie puşi la dispoziţia echipelor din Bucureşti, să fac şi eu terenuri de antrenament, să modernizez stadionul, am făcut tot ce am putut cu banii mei, tot ce am putut am făcut…

Cu Neţoiu aţi vorbit de când a ieşit din închisoare?

– N-am vorbit şi nu mă interesează! Revin… chiar dacă uneori am şi greşit, niciodată nu m-am gândit să subminez clubul ăsta cu ceva, din contră, visul meu, nebunia mea a fost să-l fac puternic. Din păcate s-a ajuns într-o situaţie incredibilă!

„Dinamo n-are niciun viitor. Se poate ajunge la faliment!”

Vă gândeaţi acum cinci ani că veţi ajunge aici?

– Cine dracu’ se gândea, dom’le, hai să fim serioşi! Cine putea să se gândească la aşa ceva? Dar vedeţi că viaţa e parşivă… E şi asta o poveste de viaţă interesantă, nu?

Dar peste cinci ani unde credeţi că veţi fi? Că peste trei am discutat deja ce se întâmplă…

– În primul rând să fim sănătoşi. Cinci ani sunt mulţi. Eu în primul rând… visul meu în primul rând e să văd clubul în Liga I, cât mai repede posibil, să se termine procesul ca să primim reparaţia cuvenită, să se confirme oficial marele abuz care ni s-a făcut şi, ce să facem?, să mergem înainte şi istoria ne va judeca pe toţi. Eu am în spatele meu şi foarte multe greşeli, dar eu zic că am şi foarte multe lucruri bune. Această experienţă la final ne va întări, adică vom fi mai tari pentru că vom fi în primul rând mult mai conştienţi de ce facem şi probabil că pe viitor vom şti, şi eu, şi generaţiile care vor veni pe urmă, să facem în aşa fel încât să nu mai ajungem într-o situaţie ca asta, extremă şi nemaiîntâlnită. Cum de altfel se întâmplă şi la alte cluburi, pentru că au dispărut atâtea cluburi de tradiţie. De exemplu eu nu văd un viitor bun la Dinamo, pentru că Dinamo are o mare problemă şi voi, presa, n-aţi sesizat-o. Deşi am o părere foarte bună de Negoiţă, părerea mea este că Dinamo nu are niciun viitor, actuala structură. De ce? Pentru că ei sunt acuzaţi că au întocmit planul de reorganizare fraudulos, ori dacă sunt trimişi în judecată şi sunt condamnaţi, se anulează planul de reorganizare şi se dispune falimentul. Părerea mea este că Dinamo n-are cumpărător acuma, degeaba caută Negoiţă…

„Ca să te baţi cu Becali trebuie să bagi măcar 10 milioane în echipă”

Adică să nu se găsească nici unul, cum spune Negoiţă, să dea cinci milioane?

– Nu cinci milioane, părerea mea este că Dinamo nu poate fi vândut de Negoiţă nici gratis! Păi nu poate pentru că dacă justiţia îi va găsi vinovăţia, că a făcut acel plan fraudulos, va anula planul de reorganizare şi nu poate să mai facă un alt plan pentru că deja e tardiv şi va dispune intrarea în faliment. Deci nu văd cum altfel, pentru că, pe de altă parte, fiscului, ca să nu se mai constituie parte civilă, trebuie să-i dai ăia cinci, zece milioane care s-au şters. Eu zic că ăsta este motivul pentru care Dinamo n-are cumpărător, că aşa clubul este unul valoros după părerea mea şi ar fi putut să aibă cumpărător pe sumele ăstea imediat, dar eu zic că nu va cumpăra nimeni pentru că nu e viitor la Dinamo.

Becali va vinde jucători pe 30, 40, 50 de milioane, cum crede el?

– N-aţi văzut, dom’le, ce noroc are? Are noroc de vânzare cum n-a avut nimeni. Adevărul e că acum are şi fruntea României, acum Steaua are un lot de jucători care, vă spun, nu ştiu cine se poate bate cu ei, dacă vrei să te baţi cu Steaua trebuie să bagi cel puţin zece milioane în echipă.

„Ţin şi cu echipa ţiganilor dezrobiţi dacă au meci cu CS U!”

Nu se bate CFR Cluj şi CS U cu ei campionatul ăsta?

– Poate să-i păcălească ăia de la Cluj, că are Gigi harul să piardă campionatul! Nu vreau să mă bag în curtea lor, dar Steaua are cel mai bun lot de departe, n-are rival în România… dar la ce joc fac, te iei cu mâinile de cap.

Dacă joacă CS U, ţineţi automat cu echipa cealaltă?

– Da, dom’le, şi dacă joacă CS U cu echipa ţiganilor liberi, dacă vreţi, sau a ţiganilor dezrobiţi…

Şi la CS U – Dinamo, ţineţi cu Dinamo?

– Păi ăsta e adevărul, vreţi să mint? Cum aş putea să ţin cu o echipă care s-a creat pe cadavrul Universităţii Craiova, ceea ce nu se poate niciodată pe lumea asta. Şi ei ne-au împins în faliment, noi eram bolnavi, dar ei ne-au dat lovitura finală.

Ce mesaj aveţi pentru suporterii lui CS U?

– Nu am niciun mesaj pentru că nu vreau să-i jignesc, nu vreau să-i supăr, pentru că ei sunt şi suporterii noştri, lăsând la o parte mia aia de inşi care mă urăsc pe mine şi care îmi doresc răul… pot fi cinci mii, pot fi două sute, dar cred că sunt vreo mie care mă urăsc pe mine şi ăia, probabil, când o să fim în Liga I, şi ei o să dorească să luăm bătaie, ei doresc acum să ne bată echipele astea din judeţ, dar nu se poate niciodată asta.

„Dacă alţii, în Liga 1, au mai mulţi fani în deplasare ca FC U în Liga a IV-a, îmi tai gâtul!”

Dar suporterilor de la FC U ce le spuneţi?

– Ce să le mai spun, că au văzut. Fac tot ce pot pentru echipă, cred că s-au convins şi ei…

Sunteţi sigur că sunt sută la sută lângă dumneavoastră?

– Păi staţi puţin… La Liga a IV-a când joci cu o mie de oameni în tribună dintre care unii vin de la Bucureşti, de la Câmpia Turzii, de la Timişoara, din Severin, din Târgu Jiu, vin oameni la ţară pe unde jucăm… CS U n-are aşa ceva… e ceva să ai o galerie de cinci, şase sute de fani oriunde ai juca la Liga a IV-a. Dacă dumneavoastră îmi găsiţi mie o echipă din România, Liga I, care pleacă în deplasare cu câteva sute de suporteri, îmi tai gâtul! Poate Dinamo cumva, în rest nu… Deci cea mai mare valoare a noastră e că ne-am păstrat suporterii, a rămas alături de noi galeria Universităţii, asta contează, unde-i galeria o să vină toţi. Pentru că, atenţie, o să-i vedeţi la un meci pe stadionul mare, că atunci o să vină trei, patru mii, vorbesc numai de galerie, de peluză, şi atunci o să se vadă diferenţa, CS U n-are aşa ceva, are vreo 40-50 de inşi care iau bani ca să vină, nu se compară cu noi.

Şi nu este niciun risc ca acest proiect al lui FC U să se împotmolească?

– Nici vorbă. Sută la sută! Veţi vedea că vom fi metronom. Şi abia aştept să jucăm din ce în ce mai sus. La Liga a III-a vreau să ne bage să jucăm cu Bucureştiul. Vreau Bucureştiul, să jucăm fotbal, cu Steaua, cu Rapid…

Nu puteţi, că nu pot promova amândouă…

– Da, dom’le, nu pot fi amândouă, deşi eu aş vrea să fie amândouă, să jucăm fotbal cu tribunele pline.

„Am cheltuit până acum 250.000 de euro şi am salarii de Liga a II-a”

S-a dus un tur, s-a dus o toamnă, câţi bani aţi băgat în echipă?

– Cu totul… cu teren, cu chiria pe cantonament, cu echipament, cu salarii… cam 250.000 de euro până astăzi.

La Liga a IV-a fotbaliştii se duc la serviciu şi apoi joacă în timpul lor liber. Ai dumneavoastră unde lucrează?

– La noi nu e aşa ceva. La noi toţi au contracte de profesionişti sută la sută. Faptul că suntem Liga a IV-a e o situaţie de moment, dar noi ne comportăm ca şi un club de Liga I, credeţi-mă! Pentru mine nu e nicio diferenţă. Şi de la an la an vor creşte condiţiile, pentru că eu ştiu ce înseamnă asta. Noi avem ocazia acum, dând la o parte toate relele care au fost, să profităm de acest nou început. Vreau să le implementez jucătorilor mentalitatea de învingători, pentru că, chiar dacă jucăm la nivel inferior, uşor, uşor, uşor echipa va mai primi de la an la an sânge proaspăt pentru a rezista nivelului la care jucăm. În mintea mea îmi doresc ca şi Liga a III-a tot la fel să o câştigăm. Pentru că vreau ca echipa să câştige şi Liga a II-a tot de maniera asta, ca să se obişnuiască bine cu victoriile şi să accepte foarte greu înfrângerile, că se mai întâmplă şi accidente.

Care este cel mai mare contract pe care îl plătiţi?

– Nu pot să dezvălui, dar avem şi noi vreo două, trei salarii nu bune, ci foarte bune.

Adică sunt jucători care câştigă la FC U la fel ca în Liga I?

– Nu, dar ca în Liga a II-a da. Dom’le, aveţi încredere că echipa asta va merge… pentru că acuma se întâmplă un lucru… formidabil… am ajuns la un nivel de experienţă foarte mare. Acum văd total diferit fotbalul, toate lucrurile din fenomen, deci acum voi încerca să evit toate erorile pe care le-am făcut…

„Nu vreau să-i dau idei lui Rotaru. Să se perpelească şi el, să mai cheltuie vreo 10-15 milioane!”

Nu mi-aţi spus care a fost cea mai mare greşeală pe care aţi făcut-o… Ce n-aţi mai face din ce aţi făcut cu echipa?

– Sunt chestiuni pe care dacă le spun îmi dezvălui tactica de viitor şi nu vreau. Şi le dau şi la alţii idei. Fac nişte afirmaţii în faţa dumneavoastră şi dup-aia le folosesc altora. Şi de ce să le spun ce să facă, lasă să se perpelească şi ei cum m-am perpelit eu! Experienţa trebuie să fie atuul meu. După aia aude şi Rotaru… Las’ să mai cheltuie şi el vreo 10-15 milioane şi să nu facă nimic…

Dar pe Napoli cum faceţi mereu de-l aduceţi înapoi?

– Napoli vine pentru că mă cunoaşte cel mai bine ca om. Pentru că, să ştiţi, şi acum, de curând, a avut ofertă de la o echipă de Liga a III-a din Italia şi de la Liga a II-a din România. L-a căutat o echipă care trage la promovare şi n-a vrut să plece. Relaţia dintre noi este specială şi foarte puternică. Aşa cum vreau să fie şi echipa.