Iritare în PSD după un amendament cheie introdus de ministrul Predoiu la Legile Justiției. „Vor să păstreze controlul”

Una din prevederile pe care Ministerul Justiției le vrea modificate la Legile Justiției vizează eliminarea posibilității sancționării judecătorilor care nu respectă deciziile deciziile Curții Constituționale a României (CCR), măsură ce riscă să divizeze cele două mari partide aflate la guvernare.

PNL și PSD, viziune diferită asupra întâietății CCR

Proiectul de reformă a Legilor Justiției, de a căror adoptare atât premierul cât și președintele Iohannis susțin că depinde ridicarea MCV pentru țara noastră și inclusiv aderarea la spațiul Schengen, a primit aviz pozitiv săptămâna trecută în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Criticat dur de către asociațiile magistraților pentru faptul de a nu include majoritatea propunerilor venite din partea Comisiei Europene prin mecanismul MCV, în urma dezbaterilor din CSM au fost adoptate o serie de modificări. Deși acestea nu au fost făcute public, ministrul Predoiu a anunțat în cadrul dezbaterilor privind avizarea acestuia în CSM că a fost eliminată abaterea disciplinară ce viza „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii”.

Acest anunț a fost criticat de unii lideri ai PSD, sau a unor voci apropiate de acest partid. Fostul ministru al justiției, senatorul PSD Robert Cazanciuc, a declarat duminică seara la postul România TV că o asemenea prevedere nu are cum să treacă de Parlament, mai ales în contextul în care majoritatea a respins deja un proiect similar inițiat de către USR.

„Noi luăm lumină de la Parlament, care ia lumină de la poporul român prin vot. Avem un articol în Constituție, 147, care spune foarte clar că deciziile CCR sunt general obligatorii, deci toată lumea trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale. Atât timp cât avem Constituția în vigoare, nu cred că se poate altfel. Sigur, este o discuție referitoare la art. 148 din Constituție care spune că se aplică și dreptul european. Da, când ai două norme identice se aplică cu prioritate dreptul european, dar nu despre asta este vorba aici, ci despre pur și simplu despre nerespectarea unei decizii a CCR.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

O să vedem săptămâna aceasta în ce constă avizul CSM concret. Noi, de la PSD, am spus foarte clar în ultimii ani de zile: o să susținem acele dispoziții care sunt susținute de marea majoritate a magistraților. Daca aceasta dispoziție nu este susținută nici măcar de magistrați, dincolo de textul Constituției care nouă ni se pare foarte clar, nu cred că o asemenea dispoziție care să înlăture răspunderea pentru nerespectarea deciziilor CCR poate să treacă în actualul context în Romania”, a precizat Robert Cazanciuc.

Măsura a fost comentată și de către fostul ministru al justiției în timpul guvernării PSD-ALDE, Tudorel Toader, acesta lăsând să se înțeleagă că prin această decizie va exista un dublu standard în contextul în care deciziile CCR vor fi obligatorii doar pentru cetățenii României dar nu și pentru judecători. „Cât de originală se vrea democrația noastră! Deciziile CCR să fie obligatorii pentru cetățeni, dar mai puțin obligatorii pentru magistrați?”, a scris pe pagina sa de Facebook, Tudorel Toader.

Tema conflictului dintre CCR și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a acutizat la finalul anului trecut atunci când instanța europeană a decis că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene. Imediat, CCR, condusă atunci de Valer Dorneanu, a reacționat într-un comunicat de presă susținând că decizia CJUE nu produce efecte în practică.

Conflictul CCR-CJUE a divizat atunci și principalele partide aflate la guvernare: PNL și PSD. Premierul Ciucă a transmis clar poziția sa de susținere față de întâietatea dreptului comunitar, iar senatoarea Iuliana Scântei, numită între timp la CCR, a ironizat chiar poziția exprimată de Dorneanu. O poziție diferită a avut însă liderul PSD, Marcel Ciolacu, care într-o declarație mai degrabă ambiguă a părut că ia partea poziției CCR. „Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori. Am toleranță zero la corupție, dar și la drepturile fundamentale ale oamenilor”, a declarat liderul PSD la începutul acestui an.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Deputatul USR, Silviu Dehelean, vicepreședintele Comisiei Juridice din Cameră este de părere că acest subiect este suficient de important pentru a crea o ruptură între cele două partide și că acestea vor fi nevoite să-și negocieze o poziție comună. Potrivit acestuia, PSD, care a controlat o lungă perioadă numirile judecătorilor de la CCR, nu dorește să renunțe la puterea pe care i-o acordă întâietatea deciziilor CCR.

„De multă vreme CCR este controlată politic, și știm, vedem acest lucru de ani buni, pentru că avem oameni numiți politic, foști politicieni – căci asta este calitatea care tronează cel mai tare, că sunt foști politicieni – înțelegem de ce PSD nu vrea să renunțe la chestia asta. Să forțeze magistrații să respecte niște decizii în care factorul politic, din păcate, joacă un rol decisiv. Adică ei vor să păstreze un control cât mai puternic asupra modului în care se realizează justiția, chiar dacă asta înseamnă să intre în conflict cu legislația europeană și cu tratatele de aderare semnate de România. O să împingă lucrurile cât de departe pot, până vor fi activate mecanismele pe stat de drept.

Subiectul ăsta e suficient de mare încât să nască niște probleme în coaliție și cred că vor face tot ce se poate să negocieze acest aspect în forurile lor de coaliție. Adică, nu văd cum o să vină și o să supună la vot subiectul ăsta înainte să-l omoare în structurile lor. Altfel, vom avea probleme mari dacă vom merge în continuare așa cu decizii CCR care nu se potrivesc cu legislația europeană și cu obligarea judecătorilor să aplice deciziile CCR și nu a normei care se impune”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul Silviu Dehelean.

Care este poziția magistraților

În ședința de vineri a CSM, eliminarea acestei prevederi a fost salutată de către magistrați. Judecătoarea Andrea Chiș a susținut că soluție eliminării ei, în opoziție cu introducerea a unei alte prevederi care să facă referire la deciziile CJUE, fiind cea mai optimă.

„Am apreciat că ați scos cele două abateri și în special cea privind nerespectarea deciziilor CCR. Soluția nu este să introducem o altă prevedere privind nerespectarea deciziilor CEDO sau CJUE, pentru că există și situații în care deciziile CCR se contrazic cu hotărârile unei instanțe internaționale și atunci judecătorul este pus într-o situație imposibilă, pentru că orice ar face ar săvârși o abatere disciplinară.

Cred că soluția de scoatere a acestei abateri este mult mai bună, și asta nu înseamnă că magistratul care nu respectă o decizie a CCR nu va fi sancționat pentru că rămâne în continuare abaterea disciplinară privind exercitarea funcției cu rea credință sau cu gravă neglijență ce poate consta și în încălcarea deciziilor CCR”, a susținut judecătoarea Andrea Chiș.

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru CSM, a declarat pentru FANATIK că eliminarea acestei prevederi reprezintă un pas înainte în contextul în care ea a fost folosită chiar și pentru sancționarea unor magistrați, însă subliniază că acum totul depinde de modul în care va fi ea abordată în Parlament.

„Am avut un context foarte nefericit în ultimii ani cu această prevedere de abatere disciplinară, în condițiile în care au existat cercetări disciplinare și chiar acțiuni disciplinare vizând anumiți judecători care au aplicat cu prioritate deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ei au procedat în mod corect, conform tratatelor de aderare la UE. De aici a venit ideea de a elimina această abatere disciplinare, mai ales că, urmare a acestui „conflict” între CJUE și CCR, Curtea de Justiție a UE a fost foarte tranșantă în a sublinia faptul că acest lucru încalcă Carta Europeană a Drepturilor Omului. Adică faptul că judecătorii care trebuie să aplice în mod direct tratatele, directivele și regulamentele europene sunt cercetați disciplinar pentru că aparent nu ar respecta deciziile CCR, decizii ce vin în conflict cu deciziile CJUE.

Eu cred că este o decizie înțeleaptă a Guvernului că a eliminat acest articol din proiect pentru că, o dată, a fost un conflict deschis cu Comisia Europeană – a existat un schimb de scrisori, iar CE a atras atenția că România riscă un infridgement dacă continuă pe această linie a așa-zisului suveranism pe care CCR l-a afirmat anii trecuți din acel concept de „identitate constituțională”, concept pe care nu l-a explicat în deciziile sale. Până la urmă am văzut că inclusiv CCR a dat înapoi, spunând că totuși tratatele, directivele au caracter obligatoriu pentru toate instituțiile din România, inclusiv pentru judecători”, a declarat judecătorul Horațius Dumbravă.

În opinia acestuia, în acest caz nu se poate vorbi de un dublu standard în condițiile în care regulile și dreptul european sunt obligatorii pentru toate instituțiile europene dar și pentru toți cetățenii români.

„Nu e deloc un dublu standard. Nu doar judecătorii trebuie să respecte hotărîrile CJUE în anumite domenii specifice pe care le menționează Curtea, ci toate instituțiile românești, toate instituțiile unui stat membru, ca și cetățenii acelui stat, trebuie să respecte cu prioritate legislația UE. Deci nu doar judecătorii, ci toate instituțiile statului, deci inclusiv CCR. Căci tocmai aici era conflictul, și CCR trebuie să respecte jurisprudența CJUE atunci când aceasta interpretează norme obligatorii din tratate”, a mai precizat, pentru FANATIK, Horațius Dumbravă.

De altfel, într-un comunicat de presă emis joi, Ministerul Justiției a atacat acuzațiile venite în presă cum că prin această prevedere România și-ar „vinde” de fapt suveranitatea.

„Din nicio prevedere a celor trei proiecte nu reiese faptul că se ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, nicio prevedere a legii nu stipulează caracterul facultativ al acestora. Pentru un judecător, toate izvoarele de drept cu caracter obligatoriu sunt şi rămân obligatorii, iar judecătorul trebuie să aibă deplina libertate şi independenţă în interpretarea, armonizarea, înlăturarea lor (în caz de conflict) şi aplicarea lor”, se arată în comunicatul Ministerului Justiției care subliniază că România a ales în mod suveran să adere și să ia parte la tratatele europene iar deciziile CJUE lămuresc armonios, logic şi limpede corelația dintre dreptul intern şi dreptul european.

USR are în Parlament un proiect similar

În luna iunie a anului trecut, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a fost cercetat de către Inspecția Judiciară, condusă atunci de Lucian Netejoru, după ce, într-o speță ce viza Secția Specială, acesta a dat întâietate deciziei CJUE care spunea că SIIJ contravine normelor europene, în ciuda unei decizii a CCR care a statuat constituționalitatea înființării SIIJ.

Imediat după această acțiune, ministrul justiției de la acea vreme, Stelian Ion, a anunțat depunerea unui proiect de lege pentru eliminarea prevederii ce stabilea că nerespectarea deciziilor CCR reprezintă o abatere disciplinară. „Prevalenţa dreptului Uniunii Europene este de necontestat şi lucrul ăsta evident că ar trebui să se reflecte şi în hotărârile judecătoreşti”, spunea acesta.

În acest moment, proiectul de lege se află la Senat, care este for decizional în această privință, după ce Camera Deputaților a respins acest proiect cu votul majoritar al deputaților liberali și social democrați. Mai mult, proiectul a primit și aviz negativ din partea CSM, care a susținut că eliminarea prevederii ar deschide calea unei „insecurități juridice”.

„Abrogarea dispoziției din art. 99 al Legii 303/2004 ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile, deschizând calea lipsirii de eficientă juridică a oricărei decizii a CCR sau a oricărei decizii pronunțate de ICCJ în soluționarea unui RIL”, se arată în motivarea CSM, emisă chiar la începutul acestei veri.