Iranul, a doua țară după China la numărul de execuții. Patru bărbați, spânzurați duminică

Iranul a executat duminică patru bărbați acuzați că au lucrat cu serviciile de informații ale Israelului, a anunțat presa de stat iraniană.

Patru bărbați au fost spânzurați duminică, în Iran

Curtea Supremă a Iranului menținuse miercuri pedeapsa cu moartea împotriva acestora, în urma arestării lor în luna mai.

Site-ul web al Departamentului de Justiție din Iran a informat: “Patru persoane care au lucrat cu departamentul de informații al Israelului au fost arestate în luna mai. Toți cei patru au fost spânzurați. De asemenea, cei trei care reprezentau o amenințare la adresa securității țării au fost condamnați la închisoare (5-10 ani)”, relatează Time.News.

Execuțiile au loc într-un moment de tensiuni sporite în Iran, după mai mult de două luni de proteste.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Iranul și Israelul sunt rivali regionali înverșunați și sunt implicați de mult timp într-un război din umbră unul împotriva celuilalt.

Israelul se numără printre o serie de țări pe care Iranul le-a acuzat că au alimentat valul de demonstrații, care au fost declanșate de moartea unei tinere arestată de poliția moralității, dar care reflectă o nemulțumire profundă față de guvern.

Sistemul judiciar iranian a confirmat deja șase condamnări la moarte din cauza protestelor, iar grupul pentru drepturile omului Amnesty International afirmă că, pe baza rapoartelor oficiale, cel puțin 21 de persoane judecate în prezent sunt acuzate de infracțiuni care le-ar putea aduce spânzurarea.

În Iran, se spune că astfel de condamnări la moarte sunt executate vizând minoritățile etnice și religioase, cum ar fi kurzii din nord-vest, arabii din sud-vest și Baluch din sud-est.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Presa a raportat că 21% dintre cei condamnați la moarte în 2021 erau din minoritatea Baloch din Iran. În total, 333 de condamnări la moarte au fost executate în Iran în 2021. Cu 25% mai mult decât în anul precedent.

În prezent, Iranul execută anual mai multe persoane decât orice altă națiune, cu excepția Chinei, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.

Incertitudine cu privire la poliția iraniană a moralității

Incertitudinea planează asupra statutului poliției iraniene a moralității, care aplică codul vestimentar, după ce un oficial de rang înalt a sugerat că aceasta a fost desființată.

Întrebat la o conferință despre Patrula de orientare, procurorul general Mohammad Jafar Montazeri a declarat că aceasta “a fost desființată din locul în care a fost înființată”.

Cu toate acestea, guvernul nu a confirmat mișcarea, iar presa locală a raportat că remarcile sale au fost “interpretate greșit”.

Moartea unei femei reținute de forțele de ordine a declanșat proteste la nivel național.

Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, s-a prăbușit și a intrat în comă la scurt timp după ce a fost arestată la Teheran, la 13 septembrie, pentru că ar fi încălcat regula care le cere femeilor să-și acopere părul cu hijab, sau văl.

Au existat informații potrivit cărora ofițeri de poliției moralității au bătut-o cu bastonul în cap. Poliția a declarat că aceasta a suferit un atac de cord.

Protestele antiguvernamentale – catalogate drept “revolte” de către autoritățile iraniene – au cuprins tot Iranul după ce Amini a murit la spital la 16 septembrie.

Dar, deși moartea ei a fost catalizatorul tulburărilor, acestea au fost determinate și de nemulțumirea de lungă durată legată de sărăcie, șomaj, inegalitate, nedreptate și corupție.

“Poliția moralității” de la Revoluția islamică din 1979

Iranul a avut diferite forme de “poliție a moralității” de la Revoluția islamică din 1979, dar ultima versiune – cunoscută oficial sub numele de Patrula de orientare (Gasht-e Ershad) – este în prezent principala agenție însărcinată cu aplicarea codului de conduită islamic al Iranului.

Aceștia și-au început patrulările în 2006 pentru a aplica codul vestimentar, care impune, de asemenea, ca femeile să poarte haine lungi și interzice pantalonii scurți, blugii rupți și alte haine considerate ca nefiind modeste.

Montazeri era la o conferință religioasă când a fost întrebat despre Patrula de orientare.

“Poliția moralității nu a avut nimic de-a face cu sistemul judiciar și a fost închisă din locul în care a fost înființată”, a declarat el.

Cu toate acestea, el a subliniat că sistemul judiciar va continua “să monitorizeze acțiunile comportamentale la nivelul comunității”.

Patrula de îndrumare face parte din forța națională de poliție, iar controlul aparține Ministerului de Interne și nu sistemului judiciar.

Reacția presei locale

După ce BBC și alte mass-media străine au preluat declarația procurorului general, unele instituții media de stat iraniene au ripostat cu privire la faptul că poliția morală a fost desființată.

Postul de televiziune de stat în limba arabă Al-Alam a declarat că unii au “încercat să interpreteze greșit” ceea ce a spus procurorul general.

“Tot ce se poate înțelege din comentariile lui Mohammed Jafar Montazeri este că patrulele poliției moralității nu au fost conectate la sistemul judiciar încă de la înființarea lor.”

Publicația conservatoare Student News Network (SNN) a respins “titlurile false” și a subliniat că respectarea hijabului este “încă lege în Iran”.

Cu toate acestea, ziarul reformist Sharq a declarat că a abordat biroul de relații publice al poliției din Teheran, dar că oficialii au “evitat” întrebarea sa privind desființarea Patrulei de orientare.

Iar atunci când a fost întrebat despre remarcile lui Montazeri în timpul unei vizite în Serbia, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian nu a confirmat și nici nu a negat că acestea ar fi corecte.

“În Iran, totul avansează bine în cadrul democrației și al libertății”, a declarat acesta.

Sâmbătă, Montazeri a declarat, de asemenea, în parlamentul iranian că legea care impune femeilor să poarte hijab va fi analizată.