Altfel despre Israel-România: povestea unui imn: „Hatikvah”

SPECIAL FANATIK
Andrei Dicu   
in Stiri sportive
23/03/2018, 23:36
Altfel despre Israel-România: povestea unui imn: „Hatikvah”

Revista Fanatik / Septembrie - 48 de pagini, numai 5 lei
48 de pagini, numai 5 lei

Petre Cozma, răvăşit de eliberarea ucigașilor fiului: „Îi iau cu lopata!”
Acum la toate punctele de presă

Israel – România este reflexul unei vechi prietenii şi aici nu ne referim la amiciţia dintre… foştii selecţioneri Nea Puiu şi Shlomo Sharf, ci la o apropiere istorică. E bine sau… e fair-play ca, între meciuri şi antrenamente să mai facem câte o pauză… istorică şi să ne reamintim, cu mândrie, ce ne leagă. Pe noi, oamenii, suporterii, jurnaliştii, fotbaliştii, antrenorii…

Poate că nu mai exportăm fotbalişti, de mare valoare, dar exportăm istorie. Amicalul cu Israelul are şi o altă conotaţie, diferită de aceea a unui simplu meci de fotbal. Ne aduce aminte de cine am fost, de cine suntem şi de cine vom fi. Haideţi să depăşim, doar un pic, dreptunghiul verde şi să intrăm în aria… muzicii şi, aşa cum spuneam, a istoriei…

Poate că nu ştiaţi, dar ţara noastră deţine “recordul” în materie de “exporturi” la capitolul imnuri de stat. Pe lângă imnul naţional al ţării noastre, alte trei ţări din lume au decis să adopte melodii româneşti. Republica Moldova a ales “Limba noastră”, o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888 – 1917), care cuprinde 12 strofe. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) şi un îndemn pentru preţuirea ei. Versurile au fost scrise la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărît trecerea la alfabetul latin, iar melodia a fost compusă de Alexandru Cristea.

“Hymni i Flamurit” sau “Cântecul Steagului”, este imnul naţional al Albaniei. Versurile sunt scrise de poetul Aleksander Stavri Drenova (pseudonim ASDRENI), care era de origine aromână. În anul 1912, imnul a fost publicat ca o poezie în “Liri e Shqiperise” (Libertatea Albaniei), un ziar albanez din Sofia. Mai târziu, a apărut într-un volum de poezii scrise de Drenova, intitulat “Endra e lote” (Vise şi lacrimi), care a fost publicat la Bucureşti. Muzica este celebrul cântec “Pe-al nostru steag e scris unire”, compus de Ciprian Porumbescu.

În fine, iar aici ajungem, de fapt la subiectul nostru, adică întâlnirea cu Israelul, melodia “Hatikva”, (Speranţa) devenită imnul statului evreu, a fost scrisă în 1877, de un poet pribeag, originar din Galiţia, pe nume Naftali Hertz Imber (1856-1909), în timpul şederii acestuia la Iaşi, ca oaspete al unui cărturar localnic. Linia melodică este de provenienţă românească şi circulă în mai multe regiuni, pe texte diferite. Primul este “Cântecul de Mai”, cules în Transilvania şi publicat de muzicologul Timotei Popovici. Alte cântece româneşti ale căror versuri sunt scrise pe aceeaşi melodie sunt “Carul cu boi”, foarte popular în rândurile evreilor moldoveni sub numele de “Hăis-Cea!” (în yidish “Ois-Scha”) şi “Cucuruz cu frunza-n sus”, cules în nordul Ardealului şi pus pe note de compozitorul Guilelm Şorban.

Aşadar şi prin urmare, sâmbătă seară vom asculta două Imnuri româneşti. Indiferent cine va câştiga pe gazon, vom fi bucuroşi, împreună! Cu “Speranţă”…

Închide ×