Vladimir Drăghia, câștigătorul primului sezon al Exatlon România, și Ion Surdu, cel care a primit trofeul celui de-al treilea sezon, au tot apărut în fața judecătorilor în diverse cazuri penale, cei doi având și câte o condamnare.
Dacă Vladimir Drăghia a ”scăpat ieftin”, cu închisoare cu suspendare, acum aproape patru ani, Ion Surdu încearcă și acum să își dovedească nevinovăția, iar zilele trecute, fostul câștigător al sezonului 3 al Exatlon România a reușit să îi convingă pe magistrați să îi schimbe încadrarea juridică a faptelor.
Ion Surdu a fost condamnat, în primă instanță, de judecătorii de la Tribunalul Cluj la un an și patru luni de închisoare cu executare, el fiind găsit vinovat pentru fraude informatice. Mai exact, procurorii DIICOT l-au acuzat pe câștigătrul Exatlon că ar fi făcut parte dintr-o rețea de infractori care făceau operațiuni financiare frauduloase prin atacuri cibernetice asupra mai multor clienți ai unor bănci de la noi din țară.
După condamnare, Ion Surdu și cei acuzați alături de el au depus recurs, procesul având, deja, mai multe înfățișări. La cea mai recentă înfățișare, judecătorii au decis să îi schimbe câștigătorului de la Exatlon încadrarea judiciară a faptelor.
”Schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul S. I.a fost trimis în judecată din 10 infracţiuni de instigare la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos (…) şi 8 infracţiuni de complicitate la tentativa de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, în o infracţiune de instigare la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos (…) și în o infracţiune de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 360 alin.1 şi 3 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (16 acte materiale dintre care unul de complicitate şi 15 de instigare)”, se arată în minuta ședinței de judecată care a avut loc zilele trecute.
Interesant este însă că Ion Surdu este singurul dintre inculpații din proces care au cerut, până acum, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a și fost condamnat în prima instanță, ceilalți trei inculpați neavând încă nicio asemenea inițiativă care, în fapt, i-ar putea avantaja și le-ar putea reduce pedeapsa.
Ion Surdu, fostul câștigător al Exatlon România, este plecat de mai bine de un an în Polonia, loc în care a fost legitimat la un club MMA, participând la o serie de întreceri specifice sporturilor de contact. De altfel, rarele sale vizite în România din ultima perioadă au fost legate de procesul în care, dacă i se va menține sentința, i-ar putea pune capăt carierei sale de luptător.
”Dedeșcu Nicolae, Surdu Ion, Ogorodnic Alexandru, Todică Constantin și Falenciuc Victor au ridicat/retras sumele de bani intrate efectiv în conturile lor (cu excepția acelor cazuri în care au fost blocate pe motiv de fraudă) și le-au remis direct/indirect lui Doionisie Corcinschi sau le-au transferat persoanelor indicate de acesta”, arăta DIICOT în raportul remis procurorilor în baza căruia a fost condamnat Ion Surdu la închisoare cu executare. Mai mult, în dosarul cu pricina a fost stabilit un prejudiciu total de circa 500.000 de euro.
Acum aproape patru ani, Vladimir Drăghia a fost condamnat la opt luni de închisoare, cu suspendare, după un proces care a durat aproape doi ani și jumătate. Totul a pornit după ce, într-o seară, după o petrecere de pomină în Mamaia, Vladimir Drăghia a urcat la volan.
Spre ghinionul lui, câștigătorul de la Exatlon a fost oprit, la acea vreme, de Poliție, și, în momentul în care a apărut presa, a făcut și un scandal de pomină. Judecat de magistrați, Vladimir Drăghia nu a scăpat prea ieftin, el fiind condamnat la închisoare cu suspendare și a fost nevoit să facă 80 de zile de muncă în folosul comunității.
”În baza art. 396, alin.2 Cod pr. pen. cu aplicarea art. 396, alin.10 Cod pr. pen. condamnă pe inculpatul D.V.R. – la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. În baza art.91Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.92 alin.(1)/Cod penal stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani.
Potrivit art. 93 alin.(3)/Cod penal., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei / Consiliul Local Sector 2 București ca pe o perioadă de 80 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, în sensul că, dacă cu rea-credință nu va respecta măsurile de supraveghere sau dacă nu va executa obligațiile impuse sau va săvârși o nouă infrac?iune în termenul de supraveghere, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei. În baza art.272 raportat la art.274 alin.1/ Cod proc.penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare (1000 de lei din faza de urmărire penală)”, se arăta în decizia instanței cu privire la Vladimir Drăghia.