Intră în Parlament cu scoruri spectaculoase și se dizolvă rapid. De ce ajung partidele antisistem din România să se destrame după primul succes electoral

După alegerile din 2024, în Parlament au intrat trei partide care se revendică drept „antisistem”: AUR, SOS România și POT. Au în comun contestarea radicală a sistemului politic românesc și a modului în care partidele tradiționale, PSD și PNL au guvernat după Revoluție. Uneori, această critică se transformă chiar într-o contestate a democrației ca atare. Însă lista partidelor „antisistem” este mult mai lungă.

Până acum, soarta acestor partide a fost funestă, întrucât partidele tradiționale au reușit să le destructureze prin racolări sistematice sau chiar prin încurajarea unor sciziuni. Deocamdată, singurele care par să scape acestui destin sunt USR și AUR, aflate la a treia, respectiv a doua legislatură.

PRM-ul lui Vadim, surpat de racolările marilor partide

Primul mare eșec al unui partid antisistem a fost cel înregistrat de PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor. După ce obținuse scoruri modeste la alegerile din 1992 și 1996, undeva în jurul a 5%, momentul de glorie a fost reprezentate de alegerile din 2000 când PRM a devenit principala formațiune de opoziție, cu aproximativ 20% din opțiunile electoratului și un grup parlamentar de 94 de membri, mai mulți decât numărul parlamentarilor PNL și PD la un loc.

În pofida succesului electoral, PRM a rămas izolat politic ceea ce a determinat o parte a partidului să încerce o rebranduire a formațiunii, socotită extremistă, către o abordare mai centristă, inclusiv prin intenția de a adera la Partidul Popular European (PPE). Semnele declinului au venit în 2004, când scorul a fost undeva la 13%. Tensiunile interne și modul autoritar în care C.V. Tudor conducea partidul, inclusiv prin refuzul de a renunța la linia extremistă dură a partidului, a dus la apariția unei sciziuni, Partidul Popular Român, în timp ce alți parlamentari au s-au refugiat în grupurile PSD (de exemplu, Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei, și Anghel Stanciu) sau PDL (Dănuț Liga și William Brânză). La finele legislaturii, Vadim mai avea alături doar 21 dintre cei 69 de parlamentari aleși în 2004, astfel că alegerile din 2008 au trimis PRM-ul în afara Parlamentului și a istoriei politice românești.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

PPDD-ul, sfâșiat de granzii politicii în numai șase luni

Însă sfârșitul cel mai brutal l-a avut Partidul Poporului – Dan Diaconescu, înființat de celebrul realizator în septembrie 2011. După un an și câteva luni, PPDD devenea al treilea partid din România, scorul de aproximativ 14% permițându-i să obțină 68 de mandate de parlamentari. Promisiunile extravagante făcute de către Diaconescu într-un program care îmbina măsuri populiste de stânga, cu idei radicale, precum crearea de tribunale ale poporului pentru judecarea corupților au dus la obținerea acestui scor spectaculos.

Digisport.ro

VIDEO Un interviu ”banal” a făcut internetul ”să explodeze”! Nimeni nu se aștepta la ce avea să urmeze în direct

Însă a durat doar șase luni ca partidul să intre în descompunere. Pe listele pentru Parlament fuseseră puși de-a valma prieteni ai lui Diaconescu, politicieni care nu au mai prins locuri pe listele partidelor lor și s-au refugiat la PPDD sau, pur și simplu, oameni care era dispuși să plătească pentru campanie și să cotizeze la partid doar ca să ajungă în Parlament, chiar dacă mulți dintre ei nu ilustraseră anterior prin nimic.

Structura heteroclită a grupului parlamentar a făcut ca în numai șase luni, prima legislatură din 2013, PPDD să piardă nu mai puțin de 28 de parlamentari, ultimul din sesiune fiind Gigi Nețoiu care, cu șase luni în urmă, dădea garanții că la PPDD nu sunt traseiști. „Parlamentarii PP-DD sunt oameni serioşi, altfel de parlamentari, care nu au venit pentru bani sau contracte”, spunea Nețoiu după ce fusese ales deputat.

Lovitura de grație a venit în decembrie 2013, atunci când Diaconescu a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj. O parte dintre parlamentarii PPDD au format un grup separat, național-democrat, în care s-au alăturat și tot felul de nemulțumiți de la alte partide, în timp ce restul partidului a fuzionat, în 2015, cu UNPR-ul lui Gabriel Oprea. Grupul național-democrat nu a avut nici el viață lungă, celelalte partide racolându-i unul câte unul, indiferent de calităților lor, câtă vreme erau posesori de cartelă de vot. Dintre foștii PPDD-iști, o carieră politică ulterioară notabilă a avut doar Daniel Fenechiu, care în momentul de față este liderul senatorilor PNL.

SOS România și POT, în pragul disoluției în Parlament

O soartă similară par să aibă în această legislatură cele două formațiuni nou intrate după alegerile din decembrie 2024: SOS România al Dianei Șoșoacă și POT, condus de Anamaria Gavrilă. SOS România a obținut 12 mandate de senator și 28 de deputați, iar POT 7 senatori și 24 de deputați. În momentul de față, niciunul dintre ele nu mai are grup senatorial propriu întrucât au rămas cu mai puțin de 7 membri. Acuzate de conducere autoritară, mulți parlamentari au demisionat, asta dacă nu au fost excluși. Senatorii plecați din SOS România și POT au fost un grup parlamentar propriu PACE – Întâi România, alcătuit din 12 membri. La Cameră, grupurile încă mai există, dar s-au redus la 15 membri (SOS România), respectiv 14 (POT).

De obicei, cei plecați și-au acuzat șefa de partid de conducere discreționară. „Centralizarea deciziilor în mâinile unui grup restrâns cu influență de tip familial au compromis încrederea în direcția promisă”, spunea Liviu Fodoca, atunci când a plecat din POT. Degringolada partidului a devenit evidentă în decembrie 2025, când liderul de grup de la Camera Deputaților, Răzvan-Mirel Chiriță, a fost exclus din partid, la numai o lună după ce fusese numit lider. În februarie Chiriță, împreună cu disidenți au încercat practic să o lase pe președinta Anamaria Gavrilă fără grup anunțând în plen transformarea grupului POT în grupul „Uniți pentru România”, alcătuit din 19 membri. Disputa încă nu este tranșată de Comisia de regulament a Camerei, însă POT practic nu mai acționează ca o forță unitară în Parlament.

La SOS România, primii trei parlamentari au plecat încă din februarie 2025, la numai două luni după ce fuseseră aleși.  În iunie 2025, patru deputați au fost racolați de PSD iar trei senatori au fost excluși de Diana Șoșoacă, deși știa foarte bine că acest lucru înseamnă desființarea grupului parlamentar. „Trădătorii nu scapă de judecata istoriei. SOS România merge mai departe, curat și neînfricat. Partidul SOS România condamnă fără echivoc decizia celor patru deputați care, deși au fost aleși pe listele noastre în numele credinței, suveranității și iubirii de neam, au ales calea trădării și a vânzării politice”, afirma Șoșoacă după ce PSD îi „sustrăsese” deputații. În momentul de față, disidenții reuniți din cele două partide au o pondere mai mare decât partidele din care au plecat sau au fost excluși.

Excepția AUR și tactica nemiloasă a lui Simion

Până acum, dintre partidele antisistem, doar AUR-ul lui George Simion a rezistat disputelor interne sau campaniilor de racolări ale partidelor mari, PSD și PNL. Simion le-a aplicat acestora același tratament pe care acestea le-au folosit împotriva outsiderilor, ba chiar a spus public că își propune ca pentru fiecare parlamentar pe care îl pierde în favoarea PSD sau PNL să le ia și el câte unul. O tactică nu foarte elegantă, dar în mod cert foarte eficientă.

La începutul legislaturii 2020-2024, AUR avea 14 senatori și 30 de deputați, iar la finele acesteia, numărul era de 16 senatori și 25 de deputați. Toți nemulțumiții din partidele mari au fost chemați în AUR, iar partidul a putut astfel să reziste și plecării opozanților interni ai lui George Simion printre care Diana Șoșoacă, Anamaria Gavrilă și cofondatorul partidului, Claudiu Târziu. Mai mult, Simion a readus în partid oameni pe care chiar el îi dăduse afară, precum deputatul Dumitru Focșa, ce fusese exclus pentru că-și bătuse soția. Focșa a fost exclus în ianuarie 2023, iar în noiembrie a fost readus în partid, acesta nefiind singurul caz de acest tip.

Menținerea solidității partidului în Parlament a contribuit și ea la succesul electoral din 2024 când AUR a devenit principalul partid de opoziție, cu 28 de senatori și 63 de deputați, practic o dublare a scorului electoral obținut în 2020. În actuala legislatură, AUR a pierdut un singur deputat. SOS România și POT au fost înființate de parlamentari plecați din AUR, însă acum sunt deja în pragul disoluției, în timp ce partidul lui Simion este detașat pe primul loc în sondaje, cu un scor în jurul a 40%