Interviu

Interviu Ilie Năstase: „Adidas mi-a făcut contract pe viață! Și acum primesc bani!”

27.06.2018 | 18:58
Ilie Năstase și regretatul Muhammad Ali, doi supercampioni, doi artiști în „meseriile” lor

Interviul dat de Ilie Năstase în exclusivitate pentru FANATIK.RO a ajuns la partea a treia și ultima. Fostul mare tenisman a dezvăluit amănunte neștiute ale relației sale cu marele său prieten Ion Țiriac, dar și cum a ajutat-o versatul om de afaceri pe Simona Halep să câștige mai mulți bani.

Cum a fost sponsorizat primul număr 1 ATP din istorie de un mare brand de echipament sportiv, ce relație are cu președintele american Donald Trump și ce-i striga acesta din tribună la US Open sunt alte povești picante ale unicului și irepetabilului Ilie Năstase.

Interviu Ilie Năstase: „Adidas mi-a făcut contract pe viață! Și acum primesc bani!”

Ion Țiriac v-a fost, vă este un mare prieten, vă cunoașteți de-o viață. Cât de implicat este în viața Simonei Halep?

– El e singurul care o critică și poate că e și bine că îi face așa. Am văzut că și după finala de la Roland Garros a făcut asta. La un moment a plecat din tribune și a revenit când era 2-2 în setul doi. El așa este. Ce gândește, spune în față. Contează mult asta. Țiriac îi negociază fetei contractele. E Virginia Ruzici, dar în spate e el. Oricum, Țiriac riscă foarte mult când negociază. E diabolic! Ori foarte mult, ori nimic! Contractul cu Nike l-a negociat la sânge! Ăia au vrut să îi dea cât i-a dat Adidas, iar el le-a zis că vrea dublu! „Păi, știți, că Adidas a refuzat-o…”. Ce le-a zis Țiriac? „Adidas a refuzat numărul 1 mondial! Vreți numărul 1 mondial? Atâta vă costă!” I-a zis și ei: „Dacă nu îi iei de acolo, îți dau eu banii de la mine!”. Așa făcea și cu Becker, risca enorm. A și pierdut mult, dar a câștigat mult mai mult!

Ilie Năstase și Ion Țiriac, parteneri într-un dublu de legendă, în vremurile de glorie ale tenisului nostru, când aduceau finala Cupei Davis la București
Ilie Năstase și Ion Țiriac în vremurile de glorie ale tenisului nostru, când aduceau finala Cupei Davis la București
  • Citește și „Simona Halep a câștigat 26 milioane de dolari în carieră, dar a rămas cu mult mai puțin”
  • Citește și „Cum va arăta FCSB în noul sistem? Surprize în primul 11”
  • Citește și „Dinamo îşi schimbă echipamentul! Ce vor purta «câinii»!”

Primul din istorie sponsoriozat de Nike! Cu… teniși!

Sponsorizată de Nike… Asemănările carierei Simonei Halep cu a dumneavoastră sunt din ce în ce mai multe.

– Știu la ce vă referiți. Primul meu contract a fost cu Nike. Phil Knight, care e proprietarul, e un fost sportiv, alergător de 800 de metri. A fost deștept. S-a dus în Japonia, unde era o firmă, care se numea Nike și făcea teniși. Mergea cu două, trei geamantane și aducea tenișii la diverse competiții, la baschet, la tenis. Venea și întreba dacă vrei să joci cu ăia în picioare. Eu nu aveam contract atunci, nu aveam bani. Erau mișto, albi, iar semnul era albastru. A venit la un turneu, cred că pe la Washington. „Ilie, vreau să îți prezint niște teniși. Nu pot să îți dau bani, dar îți pot da câți teniși vrei”. „Dă-mi două perechi, că nu am și sunt mulțumit”. Și a scris atunci, prima oară, în spate, Nasty. Apoi, am ajuns să îmi facă statuie la Oregon, unde are fabrica. Toți care au jucat cu Nike, dintre care eu primul, au câte o statuie: Năstase, McEnroe, Sampras. Am fost primul atlet care a avut contract de sponsorizare cu Nike, nu vreun baschetbalist sau mai știu eu cine! Primul din istorie!

Ce-i leagă pe unicul Năstase și genialul Messi!

Cum a fost apoi să „trădați” pentru Adidas?

– Atunci am semnat cu tot, nu doar pentru teniși! Era Horst Dassler, iar lui taică-su, pe care îl chema Adi Dassler, îi plăcea de mine. I-a zis să mă semneze. M-am dus cu un avocat, de la o firmă renumită, care reprezenta toți marii atleți în Germania. Era un belgian. Am întrebat pe stradă unde e Adidas, dar ăla de l-am oprit noi nu vorbea prea bine engleza. Ne-a zis unde să mergem. Am intrat cu avocatul, ne-am așezat la masă. Vine unul și ne întreabă pe cine așteptăm. Pe domnul Dassler, am răspuns. „Bine, bine. Domnul Dassler e aici”. Doar că erau doi. Adi Dassler avea Adidas, iar Rudolf Dassler avea Puma. Bineînțeles, noi intrasem la Puma! (n.a. – râde cu poftă). Bărbatul care ne întrebase a fost foarte politicos: „Nu vă supărați, mergeți pe partea cealaltă a străzii, v-a invitat domnul Horst Dassler”. Așa am semnat cu Adidas.

Ilie Năstase spune că fotografia cu uriașa personalitate care a fost Nelson Mandela echivalează cu un Grand Slam!
Ilie Năstase spune că fotografia cu uriașa personalitate care a fost Nelson Mandela echivalează cu un Grand Slam!

Ce contract v-au oferit? Au fost generoși nemții?

– Atunci, mi-au dat mulți bani: 100.000 de dolari pe an. Iar contractul a fost făcut pe viață! Și acum am contract cu ei. Nu mai iau 100.000 de dolari pe an, dar iau bani frumoși. Ei au cumpărat numele, brandul. Au făcut teniși cu numele meu, echipament cu numele meu. Proștii ăștia din România nu puteau să facă? Știi unde se făceau tenișii mei într-un timp? La o fabrică din apropiere de Cimitirul Bellu! Ei veneau cu totul și aici doar cusătura se făcea. Am fost cu Horst Dassler când a fost să vadă prima dată fabrica! Gândiți-vă că am acest acord de 46 de ani! L-am avut suspendat doar când am avut problema asta cu „ciocolata cu lapte”. Ei sunt solidari în astfel de situații. Așa i-au făcut și lui Messi, când a avut problemele cu taxele. Nu au dat în presă, dar am auzit că așa a fost.

Cum a primit vilă: „Năstase, îi scrii lu’ mă-ta că nu mai vii!”

Aveți o casă frumoasă. Ați cumpărat-o cu banii de la Adidas?

– Nu! Aici e o poveste senzațională! Numai Țiriac are mintea asta! Eram în 1972, eu stăteam într-un bloc militar, la etajul doi. Acolo mai stătea și fosta nevastă a lui Roman, Mioara, care era căsătorită cu un scrimeur de la Steaua. Când uitam cheia, săream pe la ei pe geam. Eram plecați la un turneu și zice Țiriac: „Năstase, îi scrii lu’ mă-ta că nu mai vii! Că tu stai în Drumul Taberei și vrei o casă. Și eu fac la fel, îi scriu lu’ sor-mea!”. Bă, băiatule! Când am venit, erau patru securiști la aeroport, dintre care doi de la ICRAL. „Haideți, că avem niște case să vă arătăm!”. Țiriac știa că ăia deschid scrisorile, îți dai seama ce minte diabolică avea?!

Ilie Năstase și Ion Țiriac în acțiune la începuturile dublului de aur al tenisului românesc, la Paris, în 1996
Ilie Năstase și Ion Țiriac, dublul de aur al tenisului românesc la începuturile lui, în 1966, la Paris

Și cum ați ajuns de la un apartament într-o vilă cu 10 camere?

– Vin aici, oprește ăla de la ICRAL mașina și îmi arată casa. Eu întreb dacă pot să o cumpăr. El zice că da și că mă costă 365 de mii de lei, care însemnau cam 35 de mii de dolari. Era o companie care se numea Terra, prin care puteai să cumperi orice în România, dacă aveai dolari. Acceptau dolari, nu te întrebau de unde îi ai, cred că era a Securității… Intru aici, venise și viitoarea soție. Eram fericit. După două zile, vine unul la mine. „Avem o mare problemă, nu putem să vă vindem casa”. Eram singur și era o lege idioată că nu aveai voie să ai mai mult de două, trei camere dacă erai singur. Știți ce am făcut? L-am sunat pe taică-miu, pe câteva nepoate. Ne-am strâns vreo 12 persoane! Și vine ăla și rămâne șocat! „Mi-am adus toată familia, nu ați zis că sunt singur?!”. Apoi, am înțeles că a mai dat nebunul ăla de Ceaușescu încă un decret, special pentru mine, ca să pot să stau singur.

„Trump e nebun rău! Îmi striga din tribună: «Arată-le degetul!»”

Apropo de Ceaușescu și de președinți excentrici. Pe Trump l-ați cunoscut?

– Evident! Am stat 12 ani la New York. El venea la US Open și îi plăcea de mine și de McEnroe. Noi eram nebuni și el era la fel! Stătea în spatele nostru și striga: „Come on, Nasty! Give them shit, give them the finger!”. Era nebun rău! „Arată-le degetul! Dă-i în mă-sa!”. Era căsătorit cu o cehoaică, prietenă cu Martina Navratilova. Ne-am împrietenit, era haios, dar îngâmfat și plin de el. Mergeam la Studio 54. Lui îi plăcea de Martina, iar ea îi spunea, cu accentul ei, „The Donald”…

Ilie Năstase, Ion Țiriac și echipa de tenis a României în 1971 la Casa Albă, alături de președintele Richard Nixon și adversarii din reprezentativa SUA
Ilie Năstase și echipa de tenis a României în 1971 la Casa Albă, alături de președintele Richard Nixon și adversarii din reprezentativa SUA

Ce fel de om este și încotro credeți că va duce America?

– El este un dur și știe să facă bani. Eu sunt sigur că va conduce America precum o afacere. Trebuie să scoată omul banii pe care i-a băgat. Dacă îi scoate inteligent… Nu i-ați văzut pe ăia cum stau pe lângă el, ca niște cățeluși? A deschis unul gura, a doua zi îl dă afară! E dur, nu face glume. Nici gagicar mare nu era, din câte țin eu minte. Când dă mâna nici nu prea se uită la ceilalți. Eu și acum, dacă îl văd, îi zic Donald! Nu îi zic „domnule președinte”, el a rămas același pentru mine. L-am felicitat când a ieșit președinte, i-am trimis o scrisoare de la Țiriac de la birou. Nu mi-a plăcut când McEnroe a zis „Cum dracu’ a ajuns Trump președintele Americii?!”.

„Să facem o sală mare, de 15.000 de locuri, la București!”

Să vorbim de investiții. Ce ar trebui să facă autoritățile după succesul lui Halep?

– Eu aș face școli de tenis sau grădinițe de tenis. Vorbeam și cu Țiriac să facem grădinițe de sport. Să îi învățăm pe copii să meargă, că poporul român va uita în curând să meargă. Aș înființa din nou școlile sportive. De acolo ieșeau talentele. Dacă ai unul sau doi la câțiva ani, e perfect. Sportul trebuie să fie prioritar! Dacă investim în sport, investim mai puțin în sănătate, că vom fi mai sănătoși. Dacă ne uităm la alte țări, cum e Franța spre exemplu, sportul e prioritate națională. Știți cât are Federația Franceză de Fotbal buget? 350 de milioane de euro!

Nu ar trebui să există o presiune publică pentru construcția unei săli la standarde internaționale?

– Cu siguranță! Noi am mai fost la băiatul ăla, cum îl chema… care a fost înainte prim-ministru… Tudose! Ăla dorea să facă… și cu terenurile de la BNR… dar l-au dat afară! Am fost cu Halep la el, a fost foarte drăguț omul. A spus că pentru sport, pentru noi, ne ajută! Eu nu știu acum pe cineva care să poate mișca ceva. Uite, mă duc și stau la coadă să mă primească! Nu e o persoană căreia să îi spui că vrei să faci ceva și să te ajute! Voi știți la cine se poate merge? Nu! Am văzut că a zis Firea că vrea să facă trei săli, una pentru Țiriac, una pentru mine și una pentru Nadia. Nu avem nevoie de trei, lasă-le dracu’, să facem una mare! De 15.000 de locuri, să avem concerte… La Budapesta sunt două, mai construiesc și încă un stadion uriaș. Țiriac a dat turneul acolo, s-a dus ăla care l-a luat la Orban și i-a dat 12 milioane de euro să refacă nu știu ce teren. La anul e gata și ăla!

„Cine conduce țara asta? Mă duc la Dragnea, dar el e cu fotbalul probabil!”

La alții de ce se poate și la noi nu?

– Îi tot întreb care e problema. De bani? Toți zic că nu, că există bani. „Domnule Năstase, dacă noi începem o licitație pentru o sală, vin vreo cinci, șase și cei care nu câștigă o contestă!”. Bărbatul lui Firea, Pandele a avut o idee bună: ia-l pe Năstase, ia-o pe Halep, ia-o pe Nadia și spune că acesta sunt proiectele lor! Tu îi sprijini financiar, dar sunt proiectele lor și nu o să se mai bage nimeni! Cine să conteste că vrea să facă el sala? Spune că vrea Ilie Năstase să facă sala, a luat un arhitect, a făcut planurile și gata! Plătește-o tu și gata! Să vă mai spun una tare. Aveam problemele alea cu baza Voința și, într-o seară, l-am visat pe Ceaușescu! Vă jur! Și m-am dus și i-am zis că am și eu nevoie de ceva, să îmi dea terenul. A zis, în vis, „Da, da, Ilie! Imediat, ce vrei tu!” și s-a rezolvat! Acum, la cine să te duci? Nu îți dă nimeni, nu te ajută!

Statul român, cei care au puterea trebuie să miște lucrurile!

– Cine conduce țara asta? Mă duc la Dragnea, dar el e cu fotbalul probabil! Toate parcurile astea care sunt în paragină pot fi folosite. Eu stau și la New York. Acolo au făcut vreo 15 terenuri. Au un patinoar, făcut de Donald Trump. Dacă vrei să faci sport, costă un dolar! Cine nu ar vrea să facă tenis și să dea un dolar? Nu iei nicio înghețată cu banii ăia la New York. La noi ar putea fi la fel. Fă, mă, în parc! Că joacă din plăcere, că e copil, ia-i un leu, doi lei. Dar știați că nu ai voie să dai gratis spre folosință? Țiriac a făcut patinoarul cu 3,5 milioane de euro. Vrem să dăm gratis la copii să vină, dar nu avem voie! Trebuie să există o sumă pe care Statul să ia taxe! Păi, nu a dat, mă, omul ăla o dată 3,5 milioane de euro?! Păi, fraiere, tu ar trebui să te lauzi că ți-a dat-o gratis, idiotule! A luat două autobuze, vrea să facă o gară de tren să vină copii din toată țara! La Otopeni nu îl ajută cu nimic, a făcut el singur!

„Cine a fost cel mai bun jucător de tenis din toate timpurile? Mie nu îmi place să fac așa comparațiile! Nici la fotbal nu îl poți compara pe Pele cu Maradona și pe Maradona cu Messi. Fiecare a fost bun în perioada lui și trebuie să rămână acolo. Asta am vorbit și cu Federer. Mi-a zis: «Ilie, l-am văzut pe Laver jucând tenis și m-am îndrăgostit de acest sport. Eu cred că Laver e mai bun ca mine». Eu gândesc că fiecare perioadă din tenis a avut un mare campion și ăla trebuie respectat pentru ce a făcut. Dacă vrei să faci, totuși un fel de clasament, iei rezultatele și vezi ce scrie la titluri, cine a câștigat cel mai mult. Dacă vrei să iei pe talent, e greu”

„Nu știu cine e cea mai bună jucătoare de tenis din istorie. Pe rezultate e o bătălie între Billie Jean King, Margaret Court și Martina Navratilova. Mie cel mai mult mi-a plăcut Martina. Juca sleiss, venea la fileu. Avea talent și intuiție. Știa dinainte unde vine mingea! Țiriac zicea că și dacă mă leagă la ochi o să știu unde cade mingea la fileu! Știți cine are intuiție incredibilă? Englezul! Murray! Așa rablagit cum îl vezi, ăla e jucător de tenis! Știe unde vine mingea!”

„În sport, ai și unii care sunt contra ta și unii care sunt pentru tine. Nu se poate să fie toți de partea ta. Am învățat din asta. Când am jucat în 1972 finala de la US Open, era un stadion mare, frumos, de 15.000 de locuri. Eu, în afară de soție și de un prieten, nu am avut pe nimeni acolo. Toți au fost împotriva mea și înveți din asta! Cu cât strigau mai tare, cu atât le dădeam și eu degetul mai mult! La final, când arbitrul a vrut să dea mâna cu mine l-am ignorat. M-au întărit aceste situații”

„Țiriac îi negociază Simonei contractele. E Virginia Ruzici, dar în spate e el. Oricum, Țiriac riscă foarte mult când negociază. E diabolic! Ori foarte mult, ori nimic! Contractul cu Nike l-a negociat la sânge! Ăia au vrut să îi dea cât i-a dat Adidas, iar el le-a zis că vrea dublu! „Păi, știți, că Adidas a refuzat-o…”. Ce le-a zis Țiriac? „Adidas a refuzat numărul 1 mondial! Vreți numărul 1 mondial? Atâta vă costă!”. I-a zis și ei: „Dacă nu îi iei de acolo, îți dau eu banii de la mine!”. Așa făcea și cu Becker, risca enorm. A și pierdut mult, dar a câștigat mult mai mult”

„Trump este un dur și știe să facă bani! Eu sunt sigur că va conduce America precum o afacere. Trebuie să scoată omul banii pe care i-a băgat. Dacă îi scoate inteligent… Nu i-ați văzut pe ăia cum stau pe lângă el, ca niște cățeluși? A deschis unul gura, a doua zi îl dă afară! E dur, nu face glume. Nici gagicar mare nu era, din câte țin eu minte. Când dă mâna nici nu prea se uită la ceilalți. Eu și acum, dacă îl văd, îi zic Donald! Nu îi zic «domnule președinte», el a rămas același pentru mine!”