Investițiile din energie, sub semnul întrebării după ce Guvernul a luat profiturile companiilor de stat. „Partea proastă e că nici nu-i lasă pe alții să le facă”

Profiturile uriașe ale companiilor de stat din energie se vor îndrepta către bugetul de stat, iar specialiștii în domeniu atrag atenția că acest lucru ar putea contribui la duce la lipsa investițiilor din acest sector iar următoarea criză să ne lovească și mai rău.

Profiturile din energie, la bugetul de stat

Marile companii de stat din energie, Nuclear­elec­trica, Romgaz, Hidroelectrica, Trans­elec­trica, Transgaz sau Conpet, unde statul român deține pachetul majoritar de acțiuni, au încheiat anul 2022 cu profituri cumulate de peste 12 miliarde de lei, în creștere cu aproape 50% față de anul 2021. Doar Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, unde statul deține 80% din acțiuni, a avut un profit de 4 miliarde de lei anul trecut.

Marea majoritate a acestor sume se vor îndrepta către bugetul de stat, după ce la începutul acestei luni Guvernul Ciucă a aprobat un memorandum prin care 90% din aceste profituri să fie distribuit sub formă de dividende, ceea ce înseamnă că statul, ca principal acționar, va încasa marea majoritate a acestor sume. De altfel, Guvernul a precizat că aceste sume au fost deja incluse în legea bugetului pe anul 2023, reprezentând 1,5% din PIB-ul din acest an.

Acest lucru nu reprezintă nicio surpriză ținând cont de nevoia uriașă de bani a Executivului, confruntat acum cu o scădere a veniturilor și o creștere a costurilor în contextul scăderii inflației, însă această politică pune sub semnul întrebării marile investiții ce sunt necesare în sectorul energetic.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Spre exemplu datele financiare ale Romgaz pentru anul 2022 arată că această companie a obținut anul trecut un profit de 2,5 miliarde de lei, din care 90% se va duce către acționari – statul român, asta după ce a plătit anul trecut impozite de peste 8 miliarde, iar pentru anul trecut estimează că va plăti alte 4 miliarde, la un profir estimat de 2 miliarde. Doar sumele pe anul trecut virate la bugetul de stat sunt mai mari de zece miliarde de lei, costul pentru Romgaz în proiectul extracției de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep. Dacă compania va dezvolta în continuare proiectul, cel mai probabil va trebui să se împrumute pentru aceste sume.

Experții din domeniu sunt de părere că prin această politică România riscă se repete experimentul din era Dragnea, atunci când Executivul a ales să decapitalizeze companiile de stat pentru a finanța cheltuieli bugetare și majorări de salarii în sectorul bugetar.

„Pe de o parte îi înțeleg pe guvernanți că au ditamai gaura la buget, au problema cu deficitul și trebuie să-și găsească niște bani cu care să o acopere. Pe de altă parte, trebuie și să îți stabilești niște priorități corecte, dacă ai o problemă de criză energetică, atunci ar trebui să-ți pui și problema că trebuie să rezolvi această criză întâi pentru a nu ajunge apoi să cheltuiești și mai mulți bani ca să protejezi consumatorii de prețurile mari.

O strategie corectă pe termen lung ar fi fost ca statul să se uite întâi la planurile de investiții pe următorii ani ai acestor companii, să vadă ce finanțare există pentru ele, și abia apoi să-și pună problema câți bani să ia ca dividende. Din păcate, întotdeauna a existat această problemă cu profiturile care se duc direct la bugetul de stat. A fost un proces unde s-au uitat la deficitul bugetului și apoi au încercat să mulgă cât mai mult aceste companii. Nu se gândesc pe termen lung, iar la anul vom avea an electoral, cine știe cine va fi la putere după – și atunci se gândesc doar pe termen foarte scurt, las că mai vedem noi la anul”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul EFOR.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Ce investiții vrea să facă statul român

Criza energetică de anul trecut nu a lăsat impasibile autoritățile statului. În luna noiembrie, la șapte luni de la începutul războiului din Ucraina și la mai bine de un an de la explozia prețurilor în energie, Consiliul Suprem de Apărare al Țării a declarat zece proiecte ale Hidroelectrica ca fiind de interes național. O decizie prin care se urmărește urgentarea acestor investiții în contextul în care în ultimii trei ani România a fost nevoită să apeleze la importuri pentru a-și asigura necesarul de energie. În plus, lucrurile ar putea deveni și mai alarmante în următorii ani, atunci când reactorul 1 de la Cernavodă este programat să intre în revizie pe o perioadă de câțiva ani.

Astfel, cele zece proiecte ale Hidroelectrica includ finalizarea a nouă hidrocentrale, aflate în diverse stadii de finalizare, unele dintre acestea blocate din cauza legislației de mediu, dar și o investiție de 1,2 miliarde de euro într-un parc fotovoltaic de 1.500 de MW în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni. Dacă acest proiect se va concretiza acesta ar putea deveni cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, urmând a fi dezvoltat pe o suprafață de 3.000 de hectare pe un teren concesionat de Administrația Domeniilor Statului. Spre comparație, în acest moment în apropierea municipiului Arad o companie privată dezvoltă un parc fotovoltaic de 1.000 MW în urma unei investiții de 800 de milioane de euro.

De asemenea, ordonanța Executivului emisă după decizia CSAT menționează și angajamentul finalizării termocentralei Iernut, investiție derulată de Romgaz, un proiect care trebuia finalizat în 2019, care nu este gata nici acum, proiect demarat în 2016. Experții în energie subliniază însă că aceste companii de stat, care de mai mulți ani tot anunță astfel de proiecte fără a le finaliza, par dornice să se extindă și să-și diversifice investițiile însă într-un climat în care sunt puternic susținute de către stat. Concret, Ministerul Energiei joacă, în acest episod, atât rolul de reglementare al pieței de energiei, dat și pe cel de patron al acestor companii – situație care nu este doar nedreaptă, dar care poate duce la o piață suboptimă.

„Partea proastă este că nici nu lasă pe alții să facă genul acesta de investiții. Adică ce-i trebuia lui Romgaz să se bage el în proiectul din Marea Neagră, în loc să se ocupe de proiectul din Caragele, proiect unde avea 100% control el, și se putea face și cu investiții mai mici? Hidroelectrica vrea să se bage în toată piața, care a obținut un ditamai terenul practic pe gratis de la ADS, în condițiile în care ceilalți investitori care au proiecte mari au probleme că vine Ministerul Agriculturii și-ți spune că nu poți să folosești terenul ală că e în circuit agricol.

Deci există această atitudine incorectă, asta pentru că ministerul se vede acționar în companii și nu înțelege că are de dezvoltat o piață, și nu să se comporte ca un Fond Proprietatea. El trebuie să facă politicile din energie, adică inclusiv să deschidă piața pentru toată lumea. Și nu vorbim de speculații, pentru că dacă ne uităm cum au pregătit toate proiectele pentru bani europeni, prima variantă de PNRR din vara lui 2021 – toate proiectele propuse erau în companii de stat, cu câteva mici excepții. Atâția bani la Romgaz, atâția bani la Hidroelectrica – nu poți să-ți favorizezi propriile companii”, a subliniat Ana Otilia Nuțu, pentru FANATIK, precizând că există un conflict de interese inerent în situația în care același minister face atât regulile pieței dar are și companii care acționează în piață.

De altfel, într-o declarație recentă, Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG), a criticat intenția Ministerului Agriculturii de a promova un proiect legislativ prin care se permite doar companiilor de stat, nu și celor private, să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare. Acesta a subliniat că securitatea energetică a statului nu depinde de cine anume este proprietarul activelor, notând „experiența dezamăgitoare a managementului de proiect al companiilor de stat”, în condițiile în care, în ultimii 12 ani, pe lângă centrala electrică pe gaze de la Brazi, singurele capacități noi de producere a energiei au fost investițiile în parcuri eoliene și fotovoltaice de energie, realizate covârșitor de mediul privat.

„Nu cred că un minister poate să fie și reglementator și patron, sau e posibil doar dacă discutăm de o economie comunisto-socialistă. Nu există alt mod de a fi și planificator, dar să faci și business. E o chestie care nu bate cu funcționalitatea creierului – nu poți să vii, pe de-o parte, să subliniezi rolul protecționist (să protejezi consumatorul, firmele – adică să ai un rol de reglementare) și în același timp tot tu să fii și cel care face bani. Nu se poate.

Un minister care vrea să fie și reglementator și patron nu e sincer niciodată, o să încline balanța, într-un mod nejustificat ba într-o parte, ba în alta, iar istoria ne-a arătat că cel mai adesea au înclinat balanța către bani. Nu să-i aperi pe cetățeni, nu să faci politici coerente, ci să faci bani”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.

De ce merg prost investițiile statului

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România are nevoie să-și stabilească prioritățile și modul în care va arăta Sistemul Energetic Național, în contextul în care actualul sistem a fost gândit și proiectat în anii 60, când existau cu totul alte cerințe, ceea ce presupune o abordare la fiecare element constitutiv – ce mix de producție dorim să avem, ce mix de consum, ce model economic și ce model social vrem să implementăm. În opinia acestuia, actuala politică este una de „cârpeală” și nu o strategie pe termen lung care să răspundă nevoilor următorilor 50 de ani.

„Degeaba vorbim multe vrute și nevrute dacă nu ne definim ce model economic vrem, la ce vrem să fim buni, pentru că nu putem fi cei mai buni la toate. La fel și modelul social, vrem să fim capitaliști, dar tot ceea ce facem e într-un mod comunisto-socialist. Nu se poate. Cârpeala pe care o facem azi, că iau un cazan de aici și-l pun pe gaze și iau de dincolo și îi pun o elice, e o cârpeală și nu o strategie. E ca și când la o mașină te apuci și pui o roată de tractor, una de bicicletă și ai pretenția să funcționeze”, a declarat acesta, pentru FANATIK, subliniind că nivelul investițiilor pe termen lung în energie, investiții care să asigure un mix de consum eficient și resilient, dar și infrastructura critică optimă, unde în acest moment se înregistrează pierderi de peste 10% din sistem, se apropie de suma de 300 de miliarde de euro, o sumă puțin mai mare decât PIB-ul României.

Potrivit acestuia, incapacitatea statului și a companiilor de stat de a duce la bun sfârșit investiții importante stă și în faptul că în ultimii 15 ani profiturile din energie au mers direct la bugetul de stat. Însă, în opinia sa, acest lucru este doar o parte a explicațiilor pentru acest fenomen.

„E clar că în momentul în care o parte, sau cea mai mare parte a banilor pe care-i produce o companie într-un an sunt luați la bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani de fapt, pentru că nu avem neapărat o noutate, este clar că acea companie va investi mai puțin. Cel puțin teoretic. Dacă ne uităm și la comportamentul companiilor din sectorul de stat vedem că ele oricum investesc mai puțin. Problema în esență nu este neapărat una legată de bani, ci este legată și de apetitul de a investi, de riscuri, de managementul proiectelor. Faptul că nu se investește în aceste companii nu este neapărat o problemă de bani, dar faptul că acești bani sunt extrași din companii mai pune o piatră de moară la investițiile care nu se fac. 

Așa cum spunea un director dintr-o companie de stat, „cel mai bun proiect e cel care nu se face, pentru că nu ai cum să-l greșești” ne arată mentalitatea care adeseori există în aceste companii. Dacă ne gândim simplu, acționarul este șeful meu, eu îmi modelez comportamentul la servici în funcție de șeful meu, dacă șeful meu în ultimii 15 ani de fiecare dată toacă banii pe altceva, adică nu-l interesează investițiile, pe mine atunci de ce m-ar interesa. Vorbim de un element psihologic, simplu, dar uman”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, aceeași mentalitate se aplică și la modul sau capacitatea acestor companii de a finaliza aceste investiții și proiecte. Potrivit acestuia, fără o schimbare de paradigmă care să vină din partea factorilor de decizie, atât politic cât și din companiile de stat, nu se va realiza nicio schimbare.

„Sigur, discutăm de un complex de factori, adeseori e o problemă psihologică – dacă șeful meu nu vrea, eu de ce să vreau, apoi e o problemă ce ține și de o anumită capacitate de a pune în aplicare aceste proiecte – un proiect înseamnă responsabilitate, bătaie de cap, nopți nedormite, de ce să facem toate astea dacă se poate și să nu le facem? Să nu mai spunem că, așa cum a fost în cazul barajelor, și când le finalizezi te trezești că vin unii și-ți arată că ai încălcat nu știu ce lege, deci nu mai ai voie să le finalizezi”, a mai declarat președintele Asociației Energia Inteligentă pentru FANATIK.