Iohannis cere referendum cu privire la legea graţierii

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, într-o conferinţă de presă organizată la Palatul Cotroceni după atacul lui Liviu Dragnea, că va începe demersurile pentru organizarea unui referendum...
24.01.2017 | 00:05
Iohannis cere referendum cu privire la legea gratierii

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, într-o conferinţă de presă organizată la Palatul Cotroceni după atacul lui Liviu Dragnea, că va începe demersurile pentru organizarea unui referendum în care românii să se exprime dacă sunt de acord sau nu cu proiectele de ordonanţă de urgenţă privint graţierea şi modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.

“Astăzi ne-am adunat aici, la Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor, Mica Unire. Această unire s-a petrecut în două etape: 5 ianuarie 1859 la Iaşi şi 24 ianuarie 1859 la Bucureşti. Acum 158 de ani. Ce moment de glorie pentru România, care atunci începuse să se manifeste. A fost după un război care a redefinit ceea ce astăzi numim sferele de influenţă. Rusia fusese trimisă mai înspre est şi marile puteri au avut rezolvate probleme regionale complicate. Evident că unii au fost pentru ca românii să-şi exprime voinţa, şi a fost destul de evident că această dorinţă a fost Unirea Principatelor, alţii s-au opus. Ce moment frumos că atunci românii şi-au impus voinţa! Ce clasă politică am avut noi atunci, cânt a început să ia fiinţă naţiunea română! Şi ce clasă politică avem astăzi, când cei care au fost aleşi să conducă ţara se ocupă, în mod paradoxal, de cu totul alte lucruri! Atunci, în 1859, politicienii s-au preocupat de naţiune, de Unirea Principatelor, ai noştri se ocupă de graţiere, graţierea propriilor dosare”, şi-a început discursul şeful statului.

Klaus Iohannis s-a declarat dezamăgit de clasa politică din prezent, susţinând că în loc să se ocupe de dezvoltarea ţării, se ocupă de modificarea legislaţiei penale: “A fost ales atunci Cuza. Alexandru Ioan Cuza, domnitor în Moldova şi în Ţara Românească. Şi s-a apucat de treabă. Unirea Principatelor a început prin alegerea aceluiaşi domnitor în ambele principate, dar ea s-a înfăptuit prin ce s-a construit, prin instituţiile, autorităţile, entităţile, actele normative, care au început să pună cap la cap ce se întâmpla în Moldova cu ce se întâmpla în Ţara Românească. Şi astfel, Unirea s-a petrecut în fapt prin legiferarea şi prin administrare, prin guvernare. 1864, Codul Penal al lui Cuza a fost unul după model francez, considerat la vremea respectivă cel mai bun, o abordare modernă. A fost primul Cod Penal din România care incrimina corupţia, care făcea referire la infracţiunile de abuz în serviciu şi de conflict de interese. Ce generaţie de politicieni am avut atunci, după Mica Unire, oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe lume, şi ce politicieni avem astăzi! O coaliţie aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului Penal, se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens cel puţin discutabil”.

Totodată, el a amintit despre protestele care au avut loc duminică în România şi a subliniat, referitor la afirmaţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor, că “nu cetăţenii dau lovitură de stat, ci politicienii”.

Mai multe pe realitatea.net