ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pare să ia în serios acuzațiile de corupție pentru care DNA Constanța l-a trimis în judecată. Dosarul a pornit de la reportajul Recorder, ”Corupție în numele Domnului”.
Arheipicopul Tomisului joacă tare în procesul de corupție aflat pe rolul Curții de Apel Constanța, în care este inculpat alături de consilierul său, Ilie Petre. Teodosie Petrescu încearcă să scape de cea mai importantă probă din dosar, respectiv înregistrarea realizată cu camera ascunsă în care acceptă propunerea unui pretins afacerist (în realitate, preotul Petrică Leașcu), de a obține o finanțare de 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în schimbul unui comision de 20% pentru el însuși.
Teodosie a obținut o victorie importantă, recent, în dosarul în care este acuzat de corupție. Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța i-au admis cererea de efectuare a unei expertize tehnice criminalistice de către INEC (Institutul Național de Expertize Criminalistice), la care să participe și un expert desemnat de el, în persoana lui Cătălin Grigoraș.
Expertul Cătălin Grigoraș este un nume greu din domeniul ”media forensics” (expertiză audio-video și a imaginilor digitale). În prezent, acesta ocupă funcția de director al National Center for Media Forensics (NCMP) din cadrul University of Colorado, acolo unde este și conferențiar.
Cătălin Grigoraș însuși este fost director al INEC, instituție pe care a părăsit-o în 2010, după un scandal care a influențat într-o măsură importantă alegerile prezidențiale din anul precedent. Este vorba de celebrul caz al ”Pixelului albastru”, cu o înregistrare în care Traian Băsescu părea să lovească un copil, în timpul unei manifestări electorale.
Înregistrarea a fost expertizată de INEC, iar rezultatul a fost că prezintă urme de editare. Ulterior, au apărut acuzații conform cărora suportul original al filmării ar fi fost deteriorat chiar în incinta INEC, înainte de o eventuală contra-expertiză.
Cu toate că nu a fost implicat direct în analiza înregistrării, Cătălin Grigoraș a preferat să demisioneze într-un moment în care se afla deja în procedură de cercetare disciplinară.
Numele lui Grigoraș este legat și de o colaborare strânsă cu FBI, instituție care s-a arătat extrem de interesată de metoda Electric Network Frequency (ENF), dezvoltată de expertul român. Această metodă, considerată un progres uriaș în criminalistica audio, permite investigatorilor să determine data, ora și locația unei înregistrări prin analiza variației de frecvență a rețelei electrice captate accidental pe fundal.
O analiză a semnăturii acustice a fost prezentată de Cătălin Grigoraș și Cole Whitecotton în cazul tentativei de asasinat asupra lui Donald Trump, în Butler, Pennsylvania. Analiza realizată de National Center for Media Forensics a fost utilizată pentru a sprijini forțele de ordine și FBI în investigarea dovezilor balistice.
Expertiza sa asupra domeniului audio-video i-au adus lui Grigoraș supranumele de ”spionul vocilor”, el colaborând de-a lungul timpului cu autorități din România și Statele Unite pentru rezolvarea unor cazuri extrem de complexe. El a lucrat cu DNA în dosare celebre precum cele al fostului premier Adrian Năstase, ale miniștrilor Paul Păcuraru sau Codruț Sereș sau ale interlopilor Sile Pietroi și Nuțu Cămătaru.
Potrivit informațiilor publice, Cătălin Grigoraș este fiul unui fost general SIE, iar în tinerețe a lucrat ca expert criminalist în cadrul Serviciului Român de Informații.
”Spre finalul anului 1998, când lucram la SRI, am primit ordin să efectuez în 24 de ore o expertiza care să ateste apartenenta unor voci, adică o expertiza cu concluzii impuse.
Am refuzat să execut ordinul, am explicat că dacă se cunosc deja vorbitorii atunci nu mai este necesară expertiza, și în plus România a ratificat încă din 1994 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și mai departe nu am fost lăsat sa termin fraza.
A urmat un set de amenințări pe ton isteric, am fost făcut trădător, am fost blocat de la avansarea în grad, am fost pus sub supravegherea Protecției Interne a SRI”, a povestit Cătălin Grigoraș într-un interviu pentru Luju.
În dosarul lui Teodosie, Grigoraș are o misiune relativ ușoară. El trebuie să constate dacă înregistrările predate la DNA Constanța de către Petrică Leașcu, în anul 2023, sunt originale, să afle la ce dată au fost realizate și cu ce tip de aparatură.
De asemenea, expertiza ar mai trebui să stabilească dacă imaginile au fost editate și dacă transferarea acestora de pe suporturile originale pe cele puse la dispoziția anchetatorilor s-a realizat în mod fidel, fără modificări, clonări, adăugiri, montaj audio și/sau inserare de imagini și/sau sunet, suprapuneri de imagini sau de amprentă vocală.
Este important de precizat că e suficient pentru Teodosie să demonstreze că înregistrarea difuzată de Recorder nu are valoare de probă, adică nu este originală. În cazul în care filmarea ar fi eliminată din dosar, DNA ar rămâne fără cea mai importantă dovadă, pe care se bazează întregul caz. Practic, nu se mai pune problema dacă un inculpat a comis sau nu o infracțiune, ci dacă aceasta poate fi dovedită prin mijloace legale.
”La a doua întâlnire, văzând deschiderea înalt prea sfințirii sale către aceste fapte imorale, am vorbit deschis și i-am propus să aduc bani pentru Arhiepiscopie, în schimbul unui comision de 20%. Comisionul de 20% nu putea să însemne decât șpagă, în limbajul nostru comun, sau mită în limbaj juridic, din cauza faptului că vorbeam de un comision pentru alocare de fonduri publice.
Cât timp am vorbit cu Înaltpreasfințitul Teodosie despre comisionul de 20%, înaltpreasfinția sa a fost deschis, aprobator și chiar bucuros. N-am văzut pe chipul Înaltpreasfinției sale nici măcar o tresărire care să semnaleze că are vreo mustrare de conștiință pentru faptul că solicit un comision imoral și ilegal pentru obținerea de fonduri publice”, a povestit preotul Petrică Leașcu în investigația Recorder, după ce l-a filmat pe Teodosie cu o cameră ascunsă.