Isărescu împotriva lui Donald Trump. Cum a reușit România să câștige din devalorizarea dolarului american. Ce spun cifrele oficiale

Când Donald Trump a câștigat alegerile pentru cel de-al doilea mandat al său, în noiembrie 2024, dolarul american era tranzacționat cu puțin peste 4,5 lei. Până la depunerea jurământului și preluarea oficială a mandatului, în 20 ianuarie, moneda americană a crescut vertiginos, ajungând aproape de 4,9 lei. Totul s-a schimbat însă odată cu luna martie, când actualul președinte american și-a pus în practică programul economic. De atunci și până în prezent, dolarul se află într-o scădere continuă, ajungând la o valoare minimă față de euro. În România, la casele de schimb, dolarul american se cumpără la sub 4,3 lei.

Câte miliarde de dolari are România în rezerva valutară

În ultimul an, dolarul american a pierdut 8% din valoarea sa față de un mix de monede internaționale și 14% față de euro. Față de leul românesc, pierderea este de 11,6%. Întrebat zilele trecute despre deprecierea accelerată a dolarului, președintele Trump a spus că „este minunată”. „Cred că este minunat, valoarea dolarului… dolarul se descurcă foarte bine”, a spus Trump în urmă cu două zile, după ce dolarul a pierdut 2,6% față de euro.

Până la aceste declarații, interpretarea în rândul analiștilor financiari era că scăderea dolarului american în raport cu alte monede importante era cauzată de politicile protecționiste și deciziile impredictibile ale președintelui Trump. Declarațiile lui Trump au dat naștere posibilității ca aceasta să fie chiar politica actualei administrații, devalorizare prin care SUA să-și reducă deficitul comercial și datoria guvernamentală. Indiferent care dintre aceste opțiuni este adevărată, sau dacă ambele sunt adevărate, concluzia imediată este că cei care dețin dolari au de pierdut. Este și cazul României, care are o rezervă valutară de mai multe miliarde de dolari.

Concret, potrivit celui mai recent comunicat al BNR, la finalul anului 2025, rezervele valutare ale României erau de 64,8 miliarde euro (rezerva valutară este denominată în euro), cu o creștere de 4 miliarde față de începutul anului. Nu există date recente ale BNR privind sumele exacte de dolari pe care le deține statul român prin Banca Națională. Conform politicii de diversificare a riscului, ponderea rezervelor în dolari ar trebui să fie de 25%.

Digi24.ro

Cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandări de la bucătari cu experiență

Conform ultimului raport anual al BNR, pe anul 2024, ponderea rezervelor în dolari era de 26,3%. Majoritatea rezervei valutare a României este ținută de către BNR în euro, mai exact 50,8%, cu restul de 23,7% în alte monede internaționale. Presupunând că acest procent a rămas neschimbat în prezent, asta ar însemna că BNR administrează în prezent aproximativ 20,28 miliarde de dolari.

Digisport.ro

SUA au încercat să mușamalizeze ”furtul” lui Vladimir Putin, dar totul a ieșit la iveală! Președintele american: ”O umilință”

Câte miliarde a pierdut România din devalorizarea dolarului

Cea mai mare parte de rezervei valutare a României este ținută în obligațiuni guvernamentale (56,6%), iar puțin peste peste o treime (36,6%) în numerar și depozite, de regulă la marile bănci internaționale sau instituțiile financiare internaționale. Datele din 2024 ale Trezoreriei Americane, unde apar deținerile străine de obligațiuni emise de Statelor Unite, arată că BNR deținea titluri financiare în valoare totală de 9 miliarde de dolari.

Concret, în anul 2017, titlurile financiare – obligațiuni, securități emise de alte agenții – însumau doar trei miliarde de dolari, însă în anii următori au urcat la opt și apoi la nouă miliarde. Din această sumă opt miliarde au fost investiți în obligațiuni emise de Guvernul SUA, datoria pe termen lung, restul de un miliard fiind investit în acțiuni.

Practic, cele 20,28 miliarde de dolari din rezerva valutară sunt distribuite astfel: 8 miliarde în titluri de stat (active sigure), 1 miliard la acțiuni la burse și restul de 11,28 miliarde în numerar, depozite și alte instrumente. În condițiile în care dolarul american a pierdut 13,7% față de euro din ianuarie 2025, momentul în care Trump și-a început mandatul, asta înseamnă o pierdere brută din curs de 2,69 miliarde euro.

Nu totul a fost pe minus însă. Bondurile americane au avut o dobândă de 4,2%, ceea ce înseamnă un câștig de circa 281 milioane euro. La fel, bursele din SUA sunt pe plus, și la un profit estimat rotunjit de 10%, înseamnă un plus de 84 milioane euro, la care se adaugă și dobânda la lichiditățile de 11 miliarde, un plus de alte 281 milioane euro. În total, un plus de circa 0,65 miliarde euro.

În concluzie, pierderea generată de scăderea cursului de 2,69 miliarde euro ar fi în realitate de doar două miliarde de euro, după ce câștigurile din dobânzi și bursă au recuperat peste 600 milioane euro.

Aurul, strategia adoptată de Polonia și Ungaria

O pierdere de peste două miliarde de euro, doar din devalorizarea dolarului pe piețele internaționale, poate suna ca o lovitură semnificativă pentru rezervele valutare ale României. În primul rând, suma este doar o estimare pe baza datelor și a strategiei publice a BNR, instituția care gestionează rezervele naționale. În al doilea rând, cifrele indică o pierdere doar relativ la perioada analizată. Deși valoarea monedei americane a scăzut constant în ultimul an, și accelerat în ultimele luni, istoric, aceasta rămâne însă ridicată. Dolarul este cotat acum la 4,26lei, însă la începutul anului 2021, era cotat la 3,96 lei.

Documentele recente ale BNR arată că instituția condusă de Mugur Isărescu a fost extrem de atentă la ce întâmplă în Statele Unite și cu dolarul pe piețele financiare internaționale, unde statul său de monedă dominantă.

„Pe piețele valutare, dolarul american a consemnat o depreciere relativ amplă în urma anunțurilor SUA privind introducerea tarifelor comerciale, evoluție atipică având în vedere că această dinamică s-a manifestat concomitent cu majorarea randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat americane, în contextul unui episod de tip flight-to-safety pe piețele financiare internaționale, sugerând o posibilă reevaluare a apetitului investitorilor pentru active denominate în dolari în contextul creșterii considerabile a incertitudinilor privind orientarea politicilor economice ale SUA. (…)

Evoluția sistemului monetar internațional pe termen mediu și lung este dificil de anticipat, având în vedere caracterul rar al unor astfel de transformări, experiențele limitate din trecut și diferențele semnificative de natură geopolitică, economică și financiară, față de perioadele în care au avut loc astfel de schimbări. (…) O astfel de dinamică ar putea amplifica volatilitatea și incertitudinea pe piețele financiare internaționale”, se arată în Raportul BNR asupra stabilității financiare din decembrie 2025.

Documentul nu anunță nicio schimbare de strategie din partea BNR. Tot la finalul anului trecut, într-un punct de vedere al BNR cu privire la un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari SOS, care cereau Băncii repatrierea rezervei de aur, păstrate la Banca Angliei. În poziția sa, BNR consideră că rezerva actuală de aur a României, de 103,6 tone, este la un nivel optim.

Altfel spus, Banca Națională nu a mizat în această perioadă pe achiziția de aur, pentru a se pune la adăpost față de devalorizarea dolarului SUA. Aceasta a fost strategia adoptată de Polonia și Ungaria în ultimii ani, țări care și-au majorat rezervele de aur. Spre exemplu, Ungaria, care în anul 2018 avea doar 3 tone de aur, a ajuns în prezent la 112 tone, depășind România. Polonia a ajuns la peste 515 tone de aur, asta după ce în anul 2018 avea doar 103 tone. Ambele țări au adoptat o strategie în care rezervele de aur au ajuns să reprezinte peste 20% din rezervele naționale pentru a se proteja de șocurile financiare.

De ce BNR nu a mizat pe aur

Această strategie pare să le fi adus și beneficii uriașe pe termen scurt, odată cu creșterea prețului aurului. Vorbim de o creștere cu peste 60% față de ianuarie 2025. Luând cazul Ungariei, care are o rezervă totală de 50,2 miliarde euro, din care doar aurul reprezintă peste 13 miliarde, iar rezervele valutare erau la finalul lui 2025 de 34,9 miliarde (6,5 mld în numerar și depozite, și 25 mld în bonduri guvernamentale).

Presupunând o expunere pe dolarul american de 20% (nu există date concrete privind sumele, dar procentul a fost recunoscut în anii anteriori), Budapesta a suferit pierderi de 0,75 miliarde euro de pe urma deprecierii monedei americane. Această pierdere a fost mai mult decât acoperită de creșterea valorii aurului, care a adus un plus de peste 5,7 miliarde euro. Practic, Ungaria și-a crescut valoarea totală a rezervelor naționale cu 10% într-un singur an doar din creșterea prețului aurului.

Dacă ne raportăm la prețul aurului, atunci și țara noastră a câștigat 5,3 mld euro, ceea ce acoperă pierderea de 2 miliarde din expunerea la dolarul SUA și asigură un profit de peste 3 miliarde. Totuși, dacă România ar fi mizat pe aur, la fel ca Budapesta unde 26% din rezerva națională este în aur (România e la 11%), câștigul ar fi fost de peste 10 miliarde. O strategie bazată pe aur însă nu este lipsită de riscuri, aici volatilitatea este chiar mai mare, aurul putând pierde 20% din valoare într-un an, fără o cauză directă, iar randamentul este zero. În plus, BNR are nevoie de lichidități puternice pentru a apăra cursul leu-euro în situații de criză. După alegerile din 4 mai, BNR a cheltuit 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a menține leul.

Unde a câștigat România de pe urma dolarului

Scăderea dolarului american nu a însemnat că România a avut de pierdut la toate capitolele. La fel cum portofoliul de dolari și-a pierdut din valoare, același lucru s-a întâmplat și cu împrumuturile în dolari făcute de statul român. Altfel spus, de data aceasta au pierdut creditorii României care ne-au împrumutat dolari.

Datele pe luna septembrie, ultima lună pentru care Ministerul Finanțelor a oferit date concrete, arătau că din totalul unei datorii 1.095 miliarde lei, doar 110 miliarde reprezentau împrumuturi în dolari americani (România se împrumută majoritar în lei, cu peste 500 de miliarde lei).

Cheia aici este ca România să se fi împrumutat în dolari când moneda americană era cât mai scumpă și să returneze acum împrumuturile, când cursul a scăzut sub 4,3 lei. Este ceea ce pare să fi făcut România în acest caz. În 2024, România a împrumutat masiv dolari, +6,7 miliarde, la un curs mediu de 4,59 lei. În anul precedent, am împrumutat 1,34 miliarde dolari, la un curs mediu de 4,82 lei. La fel, în 2022, statul a împrumutat circa 1,5 miliarde dolari, la un curs mediu de 4,69 lei.

Asta înseamnă că statul român, mai exact Ministerul Finanțelor, a avut inspirația/ norocul de a se împrumuta masiv în dolari în 2024, când datoria a crescut de la 67 la 98 de miliarde, la un curs ridicat, pe care îi poate înapoia acum la o valoare mult mai mică.

Calculele arată că cele 110 miliarde lei din datoria guvernamentală echivalează cu o datorie de 22,8 miliarde dolari. În condițiile în care statul s-a împrumutat la un preț mediu pe dolar 4,82 lei, iar cursul actual este de 4,26 lei, rezultă un câștig de 0,56 lei per dolar. În total, câștigul total real la datoria în dolari a fost de 12,77 miliarde. Este suma câștigată de Finanțe prin simpla scădere a cursului dolarului.

În condițiile în care pierderea totală pe partea rezervei monetare a fost de 8 miliarde lei (11,35 pierdere curs + 3,29 mld, câștiguri dobânzi), rezultă că statul român a ieșit cu un plus de 4,7 miliarde lei.

Cât a pierdut populația

Dacă staul a ieșit în final pe plus, populația cu economii în dolari a avut de pierdut. Datele BNR pe luna august arată că depozitele populației erau de 391 miliarde lei, din care cea mai mare parte era în lei (252 mld, sau 64%). BNR nu oferă datele complete privind depozitele în euro sau dolari, din depozitele la vedere de 187 mld, 121 sunt în lei, 59 în euro și 7 miliarde în alte valute. Apoi, BNR spune că depozitele la termen în valută sunt 73 de miliarde.

Din nou ar trebui să estimăm un procent de 10-15 % pentru ponderea dolarului american în depozitele de economii ale românilor. Asta ne-ar da echivalentul a circa 12 – 16 miliarde lei. Cu o depreciere a dolarului american de 11,6% în ultimul an, asta înseamnă că românii cu economii în dolari au pierdut circa 1,4 -1,8 miliarde de lei din devalorizarea monedei americane.