News

Iohannis explică de ce i-a cedat locul lui Mark Rutte. „Am decis că soarta NATO e mult mai importantă decât soarta mea politică”

Iohannis, despre retragerea din cursa la șefia NATO. „Am decis că soarta Alianței e mult mai importantă decât soarta mea politică”
10.07.2024 | 22:30
Iohannis explica de ce ia cedat locul lui Mark Rutte Am decis ca soarta NATO e mult mai importanta decat soarta mea politica
Iohannis spune că a pus interesele NATO mai presus decât soarta sa politică / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Președintele Klaus Iohannis a explicat, miercuri, la Washington, unde participă la summit-ul aniversar al NATO, de ce a luat hotărârea să se retragă din cursa pentru funcția de scretar general al Alianței. Iohannis a spus că „soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică”.

Cale liberă, în final, pentru Mark Rutte

Klaus Iohannis a explicat, miercuri, de ce s-a retras din cursa pentru funcția de secretar general al NATO, în favoarea contracandidatului său din Olanda, Mark Rutte. De când și-a anunțat candidatura la postul deținut ani de zile de norvegianul Jens Stoltenberg, Iohannis a păstrat tăcerea în legătură cu evoluția situației, desi, mai ales în ultima perioadă, a devenit clar că majoritatea aliaților, ulterior toți, îi acordă susținerea lui Rutte.

ADVERTISEMENT

Iohannis:„Soarta NATO e mult mai importantă decât soarta mea politică”

Aflat la Washington, unde participă la un summit NATO aniversar (75 de ani de la înființarea Alianței) dar și extrem de important pentru securitatea Ucrainei, Klaus Iohannis a explicat motivele retragerii sale din cursa pentru conducerea NATO. „Au fost negocieri interesante, discuţii pe care le-am purtat şi pe care le-aş cataloga ca foarte bune, deschise, informale. Au fost toate discuţiile unu la unu şi la final am decis că soarta NATO e mult mai importantă decât soarta mea politică şi, înainte să existe o concluzie finală, am decis în consecinţă să mă retrag din cursă, pentru a permite numirea unui secretar general NATO înainte de acest summit. Cred că este bine câteodată să vedem imaginea mai mare şi să acţionăm în consecinţă”, a declarat șeful statului.

Klaus Iohannis a fost la fel de laconic și nu a vrut să detalieze și atunci când a fost întrebat care i-a fost strategia în această cursă la NATO, „fiindcă ar trebui să dezvălui felul în care s-au poziţionat unii şi alţii şi acest lucru nu se face, cel puţin eu nu-l fac”.

ADVERTISEMENT

Flancul Estic și Marea Neagră, readuse în atenție

Klaus Iohannis a spus că, de când a ajuns la Cotroceni, situația securității naționale nu era una „foarte bună”, fiind preocupat de acest aspect, în special de consolidarea flancului estic al NATO, inclusiv a regiunii Mării Negre, care la acea vreme nu era o noțiune clar definită. „Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat nici un fel de planuri operaţionale pentru cazul în care se întâmplă ceva. Marea Neagră fusese tratată ca un spaţiu apropiat mai degrabă de Lună, decât de zona euroatlantică (…) Am reuşit să schimbăm toate acestea. Marea Neagră, regiunea Mării Negre, are o strategie proprie pentru NATO, planurile operaţionale sunt elaborate şi suntem deja în faze parţial avansate de implementare”, a explicat Iohannis.

În final, a spus șeful statului, aliații au înțeles că consolidarea flancului estic este o condiție majoră pentru a răspunde în fața agresiunii „reale, de astăzi și de mâine” din partea Rusiei. „Aliaţii au înţeles că avertizările noastre în privinţa asertivităţii ruse n-au fost poveşti şi nu au fost frustrări pe care le-am adus noi din istorie, ci, din păcate, sunt lucruri foarte reale de astăzi şi de mâine. Şi de aceea am reuşit împreună să schimbăm narativul. Şi Rusia este considerată o ameninţare pentru NATO, nu din trecut, ci pentru viitor. Aşa vom acţiona”, a spus Iohannis.

ADVERTISEMENT

”Pacea poate fi garantată şi apărată doar dacă eşti puternic”

De aceea, a subliniat șeful statului, cu toate că România nu intenționează vreodată să meargă la război, pregătirea pentru consolidarea apărării și garantarea păcii este una esențială în actualul context de securitate degradat de acțiunile Moscovei. „Dar pacea poate fi garantată şi apărată doar dacă eşti puternic. Şi asta facem. De aceea alocăm peste 2% din PIB pentru apărare, de aceea cumpărăm tehnică militară modernă, de aceea creştem efectivele aliate la Flancul Estic, de aceea ajutăm Ucraina, de aceea ajutăm Moldova, şi așa mai departe. Şi cred că pot să spun acum, la final, că am fost parte în toate astea”, a mai declarat Klaus Iohannis.