Ţiriac, agentul Securităţii: nume de cod, contrabandă şi nesupunere!

Documente explozive despre miliardar
Andrei Trifan   
in Stiri sportive
31/03/2018, 20:35
Ţiriac, agentul Securităţii: nume de cod, contrabandă şi nesupunere!

Marele jucător de tenis al României apare în arhivele secrete ale Securităţii ca titular al unui dosar înregistrat cu numele conspirativ “Ionescu Titi”. Acesta este format dintr-un angajament şi două note informative. “Evenimentul Istoric”, ediţie lunară a cotidianului Evenimentul Zilei, completează tabloul fabulos al modului în care funcţionau serviciile secrete româneşti înainte de 1989 cu ajutorul unor documente noi, descoperite în dosarul de urmărire informativă întocmit de Securitate pe numele lui Ţiriac, precum şi dintr-un volum de dosare CNSAS care au legătură în general cu sportul.

Datele sunt spectaculoase pentru că aduc la lumină poveşti “picante”cu bani scoşi din ţară ilegal, cu valută ţinută în geamantane sau transporturi de contrabandă cu magnetofoane şi cupoane de stofă! FANATIK.RO vă prezintă întreaga poveste (n.r. toate greşelile gramaticale din documente aparţin celor din Securitate care le-au întocmit) 

Toate documentele care apar în acest articol aparţin revistei “Evenimentul Istoric”

De ce l-a vrut Securitatea pe Ion Ţiriac şi ce misiuni urma să aibă!

Sportiv cu drumuri dese în străinătate, actualul miliardar român a devenit în mod logic o ţintă a regimului comunist. Acesta a considerat că recrutarea lui Ion Ţiriac va fi extrem de utilă, ţinând cont de faptul că intra des în contact cu străini. Dovadă în acest sens stă documentul intitulat .

“(…) Considerăm că este utilă recrutarea şi folosirea ca agent al organelor noastre a numitului Ţiriac Ion deaorece fiind un sportiv fruntaş de valoare internaţională face des deplasări în diferite state capitaliste şi se poate întreprinde cu ajutorul său unele combinaţii operative în sensul de a contacta pe unii fugari aflaţi în străinătate cunoscuţi că desfăşoară activitate de spionaj împotriva R.P.R.

De asemenea colaborînd cu organele noastre Ţiriac Ion va putea fi instruit asupra felului cum trebuie să se comporte în cazul cînd în străinătate se vor face unele provocări asupra lui, iar cu ocazia deplasărilor pe care le va face va putea furniza organelor noastre informaţii despre unii fugari români pe care-i întâlneşte.

Ţiriac Ion va putea fi folosit şi pe lîngă unii sportivi şi degelaţi străini ce vin în R.P.R. pe linie sportivă şi care sînt suspecţi. (…)”, scrie în acel raport de recrutare.

Cum a fost testat şi recrutat Ion Ţiriac: “I s-a făcut instructajul!”

După ce autorităţile au luat la cunoştinţă necesitatea racolării jucătorului de tenis, serviciile specializate au trecut la fapte. Astfel, în data de 11.07.1963 are loc recrutarea lui Ion Ţiriac. Întreaga operaţiune este descrisă cu lux de amănunte în documentul intitulat .

Din acesta se poate observa cum i-a fost verificată sinceritatea lui Ţiriac şi felul în care s-a purtat când i s-a propus recrutarea.

“În ziua de 11.07.a.c. am avut întîlnire în casa “Hilda” cu numitul Ţiriac Ion  cu care ocazie s-a definitivat recrutarea sa.

La început a fost pus să expună verbal ce a făcut în Anglia, cu cine a luat legătura, ce comisioane a primit etc. Faţă de aceste probleme Ţiriac Ion a relatat amănunţit cu ce persoane a luat legătura, consemnînd acest lucru într-o notă informativă pe care o anexez.

În continuare prin discuţii am verificat informaţia pe care o posedam asupra lui, referitor la faptul că la Paris a fost văzut în maşina ing. Ioaniţiu. Ţiriac Ion a confirmat că a fost dus cu maşina de ing. Ioaniţiu de la terenul de sport în oraş pentru a-şi face cumpărături. Şi pentru acest caz i s-a luat notă informativă.

Menţionez că despre ing. Ioaniţiu Ţiriac Ion a relatat verbal imediat ce a venit de la Paris şi mi-a arătat şi comisionul primit. Dirijat fiind a contactat pe mama lui Ioaniţiu la Bucureşti, căreia i-a dat cele 2 sticluţe cu lac de unghii.

Poziţia lui Ţiriac Ion a fost deschisă, şi a acceptat să sprijine organele noastre semnînd în acest sens angajamentul.

I s-a făcut un scurt instructaj asupra problemelor ce ne interesează privind sportivii străini cu care vine în contact, cît şi anumiţi fugari romîni. (…)

Am observat la Ţiriac Ion că are încredere în organele noastre şi bunăvoinţă în a îndeplini sarcinile date. (…)

Recrutarea a durat de la orele 10,15 pînă la orele 12,00.”, se arată în raport.

A semnat să devină agentul Titi Ionescu: “Pentru patrie!”

În aceeaşi zi a anului 1963, Ion Ţiriac semna şi actul prin care primea numele de cod “Titi Ionescu”.

Sportivul se angaja să ajute ţara cu informaţii importante, dar şi să păstreze secretă întreaga sa carieră conspirativă.

„Angajament

Subsemnatul Ţiriac Ion născut la 9 mai 1939 în Braşov fiul lui Ion şi al Ecaterinei, cu domiciliul în Buc (…) faţă de organele securitate imi iau următorul angajament:

Să ajut aceste organe în mod benevol conştient fiind de faptul că îmi ajut patria cu anumite date ce interesează securitatea statului cu ocazia deplasărilor pe care le fac în străinătate.

Deasemeni consimt să păstrez cu stricteţe acest secret conştient fiind de faptul că divulgarea lui constituie secret de stat şi se pedepseşte de legile RPR.

Nu voi discuta acest lucru cu nimeni inclusiv rude apropiate sau depărtate.

Notele pe care le voi da le voi semna cu numele de Titi Ionescu”, consemnează actul semnat de Ion Ţiriac.

Bani scoşi ilegal din ţară, transformaţi în radio cu tranzistori!

Deşi au apreciat că noul agent a dat dovadă de încredere în organele statului, şefii Securităţii nu au arătat acelaşi lucru faţă de noul lor recrut. Astfel, la câteva luni de la racolarea agentului “Titi Ionescu”, alţi spioni erau pe urmele sale. Într-o notă din 14.02.1964, o sursă vorbeşte despre bani scoşi ilegal din ţară de Ţiriac, undeva la 10.000 de lei, cu care ar fi cumpărat apoi, alături de alţi sportivi, magnetofoane, cupoane de stofă şi radio cu tranzistori!

“Notă

Sursa semnalează următoarele:

În rîndul antrenorilor Clubului Dinamo Bucureşti şi al sportivilor – în deosebi cei din echipa de rugby – se discută faptul că o serie de componenţi ai delegaţiei olimpice R.P.R., participanţi la jocurile sportive de la Insbruk au folosit acest prilej pentru a schimba o însemnată sumă de bani romîneşti în silingi austrieci. Antrenorii Cosma Gabriel, Niculescu Dan, Badin Marin, Mihailescu Sebastian şi alţii, discutau în ziua de 13 februarie a.c., că cele mai mari afaceri le-au făcut jucătorii echipei de hokey pe gheaţă care au schimbat sume importante, dînd în acest sens ca exemplu pe Ţiriac Ion care a scos ilegal din ţară suma de 10.000 de lei şi a schimbat-o în silingi. (…)

Cu sumele schimbate, sportivii au cumpărat şi adus în ţară magnetofoane, cupoane de stofă, radio cu tranzistori şi alte obiecte. Concret sumele de bani schimbate s-ar cunoaşte de către Flamaropol antrenorul echipei care şi el obişnuieşte să scoată ilegal valută din ţară şi să o schimbe în străinătate. (…)”, scrie sursa despre activitatea lui Ţiriac.

Apropierea de Dimitrie Sturdza, sub lupă: “Are bani mai mulţi”

La un an distanţă, pe 22.04.1965, apare sursa “Dan”, care scrie o notă informativă despre sportiv. Şi de această dată banii sunt cei care stârnesc controversa în agentul care îl urmărea pe Ţiriac, mai ales că în scenă intră şi Dimitrie Sturdza. Acesta era şi el jucător de tenis şi avea o prietenie foarte apropiată cu Ţiriac, devenit din 1963 “Titi Ionescu”.

“Notă informativă

(…) Sursa menţionează că Ţiriac este în relaţii de prietenie cu fiul prinţului Sturdza, jucător de tenis care participă la aproape toate turneele de tenis din lume şi care l-a ajutat pe Ţiriac în obţinerea acestei invitaţii.

În diferite deplasări sursa a contatat că după ce Ţiriac se întîlnea cu fiul prinţului Sturdza avea bani mai mulţi decît ceilalţi coechipieri ai săi, fără să poată justifica sursa lor”, menţionează “Dan” în legătură cu cel pe care îl urmărea.

Agentul “Titi Ionescu”, duşman al Securităţii! “Face contrabandă!”

La trei ani de la momentul recrutării, Ion Ţiriac devine indezirabil pentru Securitate. Racolat sub numele de cod “Titi Ionescu”, el este trecut pe linie moartă pentru că nu a oferit informaţiile importante pe care şefii le aşteptau de la el şi pentru că se ocupa cu „lucruri necinstite”. Astfel, pe 06.12.1966, se întocmeşte .

La data de 16 iulie 1963 a fost recrutat ca agent numitul Ţiriac Ion fiind înregistrat sub numele conspirativ de „Ionescu Titi”. (…)

Recrutarea sus-numitului a fost făcută în scopul folosirii sale în exterior, deoarece se deplasa frecvent în ţări capitaliste.

Conform scopului propus, la început a fost dirijat spre unele persoane din străinătate printre care şi Mateescu Mircea din Paris, plecat legal din ţară aflat în atenţia organelor de securitate. Conform instructajului făcut “Ionescu Titi” l-a contactat pe acesta în două rînduri, dar de fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi fiind buni prieteni încă din ţară.

Cînd s-a încercat să i se dea şi alte sarcini, agentul în mod vădit se eschiva, aducînd diverse pretexte neîntemeiate, evitînd în ultimă instanţă să vină regulat la întîlniri.

Analizîndu-se în mai multe rînduri situaţia acestui agent s-a hotărît punerea sa în verificare.

În urma măsurilor luate s-au stabilit următoarele date:

– Agentul se ocupă cu lucruri necinstite, făcînd contrabandă cu obiecte aduse din străinătate. Acest lucru este confirmat de agenţii “Ionescu Ion” şi “Cătălin Voicu” ai serviciului “K” cît şi de sursa „T”. Despre aceste aspecte evită să relateze organelor noastre.
– În anul 1964 „Ionescu Titi” s-a căsătorit cu Erika născută Braedt de origine germană. Părinţii acesteia la începutul anului 1964 au emigrat în R.F.G. împreună cu un alt fiu anume Braedt Lautman Gert. Organele D.G.I. ne-au semnalat că Braedt Arthur cînd a ajuns în R.F.G. a fost anchetat în scopuri informative de organele de informaţii vest-germane şi americane furnizînd materiale interesante.
Agentul “Ionescu Titi” de fiecare dată cînd a fost în R.F.G. a luat legătura cu rudele, dar la întoarcere deşi era întrebat, evita să dea amănunte.
În vara acestui an a fost în vizită la părinţi în R.F.G., iar la reîntoarcere a venit cu o maşină pe care spune că a primit-o cadou.
În luna oct.a.c. a fost în ţara noastră ca turist fratele acesteia iar din urmărirea lui informativă de către Serviciul 4 a rezultat că are o comportare suspectă.
Dat fiind faptul că agentul “Ionescu Titi” în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea voinţă, iar rudele sale din R.F.G. sînt cunoscute cu activitate duşmănoasă,

                                          PROPUNEM:

– abandonarea agentului “Ionescu Titi” şi predarea dosarului personal la Serviciul “C”,
– continuarea măsurilor informative întreprinse în colaborare cu Serviciul 4 asupra tuturor rudelor agentului. Pentru a nu-i crea suspiciuni, de formă, se vor mai efectua unele întîlniri fără să i se dea sarcini concrete.
– avînd în vedere că este ofiţer de miliţie va fi semnalat şi Seriviciul K”
, se consemnează în actul care pune practic capăt “carierei” de agent a lui Ion Ţiriac şi îl plasează, paradoxal, în urmărit al regimului comunist!

Ţiriac îşi ţinea valuta la geamantan! Cine l-a “turnat”

Ultimul document din  “Evenimentul istoric” îi aparţine tot sursei “Dan”, care devenise ca o umbră pentru Ion Ţiriac. Datat 11.09.1968, documentul vorbeşte despre felul în care menajera lui Ţiriac a descoperit în dulap o valiză plină cu bani, lei şi valută!

“Notă

În ziua de 11 sept 1968, sursa a discutat cu Lt. Col Viziru şi Lt. col Apolzan ambii din Clubul Steaua. Astfel Lt. col Viziru discuta cu Lt. col Apolzan despre o femeie (pe care reieşea că o cunosc amîndoi) care face curăţenie la Ţiriac acasă.
Din discuţie reieşea că aceasta, într-una din zile (în urmă cu două săptămîni) făcînd curat la Ţiriac acasă, a deschis o valiză pe care acesta o avea într-un dulap şi în care a văzut foarte mulţi bani romîneşti şi străini.”
, scrie agentul “Dan” despre actualul miliardar.

Concluzia revistei “Eveniment Istoric” este că “Ion Ţiriac a fost recrutat de Securitate, dar nu a putut fi folosit. Atitudinea sa necooperantă, protecţia pe care o avea atât din partea lui Ion Gheorghe Maurer, dar şi ca sportiv extrem de cunoscut, şi abilitatea cu care s-a strecurat printre plasele întinse de regimul comunist îl creionează ca un personaj atipic, cu o personalitate puternică”. Cum altfel ar fi putut ajunge cel mai bogat român, cu o avere de peste un miliard de euro?  

Cine a fost Gheorghe Maurer? 

Ion Gheorghe Maurer a fost prim-ministru al României în perioada 1961-1974 şi preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare România în perioada 11 ianuarie 1958 – 21 martie 1961. A fost numărul doi în politica românească a acelor ani. După decesul lui Gheorghe Gheorghiu Dej a fost unul dintre personajele cele mai importante care l-au susţinut pe Nicolae Ceauşescu în lupta pentru putere împotriva lui Gheorghe Apostol.

Averea lui Ion Ţiriac: 1,7 – 1,8 miliarde de euro

Conform TOP 300 Capital, Ion Ţiriac a fost şi în 2017 cel mai bogat român. Cu o avere de 1,7 – 1,8 miliarde de euro, Ţiriac a obţinut în plus cel puţin 100 de milioane de euro. Cele mai profitabile sunt afacerile din domeniul auto şi din cel al asigurărilor, dar fostul mare jucător de tenis a investit sume importante şi în reţeaua sa de benzinării.

Închide ×