INTERVIU | Gabi Szabo, dezlănțuită ca niciodată: “Am găsit la CSM București neveste de politicieni și oameni fără nicio pregătire. N-am mai acceptat compromis pe bani publici, de-asta deranjez!”. Cum a plecat Tomas Ryde, ce spune despre asocierea cu PSD, relația cu Firea, criticile lui Nicușor Dan și cele 3 cărți citite deodată

 “Nu m-am supărat! Așa sunt eu, mai pasională!” Interviul s-a terminat, acum urmează discuția “off the record” și Gabriela Szabo, directorul general al clubului de 100 de milioane de euro – atât a investit Primăria București de la înființare și până acum în CSM București – pare că s-a mai relaxat. Penultima întrebare, cea privitoare la PSD, pare să îi fi picat cel mai greu, dar acum blonda micuță din fața noastră spune că nu e nicio problemă.

Pe parcursul discuției de o oră și 29 de minute, campioana olimpică de la Sydney 2000 a emanat foarte multă energie. Dialogul cu reporterii Fanatik a părut un capac ridicat de pe o oală sub presiune. Foarte multe lucruri se înghesuiseră, pesemne, pe sufletul șefei de la CSM București. Interviul cu Nicușor Dan, publicat cu o săptămână în urmă de Fanatik, a răscolit-o pe Gabriela. Se consideră nedreptățită, “călcată pe cap” – după cum s-a exprimat.

Pune pasiune, vine cu cifre, explică în detaliu organizarea clubului, își justifică acțiunile. S-au strâns în doi ani foarte multe critici, din toate părțile, și Szabo nu le-a răspuns. Până acum, când replicile se prăvălesc ca un șuvoi, ca un torent care mătură totul.

Discuția cu ziariștii, la care a asistat și mâna dreaptă a Gabrielei în club, directorul general adjunct Ionuț Marius Aron – fost consilier al Olguței Vasilescu la Ministerul Muncii, susținut politic de ALDE – a alternat episoadele în care fosta sportivă și-a prezentat strategia cu cele în care a explicat de ce crede că e victima unei vendete. Cu greu se abține când vorbește despre foștii oameni din club, care “mi s-au prezentat ca fiind cei mai buni manageri din România, dar n-aveau nicio pregătire”. Are multe pe suflet. Refuză cu vehemență termenul “furt”, dar spune că a stârnit nemulțumiri majore când a introdus controlul riguros al cheltuielilor. Alin Petrache, fostul director general înlocuit de primarul Gabriela Firea, în 2017, cu Gabi Szabo, nu i-a predat clubul. Crede că persoanele plecate de la CSM – printre alții, nașa Mihaela Mărășescu (soția regretatului Nicolae Mărășescu), foștii manageri de la handbal, volei și rugby Andrei Nicolae Luca, Eugen Banciu și Lucian Lorin – au relații în presă și de aici atacurile. “Am muncit ca o sclavă, ca o albinuță, 7 zile din 7, de doi ani încoace”, totul ca să fie ponegrită de oameni “care n-au habar” se ce întâmplă la club. Pe parcursul discuției repetă, dealtfel, de foarte multe ori că este onestă, că s-a îngrijit de eficientizarea banilor publici și că de aceea a ajuns să fie urmărită, vânată, filmată și fotografiată, țintă a unor acuzații și zvonuri false.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Sunt, totuși, multe lucruri pe care Gabi Szabo nu poate să le spună – sau, cel puțin, aceasta este impresia. În ciuda eforturilor de a le masca, legăturile cu politicul sunt vizibile. Începe prin a refuza să pronunțe numele lui Nicușor Dan pentru că, spune Szabo, nu acceptă ca politicienii să se agațe de renumele său și să-și facă reclamă. Însă devine foarte nervoasă când i se amintește că pe cei de la PSD i-a lăsat să se “agațe” de imaginea ei. Devine furibundă când e întrebată de relația cu Gabriela Firea – “cum să mă cert eu cu primarul general?” –, dar nu poate explica de ce nu i se permite înființarea unui departament specializat pentru aducerea contractelor de publicitate.
Interviul de mai jos este lung, pe măsura perioadei de doi ani în care Gabi Szabo n-a vorbit despre ce face ea la CSM București. Dar poate fi socotit un raport public de activitate: ce se întâmplă la clubul care primește cei mai mulți bani de la o primărie din România. Și, în același timp, un colț ridicat al cortinei care acoperă ce s-a întâmplat cu sutele de milioane de lei din bani publici cheltuite de la înființarea CSM, din 2007, și până în prezent.

Gabi Szabo despre…

• …ce-a lăsat Alin Petrache: “În iulie 2017, când am venit la CSM București, nu mi-a fost predat clubul de vechea conducere (n.r. – precedentul director general a fost Alin Petrache). A trebuit să fac audit”.
• …numărul de copii legitimați la CSM: „Am preluat clubul de la 1.275 de copii, astăzi avem 2.154 de copii legitimaţi. Jumătate din buget se duce în centrele de copii şi juniori”.
• …observațiile lui Nicușor Dan: „Din fotoliu este foarte simplu să vii şi să critici. În primul rând, candidează, câştigă alegerile, cheamă-ne să stăm de vorbă… Aşa, să stai şi să îţi dai cu părerea e ca şi cum eu, astăzi, aș veni să spun despre el că nu o să aibă nicio şansă să câştige pentru că: n-are proiect, n-are strategie. Doar că este cine este şi ce să spun? A apărut la televizor de 3 ori, 5 ori, a vorbit despre nu ştiu ce proiecte cu Bucureştiul şi vrem brusc să ne cocoţăm în funcţii publice”.
• …plecarea suedezului Tomas Ryde de la echipa de handbal: “Nici n-a vorbit cu mine! Eu am aflat la ora 8 și jumătate dimineaţa că Tomas Ryde a părăsit echipa. Punct”.
• …de ce crede că a plecat Ryde: “Nu era în performanţe, în obiective. Deja avea 2 meciuri pierdute, începea Champions League, starea emoţională din mijlocul echipei nu era cea mai bună, deci probabil a simţit că nu poate să facă faţă performanţelor de pe plan internaţional, din Champions League, şi acesta este motivul pentru care cred că aşa, de la o oră la alta, a decis să plece”.
• …trecerea bazelor sportive din București la Primărie: “S-a lucrat la o hotărâre de Guvern. Nu ştiu ce s-a întâmplat. La un moment dat, Primăria Capitalei a dorit să preia toată infrastructura sportivă la nivelul Bucureştiului şi să facă investiţii. Acea hotărâre de Guvern n-a mai ajuns pe masa Guvernului, din păcate”.
• …criticii săi: „Au fost foarte mulţi care au trăit foarte bine din acest club şi aveau remuneraţii pe care le-am găsit aici foarte importante”.
• …foști manageri ai unor secții din club: „A trebuit să facem și această educație financiară, că noi cu banul public nu ne jucăm. Cea mai mare bucurie a mea e că am avut Curtea de Conturi, pe care am închis-o în 13 decembrie anul trecut, și nimeni nu vine cu banii de acasă! Față de 2015, când erau debite de 5,6 milioane de lei de recuperat”.
• …interviul acordat de Nicușor Dan despre CSM București: “Un candidat căruia nu îi spun numele pentru că nu fac reclamă nimănui şi nu aş vrea ca pe spatele meu politicienii să se agaţe şi să îşi facă reclamă…”.
• …asocierea cu PSD: “Da, am apărut lângă oameni politici. Care este problema? Am apărut și la o parte, și la alta… (…) Ce fac eu în timpul meu liber, este problema mea, cum este și problema ta! Da? Sincer!”.

 „În 2017, clubul nu mi-a fost predat de vechea conducere. Am chemat auditul”

– Gabriela Szabo, director general CSM București: Eu mă bucur foarte tare că ne vedem astăzi să vorbim despre noi, despre club, despre CSM. Nu ne ferim. Am preluat acest club, sau, mă rog, am fost numită pe data de 4 iulie 2017, dar, propriu-zis, am preluat clubul pe 5 martie 2018, pentru că a trebuit să fac audit, clubul nu mi-a fost predat de vechea conducere (n.r. – Gabriela Szabo a venit în locul lui Alin Petrache, acum președinte la federația de rugby), în aşa fel încât să ştiu exact ce preiau. Pe 5 martie 2018 am preluat clubul.

Fanatik: În acest interval, dintre iulie 2017 și martie 2018…
– S-a lucrat. Am mers mai departe, cu menţiunea clară că pe 5 martie 2018 am ştiut exact în fiecare departament ce se întâmplă.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

Dar de ce nu s-a făcut un proces verbal între vechea conducere şi cea nouă?
– Nu s-a făcut, pur şi simplu.

Nu poţi să ieşi pe uşa instituţiei şi…
– Nu mi s-a predat şi nu mai intrăm în detalii! Nu mi s-a predat clubul. Cert este că am făcut hârtie imediat la Primăria Capitalei. S-a făcut auditarea şi am trecut alb pe negru ce am preluat.

Şi ce aţi preluat?
– CSM Bucureşti, cu bune şi cu rele.

Şi erau mai multe bune sau mai multe rele, în opinia dumneavoastră?
– Ştiţi cum este… În orice instituţie sunt şi bune, sunt şi rele. Important este ca din cele rele să facem oportunitate şi să mergem mai departe. Toată viaţa mi-am dedicat-o sportivului şi antrenorului. Dacă sportivului şi antrenorului le este bine, cu siguranţă vor genera performanţă, vom putea atrage atenţia asupra noastră că merită să faci investiţie în sport. Atenţie foarte mare, eu nu spun cheltuială în sport, spun investiţie în sport! Mesajul pe care unii încearcă să îl ducă pe piaţă este că sportul este o cheltuială. Nu, sportul este o investiţie pe termen mediu şi lung, indiferent că vorbim de sport de masă sau de sport de mare performanţă.

„Jumătate din buget se duce la centrele de copii și juniori”

Sunteţi mulţumită de cei doi ani de activitate?
– Da. S-au făcut foarte multe lucruri. Am încercat să eficientizăm toate cheltuielile din club, să-l transparentizăm, să avem o evidenţă clară în ceea ce priveşte centrele de copii şi juniori. Suntem pentru al doilea an cea mai bună secţie de atletism din ţară, tocmai ne-am întors de la Balcaniadă cu 6 medalii, ceea ce clubul nu a avut niciodată. Întradevăr, regina este disciplina handbal. Totul se învârte în jurul acestei echipe minunate care a fost clădită acum 6 sau 7 ani. În 2018-2019 s-a întâmplat să avem foarte multe accidentări: 8. Cine ar fi crezut că accidentarea Cristinei (n.r. – Neagu) va avea un efect de domino? Cu atâtea accidentări ale unor jucătoare-cheie, s-au văzut efectele, am suferit foarte mult, dar până la urmă sportul este cu up and down (n.r. – cu suişuri şi coborâşuri).

Cât la sută din bugetul total al clubului ocupă sectorul de copii şi juniori?
– Foarte mult. Cred că jumătate din buget se duce în centrele de copii şi juniori.

Sunt unii care spun că aproape jumătate din buget merge la echipa de handbal…
– Nu este adevărat! Compartimentul handbal, dintotdeauna, a avut alocată suma cea mai mare, pentru că vorbim de organizări de evenimente naţionale şi internaţionale. Numai să organizezi un eveniment de Champions League înseamnă costuri foarte mari, fie de deplasare, fie dacă îl organizezi acasă. În rest, nu ştiu unde este critica, sincer, pentru că toate echipele de juniori merg în competiţii.

“A apărut la televizor de 3 ori, 5 ori, a vorbit despre nu ştiu ce proiecte cu Bucureştiul şi vrem brusc să ne cocoţăm în funcţii publice”

“Sunt un om foarte corect, foarte responsabil, iar din fotoliu este foarte simplu să vii şi să critici. În primul rând, candidează, câştigă alegerile, cheamă-ne să stăm de vorbă… Aşa, să stai şi să îţi dai cu părerea e ca şi cum eu, astăzi, aș veni să spun despre el că nu o să aibă nicio şansă să câştige pentru că: n-are proiect, n-are strategie. Doar că este cine este şi ce să spun? A apărut la televizor de 3 ori, 5 ori, a vorbit despre nu ştiu ce proiecte cu Bucureştiul şi vrem brusc să ne cocoţăm în funcţii publice. OK, îi place un asemenea răspuns? Nu cred că îi place.”

Candidatul la primăria Capitalei cu care am făcut interviu săptămâna trecută (Nicușor Dan) avea reproșul că deşi echipa de handbal peformează, acest lucru nu se materializează prin aducerea unor sponsori care să finanţeze activitatea, deși suntem într-un oraș bogat, ca Bucureștiul. Pe de altă parte, nu s-a reuşit transpunerea performanţelor acestei echipe în popularizarea şi atragerea de public către CSM Bucureşti.
– Ştiţi care e chestia, mie îmi pare rău că sportul azi… Depindem de politic, foarte clar. Sportul, astăzi, în România, depinde de politic pentru că, la orice eveniment pe care noi îl organizăm, avem nevoie de susţinere. Fie financiară, de la Ministerul de Finanţe, fie de la Ministerul Tineretului şi Sportului, pe infrastructura sportivă, fie la Ministerul de Interne, pentru că vorbim de jandarmi, etc, etc. Fie că vorbim de primăriile locale, care în proporţie covârşitoare susţin sportul. Că tot vorbim de sursele financiare… Noi avem sponsori, dar în cea mai mare parte ori sunt bartere, ori ne susţin în tot felul de activităţi. Da, avem şi financiar, numai că fiecare contract de sponsorizare are o linie pe care trebuie să o păstrăm şi să o ducem la îndeplinire. Dacă dumneavoastră găsiţi astăzi o companie care spune „da, voi fi sponsorul care să susţină salariile”, vă spun „mulţumesc”. Deoarece, deocamdată, colegii mei din marketing și comunicare nu au găsit acest sponsor. Dacă cineva ne aude şi doreşte să facă acest lucru, noi suntem cu braţele deschise.

Suma venită din publicitate și sponsorizări, comparativ cu totalul bugetului, este foarte mică. Aţi fost la marile companii, multinaţionale, bănci, şi aţi fost refuzaţi?
– Da, mai suntem și refuzați. Chiar zilele trecute am primit un refuz, dar nu mai contează. Politica unor companii este să se ducă în alte direcţii, nu spre sport. Acum suntem în negocieri avansate cu o firmă de brânzeturi care să susţină partea de echipament în club. Şi zilele trecute am vândut minutul pe LED-uri, în Champions League, cel mai scump din Europa! Numai că banii pe care îi primim sunt insuficienţi la anvergura clubului. Dar, revenind la întrebarea pe care mi-ai pus-o, cu un candidat căruia nu îi spun numele pentru că nu fac reclamă nimănui şi nu aş vrea ca pe spatele meu politicienii să se agaţe şi să îşi facă reclamă… Ştiu că sunt un nume important în sportul românesc, am acceptat să vin şi să conduc acest club cu toată responsabilitatea şi cu toată onestitatea care mă caracterizează. Sunt un om foarte corect, foarte responsabil, iar din fotoliu este foarte simplu să vii şi să critici. În primul rând, candidează, câştigă alegerile, cheamă-ne să stăm de vorbă… Aşa, să stai şi să îţi dai cu părerea e ca şi cum eu, astăzi, aș veni să spun despre el că nu o să aibă nicio şansă să câştige pentru că: n-are proiect, n-are strategie. Doar că este cine este şi ce să spun? A apărut la televizor de 3 ori, 5 ori, a vorbit despre nu ştiu ce proiecte cu Bucureştiul şi vrem brusc să ne cocoţăm în funcţii publice. OK, îi place un asemenea răspuns? Nu cred că îi place. Da? Eu înţeleg că sunt în campanie, dar este foarte grav că CSM Bucureşti este într-o asemenea bătălie şi nu lăsăm acest club să se dezvolte. Sportivul şi antrenorul au nevoie de linişte. Credeţi-mă că în şedinţele noastre de lucru, pe care le avem săptămânal cu antrenorii şi coordonatorii, este un punct important în discuţiile în care ni se spune: „Doamna Szabo, haideţi să facem ceva, că nu ne fac bine, câteodată, aceste mesaje din presă”. Pentru că destabilizează climatul din echipe şi de acolo, de la firul ierbii. Asta nu înseamnă că nu trebuie să scriem. Dar haideţi să luăm informaţiile corecte. Iar durerea mea cea mai mare este că despre CSM Bucureşti… N-am văzut nicăieri în România să mai fie un club victimă colaterală într-o asemenea bătălie politică. Şi îmi pun întrebarea de ce?

Nu v-aţi aşteptat să fie CSM Bucureşti motiv de dispută electorală?
– Nu. Nu are nicio logică. Aici facem performanţă pentru Bucureşti, pentru partea internaţională, să ne vedem sportivii pe arenele mari ale lumii. Vă daţi seama că avem nevoie de linişte. Un sportiv care îşi doreşte să vină la orice club dintr-o anumită ţară se informează. Pe ei nu-i interesează în cea mai mare măsură remuneraţia pe care o primesc de la club, să ştiţi!

“În 2019 nu ne-am înscris în campionat cu unele echipe pentru că, efectiv, bugetul clubului până la 31 decembrie nu ne-a mai permis acest lucru”

Dar ce anume?
– Remuneraţia vine undeva, pe locul 4 sau 5. Îi interesează sălile de antrenament, distanţa de unde sunt cazaţi şi până în sală, cine sunt antrenorii, cine sunt jucătoarele din echipă, care este distanţa de la antrenament până la recuperare – refacere, cine este medicul lotului şi abia apoi intervine discuţia de remuneraţie. Exceptând infrastructura, noi suntem OK. Singurul lucru, care pe mine mă deranjează foarte mult, este această campanie negativă pe care am citit-o în presă referitor la activitatea CSM-ului.

Vor mai fi interviuri pe această temă, pentru că sunt foarte mulţi bani pe care primăria îi dă. Peste 10 milioane de euro pe an…
– Şi vi se pare o sumă enormă pentru un club, fie el din Bucureşti, fie el din altă localitate?

“Vă dați seama că apare că eu sunt certată cu primarul general. Să fim serioși! Cum să mă cert eu cu primarul general?”

Nu, dar este o sumă suficient de mare încât să nască discuţii…
– Dar nu ne-am plâns niciodată de bani! Știţi şi situaţia din 2019, când bugetul naţional a fost votat foarte târziu, în contextul acesta primăriile şi-au aprobat bugetul foarte târziu, aproape la sfârşitul lunii mai. După aceea, la trei săptămâni, a mai venit o tăiere. Vă imaginaţi că, în primele 4-5 luni, activitatea clubului a curs într-o anumită direcţie. Organizări de evenimente, Champions League, accidentările, recuperările, trebuiau gândite strategiile de echipe, acolo unde era cazul, pentru sezonul 2019-2020. Cert este că a trebuit să luăm măsuri destul de serioase cu privire la eficientizarea…

Desfiinţarea unor echipe, practic…
– Nu e vorba de desfiinţare. Vorbiţi foarte dur. Nu ne-am înscris în campionat pentru că, efectiv, bugetul clubului până la 31 decembrie nu ne-a mai permis să facem acest lucru.

„Eu am aflat la ora 8 și jumătate dimineaţa că Tomas Ryde a părăsit echipa. Punct”

Se spune că Tomas Ryde a plecat la începutul sezonului tocmai din cauza problemelor financiare. Ce v-a spus în momentul în care s-a hotărât să plece?
– Nici n-a vorbit cu mine! Eu am aflat la ora 8 și jumătate dimineaţa că Tomas Ryde a părăsit echipa. Punct. N-a venit la club, n-a vorbit cu noi, a vorbit doar cu… Sunt sigură că a vorbit doar cu team managerul echipei. Cu mine, personal, nu.

“Aveam ceva mesaje din interiorul echipei cum că Tomas… Dar nu aşa, de la o zi la alta. În plus de asta, nu era în performanţe, în obiective. Nu era în obiective Tomas Ryde. Deja avea două meciuri pierdute, începea Champions League, starea emoţională din mijlocul echipei nu era cea mai bună, deci probabil a simţit că nu poate să facă faţă performanţelor de pe plan internaţional, din Champions League, şi acesta este motivul pentru care cred că aşa, de la o oră la alta, a decis să plece.”

Nu v-a dat niciun motiv?
– Nu mi-a dat niciun motiv pentru care a plecat şi asta v-o spun cu toată onestitatea. Eu la 8 și jumătate veneam spre club, am primit telefon de la Vlad (n.r. – Enăchescu, şeful secţiei de handbal feminin) că Tomas Ryde a părăsit echipa şi că nu mai merge la antrenament.

Îmi cer scuze, dar ce tip de relaţie poate să existe în interiorul clubului din moment ce pleacă antrenorul în aşa fel, fără să anunţe, fără să vorbească…
– Păi, a vorbit cu team managerul… Iertaţi-mă, dar directorul general nu face… Gândiţi-vă că un director general are directori generali adjuncţi, pe fiecare compartiment în parte există coordonatori team manageri, plus că deasupra mea este un Consiliu de Administraţie. Vă daţi seama că toată informaţia şi tot ce se întâmplă la firul ierbii se face prin coordonatorii de departamente cu care mă văd în fiecare săptămână. Ne vedem şi discutăm fiecare problemă în săptămâna respectivă, urgenţele care trebuie. Dar, iertaţi-mă, Doamne, când tu vrei să îţi dai demisia de la instituţie… El, Tomas Ryde, a vorbit cu Vlad Enăchescu, a aflat motivele, m-a informat pe mine şi asta este. A plecat…

E ca şi cum selecţionerul naţionalei României l-ar informa doar pe directorul tehnic şi gata: „La revedere! Mi-am luat geamantanul, am plecat”. Mi se pare o situaţie bizară…
– Mie nu. Mi se pare un lucru normal ca antrenorul să ţină legătura cu team managerul, cu coordonatorul de departamente şi apoi să fiu eu informată şi să vedem modul în care se închide contractul şi cum se pleacă. Adică nu mi se pare nimic ieşit din comun.

Aţi fost luată prin surprindere, din ce înţeleg…
– Aveam ceva mesaje din interiorul echipei cum că Tomas… Dar nu aşa, de la o zi la alta. În plus de asta, nu era în performanţe, în obiective. Nu era în obiective Tomas Ryde. Deja avea două meciuri pierdute, începea Champions League, starea emoţională din mijlocul echipei nu era cea mai bună, deci probabil a simţit că nu poate să facă faţă performanţelor de pe plan internaţional, din Champions League, şi acesta este motivul pentru care cred că aşa, de la o oră la alta, a decis să plece.

„Părerea primarului general despre activitatea mea este foarte bună”

Voiam să vă întreb de tensiunile despre care s-a scris că primarul Gabriela Firea le-ar avea cu dumneavoastră, vizavi de performanţele echipei.
– Mi se pare că trebuie să vin şi să dezmint nişte minciuni din presă! Nu vă supăraţi, dar mi se pare inadmisibil să vin şi să dezmint minciuni şi zvonuri. Dacă vreodată am tensiuni cu cineva, nu merg la presă să le spun. O chem în faţa mea, discut cu acea persoană şi decidem ce se întâmplă. Nu înţeleg unde este tensiunea? Accept să vin să coordonez acest club. Facem lucrurile pe care le facem împreună și așa mai departe. Plus că eu nu lucrez direct cu Primarul General. Eu lucrez cu viceprimarul (n.r. – Aurelian Bădulescu) prin ordinul dat de Primarul General. Deci, lucrul meu este direct cu viceprimarul Capitalei. Eu niciodată nu m-am certat cu nimeni, n-am avut tensiuni cu nimeni.

De-a lungul timpului, ce feedback aţi primit de la Primarul Capitalei: nemulţumită, mulţumită, foarte mulţumită? Care a fost?
– Foarte bună.

Credeţi că există cineva din interiorul clubului care are interesul să vă atace?
– Categoric, da! Vă imaginaţi că am deranjat foarte mult prin modul meu de lucru onest, transparent. Clar am deranjat persoane care nu mai lucrează la club. Da. Aceste persoane dau informaţiile. Ba că este tensiune, ba că nu ştiu ce se întâmplă la club. Chiar mă bucur că aţi venit astăzi, ca să vedeţi care este atmosfera în club. Uitaţi-vă pe site la transparentizarea deciziilor manageriale, pentru că sunt managerul care, de la achiziţii până la modul în care facem execuţia bugetară, pune totul pe site. Raportul de activitate. Adică, ce să îmi reproşeze? Două lucruri: am luat clubul de la 1.270 şi ceva de copii legitimaţi. Azi, CSM București are 2.154 de copii legitimaţi. Unde este problema?

Este mult sau puţin 2.154 de copii?
– Avem posibilitate să creştem, dar depindem foarte mult de sălile de sport din Bucureşti. Suntem într-o competiţie şi cu cluburile private şi cu orele de sport. Găsim foarte greu săli şi poziţii libere în program, în aşa fel încât să creştem şi mai mult.

Pe actuala infrastructură a Bucureştiului, cam care credeţi că este cifra realistă de copii legitimaţi la care poate ajunge CSM într-un an, doi, trei?
– Chiar ne dorim să creştem, dar trebuie să priviţi un lucru. Un antrenor nu poate să antreneze mai mult de 20 de copii pe grupă. Ne ducem în nişte calcule de acest gen. Şi financiare. În momentul în care vom primi bugetul oficial, putem să ne facem nişte calcule, să vedem cât mai putem să susţinem, de exemplu contractul de activitate sportivă al antrenorului, numărul de sportivi, pentru că îi aduci la sport. Rămânem în această linie, de 2.200-2.400 de copii, ca să putem să şi susţinem activitatea lor. Pentru că, la noi, totul este gratuit, noi nu luăm bani de la copii.

Cum vi se pare cifra asta, 2.100 de copii la un oraş de aproximativ 2 milioane de locuitori?
– Dar gândiţi-vă că nu suntem singurul club din Bucureşti.

Mai sunt câteva sute la Dinamo, câteva sute la Steaua…
– Steaua, Dinamo, Triumf, Olimpia. Sunt cluburile şcolare, private, centrele de agrement, pentru că şi acolo sunt copii. Părintele îl duce în săli să facă activităţi sportive: de la înot până la arte marţiale. Mi se pare că este un număr rezonabil ca şi club. Când o să fim mai mulţi, poate o să putem să facem şi venituri proprii: venituri din sponsorizări, reclamă…

„Primăria Capitalei a dorit să preia toată infrastructura sportivă din București. Acea hotărâre de guvern n-a mai ajuns pe masa guvernului”

Biletele  la meciuri…
– Biletele la meciuri sunt şi ele considerate venituri proprii. Se pot face foarte multe, dar în contextul în care avem această lipsă a infrastructurii… Nu vorbim doar de Bucureşti, ci la nivelul întregii ţări. Şi aceasta este provocarea noastră, cum putem să o dezvoltăm, pentru că şi terenurile la nivelul Bucureştiului sunt sub umbrela Ministerului Educaţiei în cea mai mare parte. Ca Primăria să poată să facă investiţii în terenul respectiv, statul trebuie să transfere către Primărie. Este şi o chestie birocratică şi de voinţă.

Sunteţi un nume important în sportul românesc. Aţi avut o iniţiativă, din punctul ăsta de vedere?
– Da, s-a lucrat la o hotărâre de Guvern, Primăria Capitalei. Nu ştiu ce s-a întâmplat. La un moment dat, Primăria Capitalei a dorit să preia toată infrastructura sportivă la nivelul Bucureştiului şi să facă investiţii. Acea hotărâre de Guvern n-a mai ajuns pe masa Guvernului, din păcate.

Asta când s-a întâmplat?
– Recent, acum un an, un an şi puţin. Primarul Capitalei îşi dorea şi îşi doreşte să investească în infrastructura sportivă.

Este destul de ciudat, pentru că, până de curând, la guvernare a fost chiar partidul din care face parte Primarul General…
– N-aş vrea să comentez.

“Sunt călcată aşa, pe cap, de nişte oameni, fie din domeniul sportului, fie din domeniul politicului, fără să ştie realitatea”

Proiectul de HG nu merge cu un poştalion care să fie prădat în drumul spre Guvern…
– Nu fac politică şi nu mă interesează acest domeniu foarte tare. În condiţiile în care sunt călcată aşa, pe cap, de nişte oameni, fie din domeniul sportului, fie din domeniul politicului, fără să ştie realitatea, mi se pare foarte crunt.

Apropo de ce aţi afirmat mai devreme, că sunt persoane care au lucrat în club şi care nu sunt mulţumite…
– Din momentul în care nu mai lucrează aici, normal că nu sunt mulţumite.

Vă referiţi la fostul manager de la secţia de handbal (n.r. – Andrei Luca, soțul fostei handbaliste Steluța Luca)?
– Nu mai contează la cine mă refer.

Eu întreb…
– Au fost mai mulţi la CSM Bucureşti. Au fost foarte mulţi care au trăit foarte bine din acest club şi aveau remuneraţii pe care le-am găsit aici foarte importante. Astăzi, că nu mai sunt, nu vor vorbi frumos de club şi de ceea ce se întâmplă aici. Ştiţi cum e? Ca sportiv, toată lumea te iubeşte când faci performanţe sportive. Dar ca manager, ai un buget, trebuie să te încadrezi în acel buget şi măsurile pe care trebuie să le iei sunt mai puţin populare. Şi anul trecut, 2019, da, a fost un an cu foarte multe provocări, a trebuit să luăm nişte decizii. I-am afectat pe unii dintre ei, dar dacă ne uităm în CV-ul unor oameni pe care eu i-am găsit aici şi mi s-au prezentat ca fiind cei mai buni manageri din România, nici măcar nu aveau studii de specialitate pentru a fi în domeniul respectiv.

La cine vă referiţi?
– Nu mai contează! Să ne axăm pe centrele de copii şi juniori au fost unele dintre cele mai mari provocări ale noastre. Cum să nu le afectăm din niciun punct de vedere, să putem să le trimitem la competiţie. Una dintre greşeli, din punctul meu de vedere, este că întotdeauna am pozat în clubul cu banii cei mai mulţi. Da, a fost o perioadă când… Până în 2017, era singurul club susţinut de Primărie şi care avea mai mulţi bani faţă de celelalte cluburi din România.

Steaua a avut mai mulţi bani…
– Bine, vorbind de primării.

„Am fost de acord să nu ne înscriem în campionatul naţional cu echipele de seniori ca să ne încadrăm în buget”

Autorităţi locale, deci?
– Da. Nu vorbesc de Steaua sau Dinamo. Din 2017 – de când s-a dat acea Ordonanţă 38 prin care primăriile pot susţine sportul – și până astăzi, toate primăriile au cluburi şi investesc în sport. Unele investesc în 2-3 sporturi, altele în 5 sporturi, altele într-un singur sport. Da, suntem, poate, clubul cu 10 milioane de euro astăzi, dar gândiţi-vă că avem 13 secţii şi costurile pe fiecare secţie în parte şi fiecare sportiv în parte sunt foarte mari. Supărarea mea este de ce toată lumea priveşte la CSM şi nu se uită în jur? Dacă mâine pierdem un meci sau facem un egal, toată lumea dă titluri bombastice. Dacă altă echipă din ţară pierde, e o întâmplare.

Sunt avantaje şi dezavantaje să conduci cel mai mare club. Aveţi de gând să desfiinţaţi în acest an şi secţia de juniori de la rugby?
– Atenţie foarte mare! Eu, Gabi Szabo, nu pot să desfiinţez o secţie.

“N-am mai fost de acord să se facă contracte… Păi… Ce Dumnezeu? Lăsați-mă… Și pentru asta mi-am luat-o de nu m-am văzut! De-asta am fost fotografiată când veneam în instituție, de-asta am fost fotografiată când plecam din instituție, cu cine vorbesc, cu cine mă întâlnesc, inclusiv declarația mea de avere făcea parte din discuții… Care e publică, iar banul mi l-am câștigat cu foarte multă trudă. Și așa mai departe. De-asta n-am mai lăsat contracte cu nașa (n.r. – Mihaela Mărășescu, plecată de la CSM București după tensiuni cu Szabo), care să fie aici fără niciun sportiv. Când am venit la CSM am găsit soții de foști politicieni… Despre asta vorbim. De-asta suntem toată ziua în presă, de-asta suntem filmați, fotografiați, de-asta nimic nu este bun. De-asta, de-asta, de-asta! Pentru că nu am mai acceptat asemenea compromis! Facem compromis, că e normal, dar nu cu banul public. Atenție, reiterez: banul public! Nu este nici banul meu, nici banul lor, este banul cetățenilor. Noi, pentru banul cetățenilor, trebuie să eficientizăm! Și pentru asta, da, am văzut, sunt în ziare. Dar nimeni nu a întrebat aici de ce la anumite sporturi aveți oameni fără nicio pregătire. Fără nicio pregătire!”

Puteţi să propuneţi…
– Nici măcar să propun. Şi nu vă imaginaţi că Gabi Szabo vine mâine şi propune desfiinţarea unor secţii. Never (n.r. – niciodată). N-o să fac asta niciodată.

Se va interpreta dacă răspunsul ăsta nu va fi „da” sau „nu”. Există în plan aşa ceva?
– Nu s-a pus în discuţie niciodată, nici în Consiliul de Administraţie, să închidem secţii şi compartimente. Un compartiment nu poate fi închis decât prin votul Consiliului General (n.r. – al Municipiului București), pentru că fiecare compartiment în parte se află în organigrama clubului. Deci, Consiliul General al Primăriei Capitalei. Trebuie să fie decizie politică dacă o secţie din club se închide sau nu. Nu este în atribuțiile mele. Eu, Gabi Szabo, niciodată nu voi accepta ca o secţie din acest club să fie închisă. O să mă opun întotdeauna. Am fost de acord să nu ne înscriem în campionatul naţional cu echipele de seniori (n.r. – la rugby și volei) tocmai ca să ne încadrăm în buget, salvând şi luptându-ne inclusiv cu Consiliul de Administraţie pentru aceste centre de copii şi juniori care sunt viitorul. Trebuie să creştem organic, să putem să refacem aceste echipe şi să revenim în campionatele de seniori.

Secție de sporturi de iarnă după ce va fi gata patinoarul

Există vreo posibilitate să se mai închidă alte echipe de seniori?
– Nu ştiu. Eu nu ştiu de unde aveţi informaţiile astea.

Eu întreb, ca să le lămurim.
– Mi se pare că îmi puneţi nişte întrebări… Aţi aflat o bârfă şi trebuie să lămurim bârfa respectivă. Nu le lămurim aşa! Deocamdată mă întrebaţi. Este o bârfă. Nu s-a pus în discuţie. Dacă s-ar întâmpla aşa ceva, sunt ferm convinsă că Primăria Capitalei sau Consiliul de Administraţie ar veni cu o asemenea… Pentru că în Consiliul de Administraţie sunt reprezentanţii din Consiliul General, mai ales că noi facem întâlnirile lunare de lucru. Deci, eu, Gabi Szabo, nu fac bugetul. Toate proiectele, tot ce se întâmplă, tot ce intră şi iese din acest club este cu informare şi avizat de Consiliul de Administraţie. Este modul meu de lucru şi eu l-am implementat pentru a fi într-o legătură continuă şi, mai ales, Consiliul General să fie informat de reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie. Deci eu, în acest moment, nu am o asemenea informaţie, cu mine nu s-au discutat asemenea lucruri şi vreau să nu mai…

Vor mai apărea alte secţii? În afară de cele 13 sporturi pe care le aveţi în acest moment?
– Ştiţi cum e, cu cât ai mai multe secţii, cu atât e mai mare anvergura şi puterea clubului. Da, ne gândim la această posibilitate. Da, dacă vom avea patinoar la nivel de Bucureşti, este extraordinar să avem şi sporturi de iarnă la CSM. Vom putea să punem la dispoziţia sportivilor şi antrenorilor infrastructura sportivă. Da, de ce nu?

Există posibilitatea să apară în următorii trei ani o secţie de fotbal la CSM Bucureşti?
– Am mai auzit această informaţie. Dar, nu! Ştiu că şi-au dorit foştii şefi ai clubului. Și-au dorit ca la CSM Bucureşti să fie şi echipă de fotbal. Eu, una, privesc lucrurile puţin diferit. Este un sport superprofesionist, care se practică în alte condiţii. Nu l-aş vedea legat… Nu aş vedea ca o primărie acum să facă o asemenea investiţie.

“Nu văd sustenabil, în momentul actual, acest proiect al fuziunii cu Rapid”

Am auzit primele zvonuri despre acest lucru în toamna lui 2016. În primăvara lui 2017, chiar şeful CSM-ului, Alin Petrache, a vorbit despre posibilitatea ca Primăria, prin CSM, să preia şi „să înghită” CS Rapid.
– N-aş vrea să comentez ce s-a întâmplat în 2016.

Dar acum există această discuţie?
– Cu mine, nu.

Deci nu se pune problema să se preia CS Rapid…
– Cu mine nu s-a discutat, plus de asta Rapidul este sub umbrela Ministerului Transporturilor, noi suntem sub umbrela Primăriei Capitalei.

Rapid a mai ținut de Primăria Capitalei în anii 80, dacă nu mă înșel. Deci, există precedent.
– Nu știu istoricul. Dar este vorba de voință politică, de proceduri birocratice. Nu văd sustenabil, în momentul actual, acest proiect.

“Cel puțin 20% dintre sportivii români din delegația pentru Tokyo să fie de la CSM București”

Sunteți mulțumită de performanțele internaționale pe care le obține CSM București?
– Rolul cluburilor din România este de a-și pregăti pepinierele și echipele în așa fel încât sportivii să se califice sau să facă parte din loturile naționale olimpice și așa mai departe. Iar noi avem un procentaj foarte mare de sportivi fie de la echipele de seniori, fie de la echipele de juniori, la loturile naționale și olimpice.

Câte medalii de aur a luat CSM București la Campionatele Mondiale din sporturile olimpice?
– Avem sportivii care, de exemplu, la atletism s-au calificat la Campionatul Mondial și avem finaliști după foarte mulți ani. La lungime fete, prin Alina Rotaru. L-am avut și pe Andrei Gag. Deci, avem sportivi care… La handbal, la fel, atât la seniori, cât și la juniori, care sunt în loturile naționale. Deci, avem…

Dar performanțe? Medalii s-au luat?
– (pauză) Nu!

Nu…
– Nu. Dar la nivel de juniori, da.

Aveți așteptări de la Olimpiada din vară? Vă propuneți o medalie, două, trei?
– Iertați-mă, dar asta ar trebui să ne spună Comitetul Olimpic, la câte medalii se așteaptă.

Știu că alții și-au făcut déjà socotelile. Cei de la Steaua se așteaptă la 4 medalii olimpice.
– Eu, când am venit la CSM București, mi-am dorit foarte tare să aducem cei mai buni sportivi seniori, ca să putem să-i pregătim să facă parte din delegația olimpică. Cel puțin 20% dintre sportivii români din delegația pentru Tokyo să fie de la CSM București.

“N-am mai fost de acord, de exemplu, să aducem sportivi din zone de-astea de… Așa… Pe sume imense, pe cheltuieli imense… Tonga, Australia (n.r. – echipa de rugby de la CSM a avut legitimați jucători din Tonga, Noua Zeelandă și Africa de Sud)… Cu bilete de avion de 3.000 de euro… Normal că am supărat!”

Și vă veți încadra în această țintă?
– Ne dorim foarte tare. V-am spus foarte clar că performanța din laboratoare se crește step by step. Nu poți s-o faci așa…

De acord, dar clubul are, totuși, 13 ani de existență. A fost înființat în 2007. Azi suntem în 2020.
– Eu, de doi ani și ceva, în această direcție muncesc. Pentru că eu mi-am schimbat…

În aceeași direcție au muncit și predecesorii dumneavoastră, nu?
– Eu nu vreau să comentez ce au făcut predecesorii mei. Că s-a văzut foarte clar, până la momentul respectiv, performanțele n-au fost foarte sustenabile. În sensul că echipele au fost făcute aducând jucători și așa mai departe… Eu mă uit ce se întâmplă în pepinieră și cum putem să-i ducem mai departe. Adică, eu de doi ani aici și lucrez: la nivelul de juniori 3, 2, 1, tineret, în așa fel încât să-i putem duce la echipele de seniori, după care să meargă la loturile naționale, să meargă în competițiile internaționale. Dar e un proces de durată.

“Am fost foarte atentă la tot ce înseamnă banul public în acești doi ani și ceva de când sunt la CSM”

Este o viziune corectă. Dumneavoastră în cât timp vă așteptați să se vadă rezultatele?
– La următoarea Olimpiadă. Din tot ce clădim noi în momentul de față… Pentru că trebuie să regândim și partea de centre de copii și juniori. De ce vă spun asta: am avut foarte mulți copii care, când și-au terminat junioratul, au plecat la alte echipe. Nu întâmplător m-am luptat anul trecut foarte mult ca pe acești juniori să-i și folosim la seniori.

Dacă v-ar opri pe stradă un bucureștean oarecare să vă întrebe: „Ce ați făcut cu banii mei anii aceștia?”…
– I-am eficientizat.

Asta i-ați răspunde, că i-ați eficientizat…
– E vorba și de eficientizarea banului public. De responsabilizarea banului public. Am fost foarte atentă la tot ce înseamnă banul public în acești doi ani și ceva de când sunt la CSM.

Se întâmpla lucrul acesta și înainte?
– Eu vă spun ce fac eu. Nu vă spun ce-a fost înainte.

“N-am mai fost de acord să aducem sportivi din zone de-astea de… Pe sume imense… Cu bilete de avion de 3.000 de euro”

Cum au decurs negocierile cu Cristina Neagu?
– Eu nu negociez contracte! Sunt specialiștii care se ocupă de secția respectivă și care analizează, propun, discutăm, mergem mai departe în Consiliul de Administrație, dezbatem, se avizează și dau drumul la procedurile interne. Cam așa se procedează. Nu se mai fac contractele că am discutat cu tine, vino la noi, asta e suma, la revedere, nu ne mai interesează. Nu! Este un procedeu. Mă interesează la sportivul care vine la CSM inclusiv starea de sănătate, după aceea discuțiile care au loc acolo, pe compartimentul tehnic, după aceea CV-ul, documentele din spate, promisiunile care se fac. Am standardizat unele lucruri aici, la CSM București. Și normal că lumea s-a agitat un pic! Da? Deci, lumea a fost puțin agitată. Unii s-au supărat, alții mai puțin…

Din club sau din afară?
– Și cei care au plecat! Pentru că n-am mai fost de acord, de exemplu, să aducem sportivi din zone de-astea de… Așa… Pe sume imense, pe cheltuieli imense…

Ce zone? La ce vă referiți?
– Tonga, Australia (n.r. – echipa de rugby de la CSM a avut legitimați jucători din Tonga, Noua Zeelandă și Africa de Sud)… Cu bilete de avion de 3.000 de euro… Normal că am supărat!

Credeți că de aici apar…
– Oooo! Ooooo!

Cum să interpretăm asta ca răspuns? Că n-o putem traduce.
– (pauză prelungită) Normal că s-au supărat! Normal că nu vor vorbi frumos de mine personal, când deranjez unele lucruri.

“De ce o cazare la un sportiv a costat 3 lei și la altul 5 lei? Care-i logica? Am venit eu și am standardizat”

De ce credeți că…
– Îmi pui de trei ori întrebări “de ce, de ce, de ce”! De ce o cazare la un sportiv a costat 3 lei și la altul 5 lei? Care-i logica? Am venit eu și am standardizat. Poți să stai unde vrei tu, dar asta e alocația și asta este remunerația pe care o oferim! Punct!
– (intervine Ionuț Marius Aron, directorul general adjunct al CSM): Vreau să spun o chestie și poate părea puțin supărătoare pentru alte persoane, dar modul de lucru al CSM-ului… Poate suntem criticați de foști colegi, dar să știți că modul nostru de lucru a contribuit și la dezvoltarea altor cluburi. Sunt, credeți-mă, cluburi din țară…
– (intervine Szabo): Studiu de caz am fost. I-am învățat cum să se organizeze.

Vorbiți de cluburi private sau de stat?
– Multe! Când am venit la CSM București și am început să pun în ordine clubul din foarte multe puncte de vedere, administrativ vorbind, că ăsta e rolul meu, administrativ, eficientizare, transparentizare, achiziție, tot… Da. 10-15 cluburi din România au venit aici cu pixul și i-am învățat cum să facă normele financiare, cum să-și facă criteriile de finanțare, metodologia, achizițiile. Pentru că la noi totul e prin SEAP.

Bănuiesc că vorbiți despre alte cluburi susținute de autoritățile locale.
– Clar. Am devenit studiu de caz. Iar colegii noștri, care au fost aici și au plecat, au aruncat cu noroi în club și aruncă în continuare cu noroi.

“Când am venit, am fost foarte suprinsă de modul de lucru. Într-un an, se schimbau antrenorii din 5 în 5 luni. Am zis, Doamne, nu se poate așa ceva!”

Fiecare secție are propriul ei buget, sau este un buget comun din care ia toată lumea?
– Bugetul pe care noi în primim este over all. Activitate sportivă, administrativă și salarială. Avem pe fiecare secție în parte o sumă orientativă în care fiecare trebuie să se încadreze. Apoi ținem evidența, eu și contabilitatea, foarte strict. Pentru că ei erau obișnuiți să zici că au 3 lei, dar nu țineau cont… Mulți dintre cei care au lucrat aici nu-și țineau evidența, iar la final spuneau: ″Păi, eu sunt în buget!”. Uite că îți demonstrez că nu ești în buget! Că ai cheltuit mai mult decât era cazul! Și atunci au fost discuții, că vai de mine și de mine. Da. Deci, a trebuit să facem și această educație financiară, că noi cu banul public nu ne jucăm. Efectiv, nu ne jucăm! Cea mai mare bucurie a mea e că am avut Curtea de Conturi, pe care am închis-o în 13 decembrie anul trecut, și nimeni nu vine cu banii de acasă! Față de 2015, când erau debite de 5,6 milioane de lei de recuperat.

Bănuiesc că ați avut și dumneavoastră un cuvânt de spus în readucerea lui Per Johansson (n.r. – noul antrenor secund la echipa de handbal feminin).
– Eu mi-am dorit foarte tare ca Per să rămână în 2018, să continue activitatea la CSM București după ce ne-am calificat atunci în Final Four. După aceea am înțeles foarte clar care a fost argumentul lui ca să nu rămână. A fost unul obiectiv și foarte serios. Dar Adi (n.r. – Adrian Vasile, antrenorul principal al echipei feminine de handbal de la CSM București) și cu Per se înțeleg foarte bine, au avut rezultate foarte bune la echipă. Eu am fost chiar surprinsă să văd că Per a acceptat să vină ca secund al lui Adi. Chiar și în 2018 a fost una din discuțiile pe care le-am avut eu cu Per, ca Adi să rămână principal, iar el să rămână din umbră să îl susțină și să lucreze împreună. Cert este că, atunci când am venit eu la CSM București, în 2017, am fost foarte suprinsă, inclusiv ca om de sport, de modul de lucru. Adică într-un an se schimbau antrenorii din 5 în 5 luni. Am zis, Doamne, nu se poate așa ceva! Pentru că antrenorul are nevoie de timp, să se integreze și el. Fetele, la fel, să se adapteze la stilul antrenorului. Nu merge așa!

“Cu tot ce s-a întâmplat până la venirea mea nu am fost de acord! Nu am fost de acord!”

Se plătesc prime de instalare atunci când vin jucătorii?
– Nu, nu! Dar nici n-avem cadrul legal pentru așa ceva, Doamne-iartă-mă! Vorbim de banul public! În banul privat probabil că există așa ceva, dar la banul public trebuie să fii foarte atent și să respecți la virgulă legea, că nimeni nu te iartă! Revenind: am fost foarte surprinsă să văd stilul acesta de lucru, pleacă sportivii, schimbăm antrenorul. Nu-mi venea să cred că s-a lucrat în acest stil (n.r. – managerul secției de handbal era atunci Andrei Luca). Și am zis că trebuie să mergem în sustenabilitate și armonie. Alții mi-au spus: “Nu, Gabi, câteodată e nevoie și de un șoc”. Bine-bine, dar voi v-ați uitat la Gyor? Sau la alte echipe, că antrenorul este de o perioadă… Nu antrenorul îl dai afară! Dacă este cineva din echipă indisciplinat sau nu se adaptează, atunci trebuie să intervină antrenorul și să vadă ce face: rămâne, nu rămâne, are nevoie de consiliere psihologică acel sportiv… Nu întâmplător am lucrat anul trecut cu psiholog. L-am adus la echipă tocmai ca să facă această integrare.

Acum mai aveți?
– Nu, nu mai avem. Iar cu tot ce s-a întâmplat până la venirea mea nu am fost de acord! Nu am fost de acord! Și chiar s-a și văzut. Am acceptat în prima parte niște lucruri…

Unii v-ar putea răspunde că s-a luat o Liga Campionilor (n.r. – în 2016)…
– Și nu numai! Inclusiv cu schimbul ăsta de jucătoare, pleacă-vino, pleacă-vino… Și atunci, unde îți faci omogenitatea de echipă? Nu poți, așa, să schimbi tot timpul jucătorul, antrenorul, îmi place, nu-mi place…

Simțiți presiunea psihică din acești doi ani la conducerea CSM?
– La ce te referi când zici presiune psihică? Păi, bârfele astea care apar la ziare nu sunt o presiune? Minciunile astea, că sunt certată cu primarul general, nu sunt o presiune?

Vă întreb dacă ați resimțit-o.
– Personal? M-am obișnuit.

„Să fim serioși! Cum să mă cert eu cu primarul general?”

V-ați gândit vreodată să vă retrageți?
– Ca sportivă, tot așa, când mi-a fost cel mai greu, mi s-a pus întrebarea dacă m-am gândit să mă retrag. Îți răspund și acum la fel: nu! N-am știut să cedez niciodată presiunilor de genul acesta. Abandonez în anumite condiții, dar nu la presiunea făcută de X sau Y persoane, tocmai pentru că nu lucrează aici. Adică asta este o presiune! Vă dați seama că apare că eu sunt certată cu primarul general. Să fim serioși! Cum să mă cert eu cu primarul general?

Dar de ce vi se pare neobișnuit? Oamenii se mai și ceartă. Nu e ceva nemaiauzit.
– Nu, dar chiar n-aveam niciun motiv să se certe ea cu mine sau eu cu primarul general al Capitalei! Serios?

“La noi nu plătești nici antrenorul, nici sala, nici echipamentul, nici transportul la competiție, nici recuperarea, nici operația”

Peste 4 ani vă vedeți tot aici?
– Dacă mă întrebai, ca ministru, dacă mă văd la un club, îți spuneam că nu. Nu știu ce se va întâmpla mâine, dar peste 4 ani!

Tocmai am discutat acum un sfert de oră și estimați că munca dumneavoastră se va vedea la Olimpiada din 2024.
– În sport, orice strategie pe care o faci e pe ciclu olimpic. Nu poți să o gândești de pe un an pe altul. Nu suntem ca în economie, să iei o decizie astăzi și să-i vezi  efectele într-un an. În sport, orice decizie pe care o iei azi se vede în 4, 8, chiar 10 ani. Din masa asta de 2.000 și ceva de copii, vom vedea câți ne rămân la nivel de seniori. Și dacă ne rămân, să zicem, 10 sau 20 de procente din această masă în club, deja este un succes foarte mare. Și dacă menținem în fiecare an acest număr de 2.000 și ceva de copii și nu lăsăm să scadă acest număr, dacă îi ducem mai departe până la nivel de juniori 3, 2, 1, până la seniori, vom vedea efectele peste 10 ani. Îmi doresc ca sportul românesc să aibă cât mai multe valori. Pentru asta avem nevoie… O parte a presei ne critică, o alta spune că e OK. O parte a presei spune că de ce primăriile susțin sportul, o alta spune că e bine. Trebuie să ne hotărâm dacă e bine sau rău. Este sustenabil sau nu?

Cred că e bine ca banii cetățenilor să fie folosiți eficient.
– Este vorba că, la un moment dat, îți pui întrebarea, și oamenii politici își pun întrebarea asta, merită sau nu merită să mai investim? Eu zic că merită! Merită pentru că, prin numărul de practicanți de sport dintr-o țară, vezi și starea de sănătate a națiunii respective. La noi, dar nu numai, ci în toate cluburile din România (n.r. – cluburile municipale), este gratuitate. La noi nu plătești nici antrenorul, nici sala, nici echipamentul, nici transportul la competiție, nici recuperarea, nici operația. Facem eforturi foarte mari. Dacă te-ai accidentat la noi, la antrenament sau în sala de competiții, avem această obligativitate, să recuperăm copilul sau sportivul.

„Nu ne dorim nici mai mult, nici mai puțin decât bugetul de azi”

Dacă ar fi după necesitățile clubului, de ce sumă credeți că ați avea nevoie anual pentru a atinge toate obiectivele?
– Niciodată banii nu sunt suficienți. Nici într-o familie. E în firea noastră să ne dorim și mai mult. Cu cât ești mai chibzuit, cu atât lucrurile se pot întâmpla. Eu zic că nu ne dorim nici mai mult, nici mai puțin. Ne dorim să fie ca și astăzi (n.r. – 50 de milioane de lei este bugetul pe 2020) și să putem să susținem toate activitățile pe care ni le propunem. Sunt un om corect. Dacă aș avea 100 de milioane mâine, primul lucru pe care l-aș face ar fi să cumpăr teren și să fac acolo o sală de sport.

2.000.000 de lei pe an, din resurse proprii, vi se pare o sumă rezonabilă?
– Niciodată nu este suficient.

Mulțumitoare?
– Niciodată nu este mulțumitoare. Întotdeauna e în firea noastră să ne dorim mai mult.

„N-avem echipă de vânzare. O facem noi. Și partea administrativă, și cea de vânzare, de negocieri”

Cam care credeți că e potențialul de marketing al clubului? Câți bani poate atrage din surse proprii CSM într-un oraș ca București?
– Până în prezent avem 400.000 de euro în acest an. Și facem eforturi. N-avem echipă de vânzare. N-avem echipă de vânzare. Tot ce facem…

Vă referiți la echipă care să se ocupe de vânzarea publicității.
– Da, echipă care să vândă publicitatea. O facem noi. Deci, noi facem și partea administrativă, facem și partea de vânzare, de negocieri.

Dar n-ar fi normal să aveți? Un departament compus din profesioniști care asta să facă. Să aducă publicitate, sponsorizări.
– Păi, noi facem asta. Asta facem noi.

• 20 de angajați are acum CSM București în zona administrativă

Nu dumneavoastră. Un departament specializat.
– Nu avem un departament specializat de vânzare. Și nu avem nici în organigramă cuprins un astfel de departament. Avem numai marketing cu două persoane. Departamentul de marketing eu l-am înființat, când am venit aici.

Nu se poate externaliza acest serviciu? Să discutați cu o companie de publicitate care să vă aducă sponsori.
– Am încercat, am încercat. Am avut discuții. Am avut discuții nenumărate și în continuare avem discuții.

Dar chiar sunt curios. De ce nu aveți departament de vânzare a publicității? Toate cluburile au.
– (Gabriela ezită) Profesioniste? Toate au un departament, da. Cert este că noi nu avem. Avem un departament de marketing cu doi oameni. E adevărat. Dar rolul lor e să facă partea asta de organizări de competiții.

Nu puteți înființa acest departament care să se ocupe de contractele de publicitate? Ține de Primărie, ține de altcineva?
– (ezită) Cu oameni puțini facem multe, să știți.

“Gândiți-vă că eu îmi pun semnătura pe fiecare. Și răspund. De-asta, probabil, este supărarea unora. Că verific de trei ori și că trimit documentele înapoi. Până nu-mi place mie cum arată și până când nu sunt justificate toate cheltuielile, nu dau drumul în plată. De exemplu, a venit și ieri cineva că vrea o suplimentare la un referat de 300 de lei. De ce? Pentru că! Păi, justifică-mi! De ce vrei banii ăștia? Nu așa, să îți semnez un referat de 300 de lei. Îți dau banii, dacă îi avem, dar justifică-mi fiecare leu în parte! Și aici am deranjat!”

Câți oameni aveți angajați?
– În acest moment, în administrativ avem 20 de oameni.

Iar cu totul? Cu antrenori, medici, administratori etc?
– Avem 200 de contracte de activitate sportivă. Asta înseamnă sportivi și antrenori. Și la centrele de copii și juniori antrenorii sunt tot pe contracte de activitate sportivă, conform Ordonanței 38. Inclusiv medicii, preparatorii kineto.

“Domnule, nu pot să folosesc un asemenea cuvânt!”

Aveți și alt tip de contracte?
– Contractele individuale de muncă și cele de activitate sportivă. Sincer, facem foarte multă muncă, 7 zile din 7, că la noi nu există weekenduri, cu oameni foarte puțini. Mediul internațional chiar ne-a și felicitat. Și suntem în zona de verde în tot ce înseamnă organizare de Champions League. Singura mea greșeală, probabil, ca manager, a fost că n-am știut niciodată să fac PR și să vând. Dacă merg mâine la piață, să anunț că merg la piață. Aici cred că am greșit. În ultimii doi-trei ani am zis că vorbim în van și că mai bine lăsăm lucrurile așa să meargă. Voi încerca să ies mult mai mult în presă și să comunic. În 2018-2019 am avut foarte multe acțiuni de promovare a sportului de masă și am atras 6-7.000 de copii tocmai pentru că am demarat campania “Sportul ne unește”. Au participat și sportivii clubului, departamentele, toate au fost implicate în școală. După care i-am legitimat la noi la club. Profesorii s-au implicat foarte tare. Și toate s-au făcut numai cu susținerea sponsorilor. Aici, probabil că da, nu știm să vindem ce facem noi în interior. Dar, până la urmă, eu sunt om de sport, eu trebuie să clădesc, nu să stau toată ziua pe presă. Lăsăm sportivii să vorbească. Și antrenorii. E multă muncă în spate, trebuie foarte multă atenție la fiecare document în parte. Gândiți-vă că eu îmi pun semnătura pe fiecare. Și răspund. De-asta, probabil, este supărarea unora. Că verific de trei ori și că trimit documentele înapoi. Până nu-mi place mie cum arată și până când nu sunt justificate toate cheltuielile, nu dau drumul în plată. De exemplu, a venit și ieri cineva că vrea o suplimentare la un referat de 300 de lei. De ce? Pentru că! Păi, justifică-mi! De ce vrei banii ăștia? Nu așa, să îți semnez un referat de 300 de lei. Îți dau banii, dacă îi avem, dar justifică-mi fiecare leu în parte! Și aici am deranjat! Și atunci mă mir că lumea vorbește…

Cu alte cuvinte, spuneți că nu i-ați mai lăsat să fure, ca să traduc eu.
– Domnule, nu pot să folosesc un asemenea cuvânt!

Am tradus eu, nu ați spus dumneavoastră!
– Nu, nu, nu, te rog! Nu-mi pune în gură sau să apară în presă așa ceva!

Am zis de la bun început că am tradus eu, nu ați spus dumneavoastră asta.
– N-am mai fost de acord să se facă contracte… Păi… Ce Dumnezeu? Lăsați-mă… Și pentru asta mi-am luat-o de nu m-am văzut!

Păi, haideți să spunem lucrurilor pe nume!
– De-asta am fost fotografiată când veneam în instituție, de-asta am fost fotografiată când plecam din instituție, cu cine vorbesc, cu cine mă întâlnesc, inclusiv declarația mea de avere făcea parte din discuții… Care e publică, iar banul mi l-am câștigat cu foarte multă trudă. Și așa mai departe. De-asta n-am mai lăsat contracte cu nașa (n.r. – Mihaela Mărășescu, plecată de la CSM București după tensiuni cu Szabo), care să fie aici fără niciun sportiv. Când am venit la CSM am găsit soții de foști politicieni… Despre asta vorbim. De-asta suntem toată ziua în presă, de-asta suntem filmați, fotografiați, de-asta nimic nu este bun. De-asta, de-asta, de-asta! Pentru că nu am mai acceptat asemenea compromis! Facem compromis, că e normal, este uman, face parte din felul nostru de a fi. Dar nu cu banul public. Atenție, reiterez: banul public! Nu este nici banul meu, nici banul lor, este banul cetățenilor. Noi, pentru banul cetățenilor, trebuie să eficientizăm! Și pentru asta, da, am văzut, sunt în ziare. Dar nimeni nu a întrebat aici de ce la anumite sporturi aveți oameni fără nicio pregătire. Fără nicio pregătire!

“Am dreptul să stau și lângă tine, am dreptul să stau și lângă celălalt. Am dreptul să vorbesc. Și nu uitați că am fost ministru tehnocrat într-un guvern politic. Și, da, am apărut lângă oameni politici. Care este problema? Am apărut și la o parte, și la alta… V-am spus foarte clar că mie îmi pare foarte rău că CSM București e victimă colaterală într-o campanie politică. Da? Că ce fac eu în timpul meu liber, este problema mea, cum este și problema ta! Da?”

De ce aveți?
– Nu mai sunt.

Deci, e vorba de trecut, nu de prezent.
– De trecut, da! Nu mai sunt! Și atunci, normal că, la relațiile pe care și le-au făcut prin presă…

Credeți că despre asta e vorba? Foștii angajați și-au făcut relații în presă?
– Da, sigur! Da, clar! Mă rog… E o supoziție… Ți se pare normal ca unii dintre managerii care au lucrat aici să vină să îmi ceară premiere din 2016 și care nu este în contract?

Acum, depinde cum aveți contractul cu ei!
– Păi… Legea spune… (oftează și dă din mână a lehamite)

Nicio strângere de inimă cu PSD-ul: “Da, am apărut lângă oameni politici. Care este problema?”. Și o privire ucigătoare

Mai am două întrebări…
– Out of spoken (n.r. – neoficial) sau…

Nu, nu! Pentru interviu!
– OK.

Credeți că este o greșeală că v-ați afișat cu oameni politici de la PSD în ultimii ani? Din punctul de vedere al imaginii dumneavoastră.
– Ce înseamnă greșeală? Ce înseamnă greșeală?

Credeți că v-a dăunat sau v-a ajutat lucrul ăsta?
– Dar… Nici nu vreau să comentez asemenea întrebare! Sincer! Ce înseamnă că ți-a dăunat?

Ați început discuția prin a spune că nu vreți să implicați politicul în sport. Dar dumneavoastră…
– Nu! Atenție!

…în calitate de manager general la CSM București…
– Am dreptul să stau și lângă tine, am dreptul să stau și lângă celălalt. Am dreptul să vorbesc. Și nu uitați că am fost ministru tehnocrat într-un guvern politic. La momentul respectiv era coaliția de guvernare. Și, da, am apărut lângă oameni politici. Care este problema? Am apărut și la o parte, și la alta… V-am spus foarte clar că mie îmi pare foarte rău că CSM București e victimă colaterală într-o campanie politică, în loc să lăsăm lucrurile să meargă într-o linie corectă, iar oamenii de la firul ierbii să se poată dezvolta profesional. Da? Că ce fac eu în timpul meu liber, este problema mea, cum este și problema ta! Da? Sincer!

Discuția era că, în momentul în care vă afișați în public, în niște acțiuni, cu niște politicieni, îi girați cu notorietatea dumneavoastră și pe ei.
(tăcere, Gabriela aruncă priviri ucigătoare către reporter)

Probabil că știți cum funcționează lucrul ăsta. Politicenii caută personalitățile, să se afișeze alături de ele, pentru a atrage din notorietatea lor către ei.
(tăcere)

Cărți de dezvoltare personală, Sapiens a lui Harari, autorii ruși Gogol și Dovstoievski. Și un final de interviu neașteptat

Ultima întrebare: care este ultima carte citită?
– O, citesc foarte multe cărți!

Ultima!
– Am foarte multe… De exemplu… Și acum mi-am cumpărat vreo 10 cărți. Îmi plac foarte mult și filmele… Acum mă gândesc câte cărți am pe noptieră… Am foarte multe cărți pe noptieră.

Ce citiți acum?
– Citesc trei cărți deodată. Și de dezvoltare personală, pentru că îmi plac foarte mult… Îmi plac și cărțile psihologice… Homo sapiens (n.r. – Sapiens – Scurtă istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari) mi-a plăcut foarte mult. Homo deus este o carte care continuă Sapiens… Îmi plac, mai nou, cărțile cu scriitori ruși. Îmi place Dovstoievski foarte mult, îmi plac…

„Crimă și pedeapsă”?
– Nu numai „Crimă și pedeapsă”… Și Gogol îmi place. Îmi place perioada respectivă. Citesc foarte mult. Pe mine m-a pasionat întotdeauna cartea. Și atunci când făceam sport citeam foarte mult. Eram recunoscută ca fiind sportiva cu carte. Eu când coboram la masă citeam. Era modul în care evadam din pregătirea sportivă și din tensiunea de antrenament. Dacă stăteam la masă 10 minute, citeam.

Mulțumim pentru interviu.
– Da, citesc foarte mult!