Interviu

„Dorin va arăta că e Dorin Rotariu, nu nepotul meu. Mă va depăşi sigur!”

Iosif Rotariu vorbeşte într-un interviu pentru FANATIK despre nepotul său Dorin Rotariu şi viitorul acestuia, despre Steaua şi sansele în Europa, dar şi despre proiectul Dinamo sau cuplul...
06.08.2013 | 14:28
Dorin va arata ca e Dorin Rotariu nu nepotul meu Ma va depasi sigur

Iosif Rotariu vorbeşte într-un interviu pentru FANATIK despre nepotul său Dorin Rotariu şi viitorul acestuia, despre Steaua şi sansele în Europa, dar şi despre proiectul Dinamo sau cuplul Popescu-Hagi la FRF.

Domnule Rotariu, ce faceţi zilele acestea? E vară, campionatul a început deja, iar dumneavoastră vă bucuraţi tocmai de golul nepotului care v-a lăsat fără serviciu…

– Ah, fac sport, adică ce am făcut toată viaţa. Uite, tocmai mă întorc de la o sală de fitness, iar mai pe seară o să mă duc să joc cîteva ore tenis. Cam asta fac toată ziua.

Vă pregătiţi de o revenire pe gazon?

(n.r. – rîde) – Păi încă joc, dar la Liga a V-a, în echipa suporterilor. Chiar mă antrenez cu ei de cîteva ori pe săptămînă, dar nu am loc mai sus de atît. Fac 51 de ani peste nici două luni, nu mai pot. Asta deşi acum mă antrenez mai mult decît pe vremea cînd făceam fotbal de performanţă. Chiar am slăbit un kilogram faţă de perioada aia. Acum am 73, atunci aveam 74.

Dar cum acceptaţi situaţia asta, să fiţi şomer într-o ţară pentru care aţi făcut destule şi v-aţi probat competenţa?

– Foarte greu. Sincer, mi-e foarte greu! Eu mi-am sacrificat viaţa pentru fotbalul ăsta al nostru, iar alţii, care nu au făcut nimic, văd că sînt apreciaţi şi se plimbă de la un club la altul. S-a ajuns ca în România să fie apreciate tupeul, răutăţile, iar în străinătate nu găseşti aşa ceva.

„Nu mă pot acomoda în România unde eşti luat de prost dacă eşti bun”

Aveţi vreo explicaţie?

– Nu, vă spun sincer. Eu, la 51 de ani, nu reuşesc să înţeleg de ce aici noi, oamenii buni, sîntem luaţi de proşti. |n străinătate, oameni ca mulţi din cei care lucrează în fotbalul nostru ar fi eliminaţi din colectiv rapid, nu găseşti aşa ceva, doar la noi se tolerează lucrurile astea. Eu nu mă pot acomoda. Nu există respect!

A apărut aceată echipă a oraşului Timişoara în Liga I. Vi s-a propus să contribuiţi cu ceva? Sînteţi una dintre imaginile reprezentative ale fotbalului din Banat…

– Nu, şi nici nu ştiu de ce…

Poate aţi avut un conflict cu cineva…

– Serios, cu cine poate avea Iosif Rotariu vreun conflict? Chiar mă ştie toată lumea. Dar uitaţi-vă că nici Cosmin Contra, nici Paul Codrea n-au avut loc acolo. Şi e frustrant, pentru că eu am renunţat la tot pentru Timişoara. |n 1998, cînd eram campion cu Steaua, în loc să continuu acolo am venit la Poli, în , ca să ajut echipa.

„Reghe gîndeşte mult. El e modelul de urmat”

De cine vă simţiţi mai apropiat, de Steaua sau de Poli?

– Eu am învăţat fotbalul la Timişoara, aici am fost junior, aici m-am născut, normal că sînt polist. Dar din punctul de vedere al rezultatelor, Steaua e unică pentru mine. Cînd întrebi de Rotariu, lumea zice de Rotariu de la Steaua, deci e normal să fiu ataşat şi de Steaua.

Urmăriţi Steaua lui Reghecampf? Cum vi se pare el acum, mai ales că l-aţi avut coleg şi cînd jucaţi fotbal?

– Eu îl văd că gîndeşte mult ca antrenor, mai ales înainte să deschidă gura şi să spună ceva. Se vede că vine din Germania cu altă mentalitate. Eu spun că asta e cheia, ăsta e stilul corect şi modelul care trebuie urmat şi de alţii.

Dar ca jucător cum era? Cum se comporta în acea vreme?

– El a venit la Steaua de foarte tînăr, dar s-a integrat repede. Era foarte bun prieten cu Denis Şerban, cu Miu, cu tinerii. Ca fotbalist era un fundaş dreapta cum nu cred că există acum în România. Avea viteză, forţă, tehnică, capacitate de efort. A avut rivali importanţi în perioada lui, dar acum era fără probleme titular la echipa naţională.

„Ce făcea Denis Şerban cu mingea era unic! N-avea mentalitate, din păcate!”

Dumneavoastră ce tînăr aţi luat sub aripa protectoare, cum se zice? E o modă printre fotbalişti, ca bătrînii să ia un puşti să-l crească…

– Eu am fost coleg de cameră cu Denis Şerban şi l-am cunoscut foarte bine. Eram toată ziua împreună şi, vă spun sincer, e păcat de el că nu a ajuns ceea ce trebuia să ajungă. După părerea mea, şi am văzut destui fotbalişti jucînd, Denis este cel mai talentat fotbalist român după Gică Hagi. Păcat că nu a avut mentalitate. Era unic! Ce îndemînare avea cînd era cu mingea la picior nu mai vezi la nimeni astăzi.

Că v-aţi referit la mentalitate. Care e diferenţa dintre fotbalul de astăzi şi cel din anii ’80?

– |nainte de Revoluţie erau jucători mult mai inteligenţi şi mult mai valoroşi. Cred că fotbalul de atunci era peste cel actual. Atunci fiecare era responsabil, ştia ce trebuie să facă şi aşa apărea şi concurenţa în echipă şi normal că progresai. Acum, toţi fotbaliştii comentează antrenamentele, ba că se face prea mult tactic, ba că îi omoară cu alergatul. Păi înainte de 1990, ce spunea antrenorul era lege! Acum ei vin deconcentraţi la antrenamente, au alte preocupări, vin ca la un loc de muncă, a dispărut pasiunea.

„Bourceanu e cel mai important jucător al Stelei”

Dar din actuala echipă a Stelei cine vă place?

– Sincer, îmi place întreg colectivul, chiar s-a construit o echipă adevărată acolo. Dacă ar fi să nominalizez, aş zice de Chipciu, care înainte de accidentare devenise un jucător foarte important şi cred că are calităţi să se impună la orice echipă din străinătate. Apoi e Chiricheş, care are o viteză de reacţie incredibilă, eu de la Chivu nu am mai văzut altul ca el. Dar Bourceanu mi se pare mie că este cheia echipei. Limpezeşte jocul, e tot timpul pozitiv, caută mereu mingea. E cel mai important jucător, după părerea mea.

Dar cum arată Liga I acum faţă de campionatele puternice. Are Steaua forţă să treacă de grupele Ligii Campionilor şi să ajungă în primăvara acestei competiţii?

– Dacă judecăm vizavi de Liga I, Steaua arată foarte bine. Dar eu mă uit la noi în campionat şi, chiar nu vreau să supăr pe nimeni, mi se pare că sunt multe meciuri între echipe care n-au ce căuta în prima divizie. Şi atunci e normal ca echipe precum Steaua, Petrolul, Astra să nu poată evolua, să se dezvolte sănătos. Să vedem cum se vor descurca ei atunci cînd dau de echipe tari. Dar eu cred că pot face faţă.

„Proiectul de la Dinamo trebuie preluat şi de alte echipe”

Dumneavoastră îl aveţi pe nepotul Dorin la Dinamo, acolo unde se încearcă un proiect care implică mai puţine investiţii şi axarea pe tineri. Ce părere aveţi?

– Eu nu cred că sînt bani puţini, pentru că din cîte am văzut domnul Negoiţă a investit mult pînă acum în club. Eu spun că acolo s-au pus bazele unui proiect pe care multe echipe din România ar trebui să îl preia pentru că este unul sănătos. Ăsta e viitorul, juniorii! Străinii vin, iau banii şi pleacă, aşa că ar trebui să lucrăm tot cu copiii noştri, care ştiu şi ce înseamnă dragostea pentru un club.

De asta l-aţi încurajat şi pe Dorin să accepte oferta de la Dinamo, chiar dacă asta v-a costat postul la Vaslui?

– Eu nu am avut nici un amestec atunci şi chiar a fost un şoc decizia luată de cei de acolo, m-a luat prin surprindere. Nu pot să înţeleg de ce s-au legat de nepotul meu. A fost alegerea lui.

„Caută execuţiile cele mai grele, aşa a fost de cînd îl ştiu”

Cum v-aţi simţit cînd aţi văzut golul nepotului dumneavoastră? Mai ales că a fost împotriva Vasluiului…

– Vă spun sincer că nu am mai fost de ani de zile atît de bucuros. Nu am putut să dorm toată noaptea de fericire. Despre el s-au spus multe lucruri urîte chiar şi aici în Timişoara, că joacă doar pentru că e nepotul meu, iar el a auzit toate chestiile astea şi sînt sigur că l-au deranjat, mai ales că este un băiat foarte muncitor.

Dar v-a mirat soluţia pe care a ales-o, şut direct în vinclu?

– Nu, chiar deloc. El mereu caută soluţiile cele mai grele, aşa a fost de cînd îl ştiu. E stăpîn pe el şi simte foarte bine momentele jocului. O să vedeţi că va avea multe de spus în fotbalul din România.

„Dorin nu a mai avut o vacanţă de 10 ani!”

Dar aţi simţit că e şi o răsplată a muncii pe care aţi depus-o cu el cînd aţi văzut golul?

– Aici, în Timişoara, eu cu tatăl lui sîntem nedespărţiţi, stăm zilnic împreună, iar cînd era şi cel mic în oraş era peste tot cu noi. Îl luam mereu după noi. Chiar vă pot spune că el nu a mai avut o vacanţă de 10 ani, de cînd avea şapte sau opt ani. Făceam mereu individualizări cu el, mai ales că tot timpul a muncit. Iar acum vrea să demonstreze că e Dorin Rotariu, nu nepotul meu sau altceva. Oricum, noi sîntem o mare familie, iar el e ca şi copilul meu. Dar să ştiţi că ai lui au tot meritul, ei s-au sacrificat mult.

Se pot face comparaţii între dumneavoastră şi el ca stil?

– E greu, pentru că eu jucam mai retras, el e mai ofensiv, mai aproape de poartă. Are un control al balonului în regim de viteză pe care eu nu-l aveam. Plus că are o altă structură fizică. Ne asemănăm la loviturile libere, şi eu, dar şi el sîntem buni. Sper să reuşească să se impună şi la capitolul ăsta la Dinamo pentru că foarte bun. Oricum, eu spun că în doi-trei ani, cînd va reuşi să capete experienţă şi puţină forţă, cînd se va maturiza şi va reuşi să cîştige mai multe dueluri, va fi un fotbalist important. Şi sînt sigur că, fiind numele Rotariu la mijloc, va vrea să mă depăşească. Mi-ar plăcea să reuşească, am mare încredere în el. De fapt, sînt sigur că Dorin va arăta că e Dorin Rotariu, nu nepotul meu. Mă va depăşi sigur!

„Sînt sigur că vom juca barajul”

Cornel Ţălnar îl compara pe Dorin cu Hagi. E exagerată alăturarea?

– Domnule, hai să clarificăm un lucru. Gică Hagi a fost unic! Ca el nu va mai fi altul sau e foarte, foarte, foarte greu să apară altul ca el. Să fie Dorin la 10 la sută sub Hagi şi ar fi ceva senzaţional. Oricum, trebuie să muncească mult şi important e că poate şi vrea să facă asta. Apoi să facă performanţe la echipa naţională.

Apropo de echipa naţională. Ce şanse sînt să ajungem la Cupa Mondială din Brazilia?

– Nu ştiu de ce, dar se face o campanie împotriva naţionalei care eu cred că îi afectează tare pe cei care vin la lot, mai ales pe jucătorii tineri. Eu sînt sigur că vom juca barajul.

„Cînd Hagi şi Popescu sînt într-o cursă, contează cine mai candidează?”

Dar mai departe de baraj?

– Acolo va fi mai greu, dar depinde şi de cine îţi pică la tragerea la sorţi, şi ce noroc ai atunci cînd intri pe teren. Nu e imposibil. Greu va fi, dar greu e mereu, nimic nu e simplu.

Se discută mult în ultima perioadă despre alegerile pentru preşedinţia FRF. E Gică Popescu varianta potrivită?

– Serios, cînd Hagi şi Popescu sînt într-o cursă împreună mai contează cine mai candidează? Să fim serioşi! Păi avem noi nume mai mari în Europa? Eu chiar cred că ei doi sînt oamenii care pot schimba fotbalul românesc, au cunoştinţele necesare.

Mulţi pot spune că nu e neapărat să fii un bun manager dacă ai jucat fotbal la echipe mari…

– Cine ar spune asta? Cei care au văzut doar la televizor sau în cărţi cum se fac lucrurile corect la echipe mari, în fotbalul civilizat, organizat. Ei au fost acolo, au trăit pe pielea lor, au văzut exact, pas cu pas, cum ar trebui să pună lucrurile la punct pentru ca sistemul să meargă.

„Piţurcă a fost tot timpul exigent, profesionist şi calculat. Mulţi zic că e răutăcios, dar eu spun doar că vrea maximum din orice”

(Iosif Rotariu)

 

„Eu jucam fundaş stînga, dar nea Imi Ienei a venit şi mi-a zis că îşi bate joc de calităţile mele dacă nu mă bagă mijlocaş central. Aşa era atunci, erai stîngaci, jucai doar fundaş sau mijlocaş de bandă” (Iosif Rotariu)

 

„Mi-ar plăcea să revin în fotbal, dar nu o să bat la vreo uşă. Pînă atunci, mă ocup de fetiţa mea, care e bolnavă şi de toţi copiii”

(Iosif Rotariu)