În urmă cu doar câțiva ani, producătorii auto chinezi erau exotici în Europa. Astăzi, aceștia devin o adevărată amenințare pentru mărcile locale, iar expansiunea lor se accelerează. Noi modele de la BYD, Chery, GAC, SAIC şi Xpeng sunt văzute în număr din ce în ce mai mare pe străzi iar în curând nu vor mai fi importate din Asia, ci construite chiar în fabrici europene. Amploarea acestor investiții este impresionantă.
Decizia companiei chineze Xpeng de a începe asamblarea modelelor G6 și G9 la uzina Magna Steyr din Graz (Austria) este deocamdată una mai mult simbolică. Asamblarea se face folosind formula SKD – asamblarea mașinilor din kituri chinezești – dar cu perspectiva unei colaborări mai extinse şi mai complexe între Xpeng și Magna Steyr. Aceasta nu este doar o modalitate de a evita taxele vamale, ci și de a câștiga know-how și un punct de sprijin în inima Europei.
În plus, cei de la Magna au anunțat că ar putea asambla în curând sedanul P7 și, simultan, negociază cu GAC – un alt gigant chinez care intenționează să vândă o jumătate de milion de mașini în afara Chinei, până în 2030. GAC a anunțat deja că ia în considerare construirea propriei fabrici în Europa. Se vorbeşte că ar dori să preia o fabrică existentă, pe listă aflându-se inclusiv fabrica Audi din Bruxelles, pentru care Volkswagen caută cu disperare un cumpărător.
BYD, cel mai mare producător mondial de mașini electrice, face mișcări și mai îndrăzneţe pe Bătrânul Continent. Compania deschide o fabrică în Ungaria, la Szeged (producția este planificată să înceapă până la sfârşitul anului), o alta în Turcia și are în vedere o a treia într-un loc nespecificat din Europa, dar vrea să deschidă şi o fabrică de baterii. Până în 2028, BYD dorește ca toate mașinile vândute în Europa să fie fabricate chiar pe continentul nostru. Aceasta nu este doar o reacţie la tarifele UE, ci și o încercare de a-și construi propriul ecosistem de furnizori. BYD a transmis chiar că are în vedere să colaboreze cu numeroase companii europene, în intenţia de a reduce dependenţa de furnizorii chinezi. Dimensiunea unei asemenea manevre? Până la 300.000 de mașini pe an produse în Ungaria și Turcia, un număr comparabil cu cel al autoturismelor care ies de pe porţile fabricilor mari, precum Volkswagen sau Renault.
Chery operează deja în Europa, lansând producția modelului Ebro S700 într-o fostă fabrică Nissan din Barcelona. Uzina are potențialul de a produce până la 200.000 de mașini pe an și i se vor alătura anul acesta modele electrice de la Omoda și Jaecoo. Chinezii negociază, de asemenea, intrarea în fabricile Volkswagen închise chiar pe teritoriul Germaniei, de la Dresda şi Osnabrück. Guvernul de la Berlin vede în asta o oportunitate politică și economică – păstrarea locurilor de muncă și utilizarea halelor goale de producție – în timp ce Chery are oportunitatea de a intra fără bariere vamale pe cea mai importantă piață a UE.
La rândul ei, compania chineză Leapmotor a încheiat o alianță strategică cu Stellantis, care a achiziționat 51% din drepturile de vânzare și producție ale mărcii în afara Chinei. Stellantis a decis să mute producția modelelor din seria B (inclusiv B10) la o fabrică din Spania, de la Zaragoza, iar Europa va deveni astfel un centru major pentru expansiunea Leapmotor, cu un potențial de preț care ar putea perturba segmentul vehiculelor electrice compacte, după cum se tem analiştii din industria auto.
SAIC, proprietarul mărcii MG, a vândut peste 240.000 de mașini în Europa în 2024. Acum ia în considerare construirea propriei fabrici, cel mai probabil în Spania sau Ungaria. Locația nu este o coincidență: Galicia oferă conexiuni excelente cu Regatul Unit, iar Ungaria oferă subvenții atractive. Alți jucători de pe listă care se pregătesc să vină în Europa sunt Great Wall Motor, care ia în considerare Ungaria, posibil Republica Cehă sau Germania, în timp ce Dongfeng este în discuții pentru a investi în Italia. România abia dacă le-a atras atenţia chinezilor şi doar la nivelul de componente mici, Great Wall Motor înfiinţând la Timişoara o firmă care are ca obiect principal de activitate „fabricarea de echipamente electrice de iluminat”.
Din perspectiva Uniunii Europene, investițiile chineze au avantajele lor. Acestea înseamnă crearea de mii de noi locuri de muncă în regiunile în care industria auto este pe moarte şi, de asemenea, oferă oportunitatea de a menține competențele de producție, filosofia fiind că dacă Volkswagen, Ford sau Stellantis închid fabrici, este mai bine ca producția să continue, chiar și sub brand chinezesc. Pentru consumatori, aceasta înseamnă și o concurență reală la nivelul preţurilor. Chinezii intră agresiv pe piață, oferind modele cu până la 20-30% mai ieftine decât rivalii lor europeni. Această presiune ar putea obliga mărcile auto europene să își recalculeze prețurile, apreciază analiştii.
Există însă și cealaltă față a monedei, fiind evident că investiţiile făcute de companiile chineze în Europa nu sunt în scop filantropic. Scopul este de a cuceri piața și apoi de a subjuga treptat întregul lanț valoric – de la furnizori la infrastructura de servicii și încărcare. În felul acesta Uniunea Europeană riscă să piardă controlul asupra unui sector strategic. MG, BYD și Chery vând deja sute de mii de mașini anual, iar acesta este doar începutul. Ce se va întâmpla când, în câțiva ani, majoritatea vehiculelor electrice construite în Europa vor purta logo-uri chinezești, iar mărcile locale se vor limita la producerea de modele premium? În prima jumătate a anului 2025, mărcile chineze au vândut aproximativ 347.135 de mașini în Europa. Aceasta se traduce în momentul de faţă într-o cotă de piață de 5,1% pe 28 de piețe europene.
Deocamdată însă, miliarde chinezești curg către Ungaria, Spania și Austria, ocolind România. Ungaria, în mod special, nu numai că devine un hub chinezesc, dar se impune și ca un jucător cheie pe harta auto europeană. Pe lângă BYD, CATL și Eve Energy aici investesc şi giganţii europeni ca Audi, BMW și Mercedes. Expansiunea chineză este atât o oportunitate, cât și o amenințare. Pe de o parte este o șansă pentru noi investiții, locuri de muncă și acces la mașini cu combustie și electrice la prețuri accesibile. Amenințarea este însă că industria auto europeană va deveni la fel de dependentă de Beijing la fel cum se întâmplă acum cu bateriile sau sistemele electronice.