Istoria completă a mutilării parcului IOR. Ce se întâmplă cu cele 12 hectare retrocedate: precedentul ParkLake Mall

Pe 20 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Primarului Sectorului 3, anularea unei decizii de retrocedare în natură, semnate în 2005 de fostul primar Adriean Videan, în legătură cu o suprafață de 12,1 hectare din parcul IOR. Potrivit cererii, Primarul General a ”nesocotit” Hotărârea de Consiliu General din 1998, care a dispus atribuirea în folosiță gratuită a terenului, pentru 49 de ani, către Consiliul Local Sector 3. În instanță a fost chemată și Maria Cocoru, beneficiara retrocedării.

În 1903, un milionar bulgar a cumpărat tot cartierul Balta Albă

În anul 2005, Primarul General al Municipiului București a semnat două acte administrative de autoritate prin care se restituie în natură două parcele de teren situate în sectorul 3, pe legea 10/2001.

Cele două parcele au făcut parte dintr-un lot extins, fosta moșie Dudești-Cioplea, conform unui document notarial din 1903, verificat de Direcția de Patrimoniu Evidența Proprietății Cadastru din cadrul Primăriei Municipiului București.

Documentul respectiv a fost întocmit cu ocazia vânzării la licitație respectivului teren către un arendaș de origine bulgară, Ivan Grueff, care la începutul secolului trecut ajunsese să dețină aproape o jumătate din actualul sector 3. Terenul respectiv se suprapunea peste întregul cartier Titan-Balta Albă de astăzi.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Descendentul familiei Bălăceanu, adevăratul moștenitor al parcului

Ivan Grueff a avut o fiică, Nadejda, care s-a căsătorit cu Grigore Romalo, fiul medicului Eduard Romalo, medic la Curtea Regală în timpul domniilor regilor Carol I și Ferdinand I, și al Alexandrinei Bălăceanu, descendentă a unei celebre familii boierești.

În 1923, cei doi devin părinți. Fiul lor, Dan Romalo, devine moștenitorul legal al bunicului său, însă nu mai apucă să se bucure de proprietate. În 1921, reforma agrară duce la expropierea a circa 2.133 hectare din moșia Dudești-Cioplea, cu plata despăgubirilor către fostul proprietar. Greuff rămâne cu circa 767 de hectare, după care, în 1945, alte două suprafețe, de 183 de hectare și 214 hectare, sunt expropriate familiei, conform unei alte legi de reformă agrară.

Dan Romalo a crescut în perioada comunistă și a studiat Politehnica, profesând ca inginer. Pasionat de istorie, el a scris mai multe cărți, printre care cele mai cunoscute sunt cele care încearcă să descifreze conținutul misterioaselor plăcuțe de la Sinaia.

Intră în scenă celebra pensionară Cocoru

După căderea comunismului, Dan Romalo începe să-și revendice terenurile familiei în instanță. În 2001, el solicită ”toate terenurile libere din sectorul 3 al Capitalei”.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Singur împotriva sistemului, bătrânul de 78 de ani nu pare să aibă prea mari sorți de izbândă, însă litigiile trezesc interesul samsarilor imobiliari și al dezvoltatorilor imobiliari.

În 2004, Dan Romalo cedează o parte din drepturile litigioase unei alte pensionare, Maria Cocoru, cu vreo zece ani mai tânără decât el.

”Dovada calității de moștenitor se face de beneficiara dispozițiilor (Maria Cocoru, n.r.), printr-o suită de certificate de moștenitor care atestă transmiterea dreptului de proprietate de la dl. Grueff, până în prezent la dl. Romalo Eduard Ioan Dan, de la care aceasta a preluat toate drepturile și obligațiile ce îi reveneau în dosarul de revendicare nr…aflat în evidențele Primăriei Municipiului București, în baza contractului de cesiune autentificat sub nr. …/20.08.2004”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Profit de 50 de milioane de euro pentru ”băieții deștepți” din imobiliare

Prin documentul notarial, Dan Romalo îi cedează Mariei Cocoru, ”definitiv și irevocabil”, toate terenurile aflate pe fosta moșie Dudești-Cioplea și care, la acea vreme, se aflau în patrimoniul Primăriei Municipiului București, cu doar câteva excepții: imobilele din Liviu Rebreanu 4 și Ilioara 15, 16 și 16A.

Terenul din strada Liviu Rebreanu nr 4, o zonă verde din incinta parcului Titan (peste drum de parcul Alexandru Ioan Cuza), are o poveste extrem de interesantă. Fosta bază sportivă Spartac, cu o suprafață de peste 8 hectare, devine obiectul unei decizii de retrocedare în natură, semnate de primarul Traian Băsescu chiar în ultima lui zi de mandat.

Dan Romalo intră în posesia terenului, însă după doar câteva luni, în ianuarie 2015, îl înstrăinează către un anume Sorin T., pentru o sumă derizorie: 465.000 de euro (aproximativ 5,5 euro/mp).

În același an, terenul este revândut către o companie britanică, pentru suma de 53 milioane euro. Astăzi, la adresa respectivă găsim centrul comercial ParkLake, inaugurat oficial în anul 2016, cu o investiție totală de peste 180 de milioane de euro. Aproape o treime din această sumă a intrat în buzunarul ”băieților deștepți din imobiliare”.

Dan Romalo: ”Ce puteam să fac cu un parc?”

Ulterior, Dan Romalo a mărturisit la emisiunea lui Mihai Gâdea că a fost ”un pion” în această afacere de sute de milioane și că a semnat un contract de confidențialitate pentru a nu dezvălui detaliile înțelegerii la care a luat parte.

”Nu mai știu cine a proprietarul. Dacă căutați proprietarul, nu sunt eu. A trebuit să mă justific și la DNA, și la Curtea Supremă, și la Inspectoratul de Poliție, au vorbit avocații. Presupunând că mi-ar fi dat înapoi terenul, ce aș fi putut să fac cu el, aș fi putut să întrețin eu un parc? (…) Avocații știau mult mai mult ca mine, aveau nevoie de mine ca pion pentru că aveam dreptul. Hai să lăsăm deoparte cât am primit, destul de mult cât să trăiesc liniștit, să-mi cumpăr o mașină nouă și să finanțez preocupări culturale”, a povestit moștenitorul moșiei la Antena 3.

”Milionara fără chip” locuiește la bloc

Pensionara Maria Cocoru este celebră pe piața imobiliară din București, datorită proprietăților de zeci de milioane de euro asupra cărora deține drepturi litigioase sau pe care și le-a adjudecat deja.

Ea locuiește într-un apartament din zona Tineretului deși a ajuns proprietară a zeci sau poate chiar sute de hectare de teren în sectorul 3.

Poreclită ”milionara fără chip”, octogenara ar mai deține (sau a deținut) 14.000 mp din parcul Brâncuși și alte hectare în zona Ilioara, în jurul lacului Pantelimon și chiar o parte din parcela de sub complexul Gloria.

Regina retrocedărilor a vrut despăgubiri morale de un milion de lei de la Nicușor Dan

Maria Cocoru nu a dat niciodată interviuri, însă a vorbit în fața instanței, într-un proces în care a cerut despăgubiri de un milion de lei de la Asociația Salvați Bucureștiul. Ea s-a plâns că Nicușor Dan a ”formulat acuzații deosebit de grave și false relative la implicarea ei în obținerea de imobile care sunt parcuri, prin acte false”.

Femeia spune că afirmațiile lui Nicușor Dan referitoare la rechinii imobilari care s-ar afla în spatele ei sunt simple alegații care au dus la o stare de revoltă împotriva ei. Acestea i-au cauzat ”grave probleme de sănătate” iar mormintele soțului și fratelui ei au fost profanate, în scopul intimidării ei.

Legal, pe terenul retrocedat se pot construi clădiri

Cele 12 hectare de teren din parcul IOR sunt încadrate în zona CB3 (destinată construcțiilor), conform Planului Urbanistic General. Zona CB3, numită și ”a subpolilor urbani” permite construcția unor clădiri care pot ocupa până la 70% din teren.

Expertiza dispusă de Curtea de Apel București indică faptul că zona respectivă este un teren viran, pe care a crescut vegetație spontană și nu poate fi considerată zonă de agrement, în lipsa unor surse de gaz, curent electric, apă și canalizare.

Parcul care nu a fost parc

Locuitorii din zonă își amintesc faptul că aria respectivă a făcut parte din în parcul IOR (actual Alexandru Ioan Cuza), însă după ce a ajuns în litigiu, aceasta nu a mai fost supusă amenajării, precum restul spațiilor de agrement și au apărut unele indicatoare de ”proprietate privată” (deși zona respectivă nu a fost niciodată împrejmuită).  A fost un ”no man’s land”, care s-a degradat în timp și s-a transformat într-o zonă sălbatică.

Este exact ce a constatat expertul Curții de Apel, care a concluzionat că lipsa acestor utilități ”dovedește o dată în plus că terenul nu a făcut parte din Parcul Titan (sau fostul Parc Balta Albă) sau Parcul IOR, (actual Parcul Alexandru Ioan Cuza) și nu a fost amenajat ca zonă de agrement la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură”.