Cum a scăpat Ion Iliescu de alte 7 capete de acuzare în Dosarul Mineriadei. De ce a fost acuzat inițial fostul șef de stat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Decizia instanţei este una definitivă. Se întâmplă lucrul acesta după ce în 2019, ICCJ a decis să retrimită Parchetului General întregul dosar.

Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului. Printre nereguli, se numărau lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţi.

Cum a scăpat Ion Iliescu de alte șapte capete de acuzare în Dosarul Mineriadei

De asemenea, instanţa de judecată a identificat atunci nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Situația s-a schimbat acum și dosarul de 413 volume cu un rechizitoriu întocmit de două mii de file este repus în joc. Vorbim despre un dosar în care au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Vă readucem aminte că cererea de redeschiderea a umăririi penale pe numele fostului șef de stat a fost depusă la Înalta Curte de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General la începutul lunii noiembrie.

La primul termen, avocatul lui Ion Iliescu a solicitat amânarea pentru a putea studia dosarul. Unul început în anul 2005 și deschis de fostul procuror militar Dan Voinea.

De remarcat că, inițial, Ion Iliescu trebuia să răspundă pentru săvârşirea mai multor infracţiuni. Unele dintre ele erau încadrate la deosebit de grave.

Pentru ce a fost acuzat Ion Iliescu

Mai exact, Ion Iliescu a fost acuzat de propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informaţii false.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Pentru multe dintre ele se acordă ani grei de închisoare. În cele din urmă, după doi ani de zile s-a infirmat rezoluţia prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu și cercetările s-au mutat la procurori din cadrul SUPC.

Procurorii DIICOT aveau să dispună un an mai târziu scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârşirea infracţiunilor de propagandă pentru război. Au motivat că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

De asemenea nu a mai fost luată în calcul nici acuzația de genocid întrucât fapta nu ar fi existat. Când a fost ștearsă și infracțiunea de tratamente neomenoase s-a spus că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

A dispărut și acuzația de complicitate la tortură întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acesteia.

Mai mult decât atât, în 2008 s-a dispus și încetarea urmăririi penale pentru infracţiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.

Ce s-a întâmplat în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990

În primă fază, procurorii militari au transmis că încă din 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

De rmarcat că oamenii ieșiți în stradă militau pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, punct care propunea ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate

În cele din urmă, pe 13 iunie a avut loc un atac direct asupra protestatarilor, atac care a dus la moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

Potrivit procurorilor militari, Ion Iliescu a fost cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii și a coordonat întreaga acțiune.