News

Iohannis și ipocrizia PNL-PSD din justiție. „E tipul de șmechereală politică pe care am văzut-o și la Dragnea, și la Năstase sau Ponta”

În timp ce șeful statului și ministrul liberal al justiției felicitau DNA-ul, în Parlament coaliția PNL-PSD vota o nouă lege a justiției cu mari probleme
28.09.2022 | 17:31
Iohannis si ipocrizia PNLPSD din justitie E tipul de smechereala politica pe care am vazuto si la Dragnea si la Nastase sau Ponta
Iohannis și Predoiu, complici la prăbușirea luptei anticorupție. Sursa foto: Fanatik
ADVERTISEMENT

Ziua de marți a oferit un nou episod al modului în care actuala coaliție, dar și șeful statului, privesc domeniul justiției. În timp ce la aniversarea DNA-ului Iohannis și ministrul Predoiu promiteau o justiție independentă, în acord cu cerințele organismelor europene, la Camera Deputaților coaliția PNL-PSD a trecut legea organizării judiciare, ignorând cerința Comisarului european pe justiție.

Iohannis și ipocrizia PNL-PSD din justiție

Șeful DNA, procurorul Crin Bologa, a declarat marți, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea parchetului anticorupție, că instituția pe care o conduce a jucat un rol important în aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană, subliniind că DNA-ul, cu „momente mai bune, cât și momente mai grele” a fost în permanență eficientă. Probabil din cauza momentului aniversar, șeful DNA nu a vrut să amintească de episoadele recente în care actuala coaliție a refuzat să întoarcă la DNA competențele asupra dosarelor de corupție cu magistrați după desființarea SIIJ, sau chiar actualele legi ale justiției ce riscă, după propriile critici, să aducă un blocaj în activitatea parchetului. „Obstacolele întâlnite nu ne-au doborât, ci ne-au făcut mai puternici”, a spus doar Crin Bologa.

ADVERTISEMENT

Imediat a luat cuvântul șeful statului, care a subliniat nu doar importanța luptei împotriva corupției pentru parcursul european al României dar și faptul că parcursul DNA „nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale”. Totuși, șeful statului a subliniat că activitatea instituției a fost afectată prin restrângerea competențelor după înființarea SIIJ, legislația lipsită de predictibilitate sau deciziile CCR și, a punctat că, pentru ca activitatea DNA să aibă ecoul așteptat de societate este nevoie „de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor. Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene”.

În ceea ce-l privește pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu, acesta a vorbit și el de necesitatea întăririi DNA-ului, însă a recunoscut că există nemulțumiri în cadrul parchetului anticorupție din cauza faptului că după desființarea SIIJ dosarele de corupție cu magistrați nu s-au întors în competența DNA, așa cum cerea și Comisia Europeană. „Reamintesc că soluţia aleasă de minister şi legiuitori a fost singura acceptată de majoritatea reprezentanţilor sistemului judiciar aleşi în CSM, împrejurare care sugerează atât anumite concluzii pentru trecut, cât şi estimări legate de viitor”, a spus Predoiu.

ADVERTISEMENT

O nouă lege a justiției, votată de Coaliția PNL-PSD

În aceeași zi în care șeful statului și ministrul justiției își declarau susținerea pentru un DNA mai puternic și o justiție independentă, coaliția PNL-PSD-UDMR vota la Camera Deputaților legea organizației judiciare, a doua din cele trei legi ale justiției pe care actuala coaliție se grăbește să le treacă prin Parlament pentru ridicarea MCV și aderarea României la Schengen.

Deputații puterii nu au mai așteptat avizul Comisiei de la Veneția, așa cu ceruse Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dar și comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, fiind adoptată o formă a legii prin care sunt sporite puterile judecătorilor șefi, iar procurorii-șefi, numiți politic, vor putea infirma dosarele celor din subordine.

ADVERTISEMENT

Miercuri, asociația procurorilor AMASP, a transmis că între ceea ce prezintă inițiatorul acestei legi, ministrul Predoiu, drept o reformă excelentă și ceea ce este legiferat cu adevărat există „o disonanță totală”, direcția în care se merge fiind aceea de „oligarhizare a justiției”. „Structura de organizare a sistemului judiciar, propusă de ministrul justiției și adoptată de Camera Deputaților se poate rezuma simplu: se numesc președinții de instanțe și conducătorii parchetelor, adjuncții acestora se aleg în funcție de cât de conformă este viziunea lor cu cea a conducătorilor mai înainte numiți, se “reformează” colegiile de conducere astfel încât majoritatea absolută să fie formată din aceiași șefi pentru ca ulterior toate deciziile să fie luate fie de președintele instanței/conducătorul parchetului, fie de colegiul de conducere amputat în ceea ce privește reprezentarea colectivului în actul de conducere (management)”, arată asociația AMASP.

„Observăm mai departe că, din aceeași preocupare de a asigura “buna funcționare a parchetelor”, vechimea necesară pentru a a fi numit procuror în cadrul DNA și DIICOT a crescut de la 10 ani, cu includerea celor 2 ani în care au fost urmare cursurile INM, la 10 ani, fără a se include cei 2 sau 3 ani în care au fost urmate cursurile INM. În acest context, ne întrebăm care este concordanța dintre prevederile legii mai sus arătate și cu discursurile publice ale inițiatorului, în care se arată îngrijorarea privind gradul de ocupare a schemelor de personal și capacitatea logistică a Ministerului Public”, se mai arată în comunicatul AMASP care subliniază nenumărate probleme cu noua lege de organizare judiciară.

ADVERTISEMENT

De altfel, și fostul ministru al justiției, Stelian Ion, a criticat în dezbaterile de la Cameră modul în care coaliția trece acest proiect legislativ, cu respingerea tuturor amendamentelor depuse de către opoziție și de către asociațiile de magistrați, amintind și el de ipocrizia actualilor guvernanți.

ADVERTISEMENT

„Ați votat legea privind oligarhizarea justiției în acord cu dorința președintelui. Aflat azi la un eveniment, a declarat ipocrit că susține lupta anticorupție. Anul trecut a blocat legile justiției, anul acesta fugiți de avizele Comisiei de la Veneția. Și-a pierdut de mult credibilitatea președintele Iohannis, cel care nu are nevoie de o justiție care să ancheteze achiziția de BMW-uri și acuzațiile de plagiat. Se pare că nu vreți să se ridice MCV-ul, iar vorbele rostite aici sunt rodul ipocriziei voastre”, a spus fostul ministru USR.

Martori la prăbușirea luptei anticorupție

În carul aniversării organizate de către DNA, Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul organizației EFOR, a subliniat dispariția dosarelor de corupție cu magistrați odată cu înființarea Secției Speciale.

„Nu pot să nu observ, așa cum cu siguranță o faceți și dumneavoastră, că fenomenul corupției judiciare a dispărut în ultimii ani din peisajul dosarelor trimise în judecată. Eu cred că cifrele vorbesc de la sine: dacă până la înființarea Secției Speciale DNA trimitea în judecată iar instanțele pronunțau hotărâri definitive anual în aproximativ 15 dosare de corupție care implicau magistrați, după schimbarea competentei observam că Secția Specială a trimis în judecată doar 5 dosare în 3 ani. Cinci dosare care nu sunt neapărat dosare de corupție.

A dispărut de la sine corupția judiciară? Mie îmi vine greu să cred acest lucru pentru că din datele statistice anterioare modificării legislative rezultă clar nu doar că fenomenul nu se afla pe o pantă descendentă, ci și faptul că el implica magistrați de rang înalt, adesea cu funcții de conducere în instanțe și parchete”, a spus Laura Ștefan.

De altfel, fenomenul real al scăderii dosarelor de corupție nu se rezumă doar la dosarele cu magistrați. O comparație cu anul 2015, înainte de venirea la putere a PSD-ului condus de Liviu Dragnea, ne indică o prăbușire uriașă a numărului de dosare instrumentate. Raportul Ministerului Public pe anul 2021, ce include toate parchetele, inclusiv DNA, arată în acel an o scădere cu 64% față de anul 2020 a dosarelor privind infracțiunea de cumpărare de influență. Doar 11 rechizitorii erau făcute în 2021, în timp ce în anul 2015, atunci când DNA-ul era condus de Laura Kovesi, erau raportate 168 de rechizitorii.

Dosarele privind darea de mită erau în scădere cu peste 50% față de anul 2020, fiind deschise 147 de rechizitorii, față de 218 în anul 2015. În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, numărul acestora ajungea la 64, față de cele 235 în 2015. Pe Legea 78 privind fapte de corupție erau deschise 575 de rechizitorii (544 făcute de DNA), jumătate câte erau în anul 2015 – 1.183.

Raport Ministerul Public 2021
Raportul Ministerului Public din anul 2021

 

„În mod evident instituțiile care au ca principală misiune combaterea corupției mari au intrat într-un con de umbră. Cauzele acestui declin sunt multiple, pe de o parte este vorba de tenacitatea politicienilor care au reușit să modifice cadrul legislativ astfel încât instituțiile în cauză să fie subminate, iar pe de cealaltă parte este vorba de oboseala publicului, care după ani și ani de lupte și de speranțe, se confruntă cu o situație dramatică din punct de vedere economic, situație care eclipsează orice altă preocupare. Politicienii din România au un simț foarte precis al oportunităților, și ei răspund la stimulii și mesajele superiorilor lor”, a declarat, pentru FANATIK, Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

„Ne-am întors la tipul de guvernare de tip USL”

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, susține că această ipocrizie între declarații și fapte este tipică regimurilor totalitare, însă în cazul nostru avem același exemplu de „șmechereală politică” din erele Dragnea sau Năstase.

„Această diferență între fapte și declarații pe problemele justiției e doar o altă dovadă că ne-am întors la tipul de guvernare de tip USL. Vedem din nou un standard dublu: avem ceea ce se spune și ceea ce se face, pe principiul spunem ce vrea Europa să audă, sau ce vor cetățenii să audă, și facem ce este bine pentru noi și clientela noastră politică. Până la urmă ăsta a fost stilul de guvernare întotdeauna când PSD a fost la putere, inclusiv când a fost cu PNL-ul la putere în perioada USL. Nu e ceva nou, politicienii români fac asta în mod obișnuit, din păcate pentru noi, cetățenii. Cred că trebuie să fie ceva genetic, ceva ce vine din nomenclatură, pentru că regimul comunist a fost excelent în a avea dublu standard. Putem să-l cităm pe Orwell, orice regim totalitar face asta. Putem să ne uităm și acum la Rusia.

Din păcate pentru noi, cred că asta e explicația. Avem de-a face cu o guvernare, nu că e un regim iliberal, ci tipul de șmechereală politică pe care am văzut-o și la Dragnea, și la Năstase sau Ponta. Probabil că așa cum nu a mers la ei nu va merge nici la actualii guvernanți, care par să nu învețe nimic din istorie”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Elena Calistru, directorul executiv al organizației non-guvernamentale Funky Citizen, susține că această duplicitate, cel puțin în domeniul justiției, a fost vizibilă la ministrul Predoiu în timpul dezbaterilor pe Legile justiției atunci când a reacționat nervos la cererea expres venită de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția.

„E o diferență foarte mare între declarațiile publice și comportamentul decidenților, cel puțin pe subiectul ăsta, iar exemplul de marți este doar ultimul dintr-o serie lungă de momente în care se pare că ruptura între ce spunem pentru interior și ce spunem pentru exterior este una teribilă. În privința domnului Predoiu mereu auzim același lucru public, că vrem să respectăm recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneția, rapoartele Greco, apoi, când ajunge în Parlament cu Legile justiției ne spune „ei lăsați că sunt doar niște recomandări, suntem o țară suverană”. Există o duplicitate evidentă.

La fel, săptămânile trecute, am rămas chiar uimită să văd că în momentul în care a apărut anunțul privind sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la Legile justiției, domnul Predoiu era în comisia specială din Parlament foarte nervos, a fost una teribil de supărat în legătură cu acest fapt. La câteva minute după aceea, pe Facebook, PNL posta ceva de genul „sigur, noi mereu am colaborat cu Comisia de la Veneția, și vom colabora”. La fel și la bilanțul DNA, a fost o manifestare foarte interesantă de PR și de spus lucrurile care dau bine”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

O problemă ce vine de la Klaus Iohannis

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că acest dezinteres pentru reformele reale din justiție vine chiar de la președintele Iohannis, care, imediat după condamnarea lui Dragnea și alegerile din 2019, a susținut că problema justiției a fost rezolvată în țara noastră. Sociologul subliniază că exact pe aceeași temă, reformele structurale din sistemul judiciar, s-a iscat și conflictul deschis dintre Iohannis și ministrul Stelian Ion, conflict care avea să ducă la ruperea coaliției cu USR.

„Noi avem această problemă, legată de reforma justiției, ce vine în special de la Klaus Iohannis. Să ne amintim că după referendumul care s-a suprapus cu alegerile europene în 2019, acesta a ieșit public și a spus „gata, am rezolvat problema justiției”. S-au luat și niște măsuri concrete, precum scoaterea corupției din categoria amenințărilor la securitatea țării, accentul mai puțin pus pe reforma justiției și s-a ieșit pe mesaje de tipul „că aceasta nu mai este o problemă a României, că trebuie să ridicăm MCV pentru că am rezolvat problema justiției”. Acesta a fost semnalul dinspre Cotroceni, palat care a avut o influență foarte mare asupra PNL spre formarea actualei majorități.

În timpul guvernării PNL-USR-UDMR acesta a fost unul dintre conflictele care a determinat ruperea acelei alianțe. Conflictul dintre Iohannis și USR e bine cunoscut. Stelian Ion, ministrul justiției de atunci, a insistat pe rezolvarea unor probleme structurale din sistem, din păcate acesta a fost un politician slab, nu a reușit să pună cum trebuie problema pe tapet, dar măcar a încercat – motiv pentru care s-a ajuns la conflictul public cu Iohannis”, a mai precizat sociologul Ovidiu Voicu pentru FANATIK. Potrivit acestuia, această cronologia ne arată că originea problemelor e mai degrabă la PNL și președintele Iohannis, care, de această dată, are aceleași interese cu social-demorații. „Problemele sunt legate mai degrabă deci de PNL și de președinte, iar pe fond, problema e aceeași, faptul că actuala majoritate în mod evident nu-și dorește o justiție independentă, mai ales un DNA puternic și independent, pentru că sunt foarte mulți bani de furat. Nimeni de la putere nu-și dorește să ajungă să fie verificat de procurori”, a mai precizat acesta.

Și Elena Calistru este de părere că în acest moment, în contradicție cu declarațiile și justificările enunțate de Predoiu, PNL-ul reprezintă la fel ca și PSD un obstacol pentru o reformă serioasă a justiției.

„În ceea ce privește PNL, există o dinamică și în interiorul partidului, și mă refer la parlamentari, care e de acord cu aceste modificări, și a rămas acea tendință de a da vina pe PSD ca fiind lupul cel rău și problema majoră din zona asta. Mereu am auzit de la domnul Predoiu același discurs, cu ăsta e singurul compromis politic pentru care avem sprijinul coaliției. E clar că lucrurile nu stau așa. Sunt convinsă că sunt în continuare oameni în PSD care nu vor o reformă a justiției, dar nu sunt convinsă că aceștia nu există și în PNL. Nu aș spune că PSD-ul este în acest moment singurul obstacol în calea înfăptuirii unei reforme reale a justiției.

Cred că domnul Predoiu și-a luat un obiectiv de dus, asta cu ridicarea MCV-ului, pentru care talentele lui nu mai sunt suficiente. Cred că și-a imaginat că, la fel cum a făcut-o în perioada precedentă când era ministrul justiției, va reuși să convingă Comisia Europeană doar din vorbe că e timpul să ne ridice MCV-ul”, a precizat, pentru FANATIK, Elena Calistru, care a subliniat că România se află într-un moment favorabil internațional pentru aderarea la Schengen, însă acest lucru este irosit de actuala coaliție prin felul în care a ales să gestioneze problema justiției.