News

Ipocrizia politicienilor români care au condamnat discursul lui Viktor Orban. „Avem în Parlament o lege ce copiază cuvânt cu cuvânt o lege din Ungaria”

Declarațiile făcute de Viktor Orban la Tușnad privind puritatea națiunii maghiare au atras condamnarea liderilor politici de la București care altfel au susținut o lege ce copiază modelul ungar
28.07.2022 | 12:36
Ipocrizia politicienilor romani care au condamnat discursul lui Viktor Orban Avem in Parlament o lege ce copiaza cuvant cu cuvant o lege din Ungaria
Ipocrizia politicienilor români care l-au condamnat pe Viktor Orban. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Principalele partide aflate la guvernare, PNL și PSD, au reacționat dur după discursul premierului maghiar Viktor Orban de la Băile Tușnad, discurs anti-UE, xenofob și în care s-a referit la puritatea rasială a poporului maghiar.

Ipocrizia politicienilor români

Prezent în acest weekend la Școala de vară de la Băile Tușnad, premierul Viktor Orban, a criticat politica imigraționistă a UE, la care s-a referit în termeni de „amestec de rase europene și non-europene”, susținând că poporul maghiar „nu este o rasă mixtă” și nici nu vrea să devină una. Discursul său a reluat multe din temele deja cunoscute împotriva UE, vorbind de ideologia gender, numit-o „nebunie occidentală”, acesta a spus că Ungaria nu o va accepta niciodată. „Noi cerem, este o ofertă de toleranţă: nu vrem să le spunem cum să trăiască, le cerem doar ca să accepte că la noi tatăl este bărbat, mama este femeie şi copiii noştri să fie lăsaţi în pace. Şi asta să fie acceptat şi de armata lui Soros”, a afirmat Orban.

ADVERTISEMENT

Declarațiile sale au fost taxate chiar de către ministrul de externe, Bogdan Aurescu, calificând întreg episodul ca unul „regretabil”, însă partidele politice au fost cele care au avut poziții mult mai dure. „Din păcate, nimic din ce spune domnul Orban nu mai seamănă cu discursul unui lider european, totul este împotriva spiritului european. Transilvania este un model al toleranţei pentru toată Europa, iar premierul maghiar vine să facă, tocmai aici, nişte afirmaţii la limita rasismului, care nu mai au nici o legătură cu valorile noastre comune”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.

La fel, PSD, partidul care a avut prima reacție critică la adresa discursului lui Orban, a susținut că astfel de mesaje anti-UE sunt complet inadecvate. „România nu este o trambulină pentru mesajele antieuropene și pro-ruse, nici ale premierului Viktor Orban, nici ale membrilor guvernului ungar”, a declarat secretarului general al PSD, Paul Stănescu.

ADVERTISEMENT

Din partea puterii a lipsit însă un mesaj de condamnare din partea UDMR-ului, al cărui președinte, Kelemen Hunor, a fost chiar prezent la această școală de vară și care a încercat mai degrabă să nuanțeze declarațiile lui Orban, susținând că UE ar trebui să se preocupe mai mult de probleme reale ale cetățenilor.

Chiar dacă reacția celor două partide este de apreciat, unele voci din societatea civilă susțin că totuși cele două formațiuni dau dovadă de ipocrizie în contextul în care doar în urmă cu câteva luni Senatul României a adoptat tacit, dar cu votul Comisiei pentru Drepturile Omului, proiectul de lege depus de UDMR împotriva așa-numitei propagande homosexuale. Legea, susțin criticii, este una de inspirație Putinistă, și copiază legislația adoptată de Budapesta și care a dus la conflictul deschis între Comisia Europeană și Ungaria pe această temă. Necesitatea acestei legi este justificată pe motiv că „în societățile țărilor din vestul Europei asistăm în zilele noastre la un asalt al unor noi ideologii, precum teoria genului, ce pun în pericol valorile tradiționale, bazate pe creștinism, și însuși nucleul de bază al societății, familia creștină”.

ADVERTISEMENT

În aceste condiții, voci din societatea civilă susțin că politicienii români dau dovadă de ipocrizie condamnând selectiv părți din discursul lui Orban și trecând cu vederea alte aspecte antidemocratice care de altfel sunt susținute și de politicienii români.

„Este o foarte mare ipocrizie din partea partidelor politice din România care, într-adevăr, ies public și condamnă declarațiile lui Viktor Orban, însă o fac în mod selectiv. Nu fac referire la declarațiile lui cu privire la așa zisa propagandă homosexuală sau identitatea de gen, elemente care s-au regăsit în discursul lui Orban de la Tușnad. Deci, pe de o parte, politicienii români ies și condamnă declarațiile xenofobe ale liderului maghiar, iar, pe de altă parte, ei au în Parlament o lege care copiază cuvânt cu cuvânt o lege din Ungaria și au trecut-o de Senat, au trecut-o cu aviz pozitiv în Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților.

ADVERTISEMENT

Deci, practic, în domeniul drepturilor minorității LGBTQ, clasa politică de la București copiază modelul Viktor Orban din Ungaria. Noi, la Asociația Mozaiq, am și ieșit public cerând clasei politice responsabilitate și să respingă acest proiect legislativ pentru că el este copiat din Ungaria, care la rândul ei l-a copiat din Rusia lui Putin, și efectiv deraiază România de la traseul european”, a declarat, pentru FANATIK, Vlad Viski, directorul asociației MozaiQ.

ADVERTISEMENT

La fel, sociologul Mircea Kivu, susține că deși nu ne aflăm într-o situație similară, nici PNL și nici PSD nefiind comparabile cu Fidesz, ambele partide având poziții oficiale pro-europene deschise, de ani de zile aceste partide refuză să adopte o legislație în favoarea parteneriatului civil sau a educației sexuale în școli.

De altfel, Vlad Viski a subliniat că există o îngrijorare serioasă în rândul partenerilor României cu privire la posibilitatea adoptării de către București a legislației anti-LGBTQ, situație care ar pune în pericol chiar parteneriatul țării noastre cu SUA.

„Noi am avut mai multe întâlniri și cu senatorea Statelor Unite, Tammy Baldwin, prima persoană LGBT care a fost aleasă în 2012 în Senat, și aceasta a subliniat, inclusiv în cadrul întâlnirilor avute cu politicienii români, că adoptarea acestei legi ar pune în pericol relația de colaborare dintre România și SUA, și evident ar afecta, cum a spus ea, coaliția de sprijin pentru Ucraina. Practic a insera elemente putiniste și orbaniste în legislația românească nu face decât să perpetueze toată această campanie de dezinformare pe care, în fapt, o duce regimul Putin în Europa în încercarea de a dezbina Uniunea Europeană”, a mai precizat, Vlad Viski pentru FANATIK.

Tentația autoritarismului în România

Decalajul societății țării noastre față de statele europene nu este vizibil doar în caracterul legislației pe care guvernele ultimilor ani au adoptat-o sau au refuzat să o adopte. Indicele democrației realizat de către Economist Intelligence Unit plasează România și Ungaria la aceeași categorie de „flawed democracy”, dar cu un scor puțin mai bun pentru Ungaria (țara noastră are un scor de 6,43 față de 6,5 pentru Ungaria).

Un recent sondaj de opinie, realizat de CCSAS pentru Fundația Friedrich Ebert, arată că 59% dintre români cred că ar fi bine să avem un conducător puternic, care nu-si bate capul cu parlamentul si cu alegerile iar 22% cred că ar fi bine să avem la conducere un regim militar. La fel, 21% dintre români cred că ar trebui să ieșim din Uniunea Europeană. Susținătorii unui conducător autoritar și ai unui regim militar consideră în mai mare măsură decât ceilalți că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

Este important de menționat că, din datele sondajului rezultă că, cu cât au un nivel de educație mai ridicat, cu atât respondenții exprimă opinii mai puțin autoritare și mai puțin eurosceptice.

Comentatorii politici sunt de părere că aceste date ne arată că există o nemulțumire profundă față de corectitudinea contractului social, altfel spus, nu este vorba de o inclinație spre autoritate intrinsecă a respondenților, ci una determinată de contextul social și economic. Practic, în lipsa unei tradiții instituționale care să dea naștere unor reguli puternice și care să dea naștere unor instituții eficiente, care să se opună acestor tentații autoritare, soluțiile văzute de către cei nemulțumiți se îndreaptă spre miturile unor conducători autocrați.

„Aceste răspunsuri trebuie citite ca o nemulțumire clară față de cum funcționează sistemul actual. În fața nemulțumirilor generate de instituțiile statului, de la justiție la educație și sănătate și așa mai departe, oamenii tind să adopte și să se refugieze în soluții facile care par eficiente. Nu cred că vorbim de o tendință intrinsecă spre autoritarism, e o tendință conjuncturală care poate fi explicată prin context.

Corelația cu educație este foarte importantă. Nu există alte variabile care să prezică și cu care să se coreleze această tentație. Singura este educația. Și de ce este acest aspect? Nu așa cum ar fi unii tentați să spună, că oamenii sunt proști, nu au educație și din cauza asta vor un regim militar pentru că sunt proști. În România, și nu doar la noi, educația puțină se corelează cu venituri foarte mici. Adică dacă ai doar liceul, șansele să fii sărac sunt de 100% dacă nu ai luat bacalaureatul. Pot să fie și mici excepții statistice, dar asta este regula. Un nivel scăzut de educație indică venituri foarte mici.

Și atunci, dacă plecăm de la această asumpție, este foarte clar că cei care au o propensiune mai mare aș dori un conducător puternic, care să facă abstracție de Parlament sau alegeri, sunt cei lăsați în urmă de societate, left-behind – cum se numesc în engleză – adică cei pentru care contractul social nu funcționează de nicio manieră, care nu au primit nimic. În cazul lor, opțiunile sunt de fapt opțiuni anti-sistem, o respingere a unui sistem care deja i-a respins pe ei. Deci nu aș lua-o ca pe o poziție intrinsecă către autoritarism, ci ca pe o reacție de refuz și revoltă la adresa modului în care funcționează sistemul actual”, a declarat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu, expert în cadrul Fundației Friedrich Ebert România, care subliniază că, în esență, datele ne arată existanța unei probleme de dreptate socială.

Pe de altă parte, experții sunt de părere că pentru această atitudine pro-autoritară există și o explicație culturală, explicație ce stă atât în modul în care ne-a fost predată istoria, centrată pe ideea unui conducător bun, capabil de marile transformări ale societății, singurul capabil să rezolve problemele unei societăți. Potrivit profesorului Radu Nechita în România oamenii sunt obișnuiți să aștepte salvatorul și datorită modului în care ne este prezentată istoria la o vârstă fragedă, ce induce, la nivel de subconștient, ideea omului providențial, al domnitorului care reprezintă soluția la diversele probleme pe care le considerăm esențiale.

„Cred că aceste tendințe provin dintr-un set de valori pe care le avem, care ni se transmit într-o formă nu foarte diferită de cum erau ele transmise în sistemul de educație de la începutul României moderne. E o mitologie națională ce reiese și din modul în care ne este predată istoria. Noi învățăm despre domnitori, și orice pas în direcția centralizării împotriva reducerii autonomiei boierilor ne este prezentat, și în literatură de altfel, asemenea unui Führer care este direct în contact cu poporul iar boierii doar o clasă de exploatatori. Tot ceea ce s-a făcut bine de la crearea statului așa sunt prezentate lucrurile. Centralizarea e bună, autonomia locală e o tendință centrifugă, ideea de diversitate nu este acceptată – este aceeași tendință fie că discutăm de comuniști sau de liberalii de azi care centralizează și uniformizează întreg sistemul de învățământ.

Și toată lumea vrea un dictator, dar un dictator care să facă ce vrea persoana respectivă. Nimeni nu vrea un dictator în sine, ci unul frumos, înalt și deștept și care evident nu poate face lucrurile decât așa cum își imaginează aceste persoane că ar trebui făcute. Toată lumea își imaginează un astfel de dictator, nimeni nu-și imaginează un dictator din partidul politic pe care-l disprețuiește cel mai mult. Conservatorii nu vor un dictator din nu știu ce minoritate sexuală, și invers. Nimeni nu-și pune problema unui dictator care face opusul la ce-și dorește”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea Babeș-Boliay din Cluj-Napoca.