News

Într-un Bucureşti sufocat de poluare, ecologiştii trag un semnal de alarmă: “Autoritățile nu răspund de mai bine de 10 ani”

21.05.2020 | 14:19
Intrun Bucuresti sufocat de poluare ecologistii trag un semnal de alarma Autoritatile nu raspund de mai bine de 10 ani
ADVERTISEMENT

Problema mediului este arzătoare, mai ales în contextul răspândirii virusului SARS-COV-2, iar România are mult de suferit din pricina poluării. Oana Neneciu este coordonatoarea aerlive.ro, prima platformă independentă de montorizare a calității aerului din orașe. Deține expertiză în economie socială, management de proiecte și politici de mediu, lobby și advocacy, iar în trecut a fost jurnalist pe probleme de mediu. Director executiv al organizației Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, cu o vechime de 10 ani, Oana a avut amabilitatea să ne ofere un interviu EXCLUSIV.

Virusul COVID-19 are impact și asupra mediului?

Odată cu începutul pandemiei, aerul este tot mai curat, experții estimând o scădere cu 5-7% a poluării din orașe, la nivel global. Asta se datorează reducerii activităților economice, traficului aerian și rutier scăzut și carantinei. Practic, oamenii nu s-au mai deplasat ca înainte. Noi observăm și ne bucurăm de această reducere a poluării, dar rămânem în alertă. Odată cu venirea toamnei, poate chiar imediat după relaxarea măsurilor de carantină, cu siguranță, poluarea va crește, din nou. Îngrijorător este faptul că deja apar studii care fac legătură directă între nivelul de poluare al unui oraș și rata mortalității din pricina COVID-19, precum și rata de răspândire a bolii. Un studiu apărut în Italia sugerează deja că PM-urile, particulele de pulberi în suspensie sau praful încărcat cu diverse substanțe, sunt și purtătoare de noul Coronavirus.

ADVERTISEMENT

Concret, ce este de făcut, în această situație?

Noi ne-am fi dorit ca Primăria să fi profitat de această perioadă, pentru a face lucrări de infrastructură, care să reconfigureze bulevarde și străzi, cu benzi unice pentru autobuze sau să găsească o soluție pentru transportul alternativ și pentru plantările pe spații verzi. Nu este doar ideea noastră, pentru că există nenumărate exemple de orașe din Europa, care au făcut asemenea eforturi, chiar în această perioadă, în care lumea nu iese pe străzi. A fost o oportunitate ratată…

În Bucureștiul poluat, ecologiștii au cuvântul. Oana Neneciu: „Odată cu începutul pandemiei COVID-19, aerul este tot mai curat!”

Ce întreprindeți voi, activiștii în domeniul mediului, în privința îmbunătățirii condițiilor de trai, din acest punct de vedere?

ADVERTISEMENT

Împreună cu partenerii noștri, am reușit, anul trecut, să lansăm prima platformă independentă de măsurare a calității aerului din București, ca răspuns la problemele de monitorizare ale Ministerului, dar și ca formă de comunicare a situației absolut revoltătoare care există de atâția ani, în București. Am lansat Aerlive.ro, care are 10 senzori performanți, montați în puncte esențiale din București. În aceste zile, această rețea se va îmbogăți cu încă 30 de senzori, care vor fi administrați de cetățeni, în urma unui proces de selecție. Ne dorim o rețea vastă de monitorizare a calității aerului, pentru că numai așa se pot găsi soluții punctuale pentru diminuarea poluării, la nivel de cartier, bulevard sau chiar stradă. Aerlive.ro a reușit să genereze un mare interes media, pe tema poluării și ne bucurăm că am reușit să coagulăm expertiza variată, astfel încât să atacăm situația cât mai profesionist. În prezent, avem în echipă specialiști în materie de mediu, juriști, comunicatori, foundraiseri și experți tehnici din mai multe zone, tehnică, sănătate, transporturi, etc. Platforma a fost inițiată de Ecopolis și de Fundația Eta2U, în parteneriat cu Observatorul Român de Sănătate, 2Celsius și OPTAR.

Bucureștiul, unul dintre cele mai poluate orașe europene (sursa hepta.ro)
Bucureștiul, unul dintre cele mai poluate orașe europene (sursa hepta.ro)

„Bucureștiul a rămas parte reclamată”

 Recent, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE, din pricina poluării din București. Cum comentezi acest aspect?

ADVERTISEMENT

 Condamnarea Curții de Justiție a UE a venit în urma unui proces de infringement, care a început o procedură, încă din 2009. Practic, până în 2008, când intrase procesul pe rol, au existat mai multe etape, începând cu scrisori către Guvern, prin care acesta era avertizat de către CE în privința proastei gestionări a aerului din orașe, în prima fază cu focus pe București, Brașov și Iași. Până la final, Bucureștiul a rămas parte reclamată, pentru că nu a reușit să adopte un plan clar, bazat pe măsuri cuantificabile și măsurabile, pentru îmbunătățirea calității aerului.

Pentru ce alte motive a mai primit sesizări țara noastră?

Dincolo de București și de situația dezastruoasă de aici, CE are o speță și în privința problemelor de măsurare și de raportare a calității aerului, așadar este o dispută cu Ministerul Mediului. Acesta nu reușește să gestioneze rețeaua națională de monitorizare și nici nu comunică transparent cetățenilor situația calității aerului din orașe, obligații asumate odată cu transpunerea Directivei 50/2008/CE, privind calitatea aerului. Pentru noi, Ecopolis, această condamnare marchează un precedent important. Practic, în motivațiile date de judecătorii CJCE, se regăsesc toate problemele pe care noi încercam să le facem cunoscute, de peste 10 ani, în ceea ce privește calitatea aerului din capitală și riscurile de sănătate asociate cu acestea. Apoi, ne ajută și în procesul deschis împotriva Primăriei București, în care cerem să refacă Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. Dorim ca acesta să se bazeze pe măsurători, pe studii de fezabilitate și pe măsuri cuantificabile, care să aducă o îmbunătățire a situației, cât mai rapid.

ADVERTISEMENT
Indicele calității aerului, în București (sursa aerlive.ro)
Indicele calității aerului, în București (sursa aerlive.ro)

Cum răspund cetățenii inițiativelor voastre?

Suntem foarte fericiți că oamenii răspund, spre exemplu, la campania noastră „Adoptă un senzor”, prin care vom instala 30 de senzori în casele cetățenilor. Dânșii vor administra acești senzori și deja, în doar câteva săptămâni, am strans 700 de înscrieri. Sperăm să ne extindem în Ilfov, iar pentru anul viitor ne propunem să mergem la Iași, Brașov și la Cluj, unde există un interes foarte mare, din partea organizațiilor și a cetățenilor. Pe lângă măsurători, o parte foarte importantă a demersului nostru este campania de advocacy, îndreptată către Ministerul Mediului și Primăria București (deocamdată), prin care încercăm să determinăm autoritățile să trateze problema calității aerului, în mod profesionist și prioritar. În prezent, lucrăm într-un grup format la nivelul Ministerului, pentru îmbunătățirea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului și a comunicării valorilor către cetățeni.

„Autoritățile nu răspund de peste 10 ani!”

Cât de eficiente sunt aceste măsuri și, în general, cum răspund autoritățile?

Autoritățile nu răspund de mai bine de 10 ani! Din păcate, această temă nu se află pe agenda lor. Totuși, există și un „din fericire”, pentru că în ultimele luni, subiectul a devenit vizibil, am observat că este tratat prioritar în programele electorale ale candidaților la Primării, dar și în mass-media. Să vedem ce se va întâmpla cu acest fenomen, dar suntem sceptici în privința autorităților. Totuși, cred că restul oamenilor sunt mult mai implicați decât înainte și mult mai „în temă” cu situația. Pe site-ul nostru primim din toată țara sute de mesaje legate de probleme punctuale, locale. Site-ul are peste 120.000 de utilizatori unici și crește constant. Nu ne facem reclamă, acesta este adevărul și ne bucură că românii au înțeles că există o problemă mare, legată de mediu. Poate așa vor înțelege și autoritățile… Dar, privind către anii imediat următori, suntem optimiști rezervați. Oricum, va trebui să fie luate măsuri și ne propunem să ajutăm, pe cât putem de mult, ca aceste măsuri să fie cât mai eficiente.

Aminteai de implicarea cetățenilor. Practic vorbind, ce pot face bucureștenii?

La nivel individual, oamenii se pot implica prin consultarea datelor independente privind poluarea, pot lua măsuri personale, precum reducerea transportului cu mașina personală sau evitarea zonelor foarte poluate, măsuri pentru copii, cum ar fi evitarea expunerii lor în trafic, pe bulevardele foarte aglomerate (pentru că, sperăm ca, nu peste mult timp, să revenim la normal…), atât în mașină, cât și pe jos. În propriile gospodării, cetățenii mai pot monta senzori de poluare și chiar aparate de purificare-aer, dacă domniile lor consideră necesar.

Totul se rezumă la acțiuni individuale?

Nu! De asemenea, cetățenii se pot implica în campanii comunitare și în campanii de solicitări publice către Primării, pentru salubrizare corespunzătoare a străzilor, pentru protejarea și buna gestionare a spațiilor verzi, pentru transport alternativ și asigurarea infrastructurii necesare. De ce nu, pot susține, la nivelul altor orașe, campanii similare, publice, marșuri și acțiuni punctuale, de mică dimensiune. În general, atâta vreme cât oamenii se implică, sunt informați și știu ce pretenții au de la consilierii și de la primarii lor, lucrurile se mișcă…

 

 

ADVERTISEMENT