News

Istoria iernilor din București: cum s-a ajuns de la -32 de grade Celsius și troiene de zăpadă la 20 grade cu plus și ghiocei, în ianuarie

Nu doar fața Bucureștiului s-a schimbat în ultimii 100 de ani, ci și vremea. Iernile geroase au făcut loc primăverilor precoce.
16.01.2025 | 11:03
Istoria iernilor din Bucuresti cum sa ajuns de la 32 de grade Celsius si troiene de zapada la 20 grade cu plus si ghiocei in ianuarie
Iernile din București au o istorie vastă, pornind de la temperaturi de -30 de grade, până la lipsa totală a zăpezii / sursa: colaj Fanatik, Facebook
ADVERTISEMENT

Iernile din București s-au schimbat radical în ultimii ani, troienele și temperaturile cu zeci de grade sub limita înghețului fiind doar o amintire. În ultimii ani, în lunile de iarnă, ne-am bucurat de temperaturi ce au ajuns până la 17 – 20 grade Celsius, anormal de cald pentru această perioadă a anului.

Ierni tot mai blânde în România

Începând cu anul 2001, iernile au fost din ce în ce mai liniștite, comparativ cu acum aproape 100 de ani. Stratul de zăpadă nu a mai fost atât de gros, ninsorile nu au mai fost abundente și nici vântul nu a mai făcut probleme ca altădată. Temperaturile de primăvară din ianuarie i-a luat prin surprindere pe bucureștenii care se așteptau la oameni de zăpadă, nu la ghiocei și temperaturi de până la peste 20 de grade Celsius.

ADVERTISEMENT

„Vorbim despre impactul încălzirii globale asupra climei din România. Avem date din arhive care arată că au crescut temperaturile medii în toate anotimpurile, dar mai mult vara și iarna. În cazul iernilor nu vorbim doar de aspectul termic, dar se vede și în creșterile temperaturilor maxime și minime. Vorbim și de impactul asupra stratului de zăpadă, despre care vedem că, în general, are o tendință de reducere atât ca extindere, cât și ca grosime medie, mai ales la altitudinile joase, în zonele de câmpie și de deal.

Lucrul acesta, evident, este un efect al faptului că, iarna, precipitațiile cad mai mult sub formă de ploaie, și nu de ninsoare. Vorbim de modificări importante în statistica fenomenelor extreme. Faptul că avem această tendință de încălzire iarna nu exclude posibilitatea unor episoade severe de iarnă, numai că sunt din ce în ce mai rare și limitate în timp în așa fel încât caracteristica generală a iernii nu este foarte mult influențată. Avem, în medie, ierni blânde, după cum și observăm”, a explicat climatologul Roxana Bojariu pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

În perioada 1961 – 2000, numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut cu 38% la București. La Filaret au fost 82 de zile cu zăpadă în 1985 și doar trei zile în 2022. În perioada 2013 – 2022, doar 29 de zile au fost cu zăpadă în Capitală. În ultimul deceniu, luna februarie a adus doar șase zile cu zăpadă, iar în ultimii patru ani a existat doar o zi cu zăpadă, în luna ianuarie.

Potrivit Copernicus, ultimii opt ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată la nivel global, semn că nu doar în țara noastră au avut loc modificări în ceea ce privește vremea. Temperaturile au fost cu aproximativ 1,2 grade mai mari față de 1850-1900, perioada revoluției industriale ce a avut un mare impact asupra climei.

ADVERTISEMENT

„E puțin probabil să revenim la condițiile de dinaintea erei industriale, pentru că semnalul încălzirii globale a produs deja modificări importante. Noi chiar dacă reducem emisiile obținem doar o temperare a acestor tendințe de creștere a temperaturilor si a severității fenomenelor extreme. Nu putem sa extragem tot ceea ce am emis până acum în atmosferă, precum dioxidul de carbon, care a crescut cu peste 50% față de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, gazul metan, a crescut și la el concentrația mai mult decât dublu. Dioxidul de carbon rămâne mai mult în atmosferă, până la sute de ani, este inert chimic în mare măsură, în timp ce celelalte gaze pot fi îndepărtate din atmosferă în decenii, poate și mai puțin”, a mai afirmat cercetătoarea.

Cele mai grele ierni din București

Prima iarnă extremă pe care Bucureștiul a trăit-o a fost în 1929, când au fost doborâte recorduri peste recorduri, începând cu zecile de grade cu minus din termometre și până la munții de zăpadă care acopereau străzile. Din cauza ninsorilor abundente au fost închise școli timp de săptămâni întregi la rând, ba chiar s-au anulat și alegerile din acea iarnă.

ADVERTISEMENT

Tot atunci au fost multe cazuri în care oamenii au murit, la propriu, de frig. În februarie 1929, în Gazeta Transilvaniei, se relata despre mulți mecanici din București ajunși la spital cu degerături. În acea iarnă, în Capitală, s-au înregistrat -24 de grade Celsius, dar cea mai mică temperatură din țară a fost în Țara Bârsei, adică în zona Brașovului, respectiv -38,5 grade Celsius. Pe litoral, apa a înghețat și a produs accidente maritime.

Au fost amânate chiar și alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, pe motiv că oamenii nu puteau ieși să voteze pe o astfel de vreme grea. Scrutinul a fost mutat în aprilie. În acea perioadă nu s-a lucrat nici la Poștă și nu au funcționat nici telefoanele. Mai exact, tot Bucureștiul a fost paralizat timp de o săptămână, timp în care locuitorii au încercat să își facă drum printre troiene așa cum au putut.

Românii, scoși la deszăpezit pentru a se salva

După 12 ani de la acest episod de coșmar, o altă iarnă grea a lovit România și Capitala. În 1942 întregul continent european s-a confruntat cu o iarnă exagerat de rece, cu precipitații abundente. În zonele montane din România s-au atins din nou -38,5 grade Celsius, iar în zona Băneasa, la doar o aruncătură de băț de București, termometrele arătau -32,2 grade.

La doar opt ani a venit o iarnă cunoscută în istorie drept Marele Viscol. În 1954, bucureștenii au trăit un anotimp desprins din filmele de groază. Cantitățile masive de zăpadă au acoperit Capitala. În doar o zi, pe 3 februarie, au căzut peste 115 litri/mp de zăpadă în București, cu un vânt care sufla cu 126 km/h.

După ce ninsoarea s-a oprit, lăsând în urmă troiene de cinci metri înălțime, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române i-a chemat pe românii apți de muncă la deszăpezit străzile, această acțiune fiind privită drept o obligație cetățenească. De frica foametei și a frigului, românii s-au conformat și au ieșit la curățat străzile, aruncând zăpada în Dâmbovița.

Ultima iarnă grea din secolul XX a avut loc în 1967. În noaptea de Anul Nou din 1966 a nins atât de mult încât munții de zăpadă au atins și 3 metri înălțime. Orașul a fost blocat complet, tramvaiele și mașinile nu puteau circula, oamenii erau blocați în case, iar activitatea din majoritatea domeniilor a fost sistată preț de câteva zile. Abia după ce vremea s-a domolit, bucureștenii au ieșit la curățat trotuarele și, încet dar sigur, s-a revenit la viața normală.

ADVERTISEMENT