News

Istoria mariajelor dintre PNL și PSD. Liberalii fie au fost păcăliți, fie au fost pedepsiți la alegeri

Liberalii au o istorie lungă în ce privește colaborarea sub diferite forme cu PSD, însă aceasta nu le-a adus beneficii, dimpotrivă, a fost sancționată de electorat de fiecare dată.
15.09.2021 | 16:22
Istoria mariajelor dintre PNL și PSD. Liberalii fie au fost păcăliți, fie au fost pedepsiți la alegeri
Colaborările PNL cu PSD i-au costat pe liberali/ Colaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

Ieșirea de la guvernare a USR-PLUS a generat speculații legate de supraviețuirea guvernului Cîțu de o înțelegere tacită cu PSD care să asigure o majoritate parlamentară prin care să fie blocată orice încercare de demitere a actulului prim-ministru.

În istoria post-decembristă există numeroase episoade în care liberalii nu s-au dat în lături să colaboreze, fie deschis, fie tacit cu PSD sau cu partidele care l-au precedat – FSN, FDSN sau PDSR. Însă întotdeauna idila liberalilor cu stânga politică s-a terminat prost: fie au fost trași pe sfoară de social-democrați, fie au pierdut încrederea electoratului de dreapta care a preferat alte partide.

ADVERTISEMENT

Deocamdată, varianta supraviețuirii guvernului liberal cu ajutorul PSD este considerată inacceptabilă atât de către tabăra Cîțu, cât și de către susținătorii lui Orban, însă dacă USR-PLUS se încăpățânează să nu revină la guvernare, PNL ar rămâne fără alternativă la colaborarea cu social-democrații.

Sancționați la urne în 1992, umiliți de Năstase în 2001

PNL a devenit prima dată partid de guvernământ în 1991, odată cu instalarea guvernului condus de către Theodor Stolojan, ca urmare a mineriadei din septembrie care a dus la căderea guvernului Roman. În pofida rivalității dintre partidele istorice și FSN, liberalii au obținut trei ministere în cabinetul Stolojan, unul dintre ele fiind portofoliul Justiției, prin Mircea Ionescu-Quintus. Alianța la guvernare cu FSN și părăsirea Convenției Democratice a avut consecințe dezastruoase pentru PNL la alegerile parlamentare din 1992. Partidul nu a atins pragul electoral de 3% și a rămas în afara Parlamentului și, în plus, s-a confruntat cu noi sciziuni.

ADVERTISEMENT

Sub conducerea lui Mircea Ionescu-Quintus, liberalii au reușit să-și asigure supraviețuirea politică revenind în CDR-ul controlat de către țărăniști, astfel că din 1996 liberalii au făcut parte din coaliția de guvernământ, veniți direct din afara Parlamentului. După rezultatele catastrofale ale dreptei la alegerile din 2000, PNL a reușit totuși să acceadă în Legislativ, dar imediat după alegeri a încheiat un protocol de colaborare parlamentară cu PDSR, vechiul nume al actualului PSD. Valeriu Stoica, liderul de atunci al liberalilor, justifica acest acord prin faptul că ar fi împiedicat PDSR să se alieze cu PRM. Liberalii au renunțat la protocol după cinci luni, însă premierul Adrian Năstase dăduse deja semnale clare că s-ar descurca foarte bine și fără ajutorul PNL din Parlament și îi epurase pe liberalii cu funcții la nivel local.

Guvernul-marionetă al PSD

La sfârșitul anului 2004, liberalii se reîntorc la putere, de data aceasta în alianță cu Partidul Democrat al lui Traian Băsescu. Însă conflictul dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Traian Băsescu a dus la demiterea miniștrilor PD, moment din care primul-ministru a mai rămas la guvernare doar cu UDMR, situație cu care se confruntă astăzi și Florin Cîțu. Pentru a-și asigura supraviețuirea, liberalii au trebuit să negocieze cu PSD-ul condus la acea vreme de către Mircea Geoană.

Înțelegerea nu a fost niciodată recunoscută oficial de cele două partide. Mai mult, social-democrații au inițiat o moțiune de cenzură însă au lipsit zece voturi pentru ca guvernul Tăriceanu să cadă, încă un semn al unei înțelegeri tacite dintre PNL și PSD. În perioada în care a mai rămas până la alegeri, PSD și-a trecut prin Parlament proiectele de legi, iar liberalii nu au putut să se opună, fără să riște alungarea de la putere.

ADVERTISEMENT

În 2008, PNL a reușit să obțină nouă mandate în plus față de alegerile precedente, însă a ocupat abia locul al treilea după PDL, devenit principalul partid de dreapta, și PSD. Traian Băsescu a refuzat să-l desemneze din nou ca premier pe Tăriceanu, astfel că liberalii au trebuit să intre în opoziție. Cu Crin Antonescu devenit președinte al partidului, PNL a împins și mai departe colaborarea cu PSD. La alegerile prezidențiale din 2009, liberalii l-au sprijinit în turul II pe Mircea Geoană, candidatul PSD, Antonescu fiind prezent la sediul social-democrat în seara rămasă celebră după ce Geoană și-a celebrat prematur victoria în fața lui Traian Băsescu.

Proiectul USL, încă o țeapă pentru PNL

Mai mult, pentru prima dată în istoria sa, PNL a încheiat o alianță politică cu un partid de stânga, același PSD, formând în 2011 Uniunea Social-Liberală. Colaborarea dintre Crin Antonescu și Victor Ponta, devenit șeful PSD, a fost impecabilă până la suspendarea din funcție a președintelui Băsescu și referendumul care a urmat. În disputa legată de validarea rezultatului plebiscitului prin care Băsescu și-a păstrat funcția, Ponta a cedat primul, spre iritarea lui Antonescu, nemulțumit și mai mult de protocolul de coabitare încheiat apoi între președinte și premier.

Tensiunile păreau date uitării după triumful de la alegerile din 2012 când USL a obținut circa 60% din voturi. Victor Ponta rămânea prim-ministru, iar Antonescu părea că se îndreaptă către o victorie certă la alegerile prezidențiale din 2014. Însă la scurtă vreme, tensiunile au reapărut. PNL și PSD s-au contrat în Parlament pe mai multe proiecte de lege, precum revizuirea Constituției sau legea amnistiei, în timp ce unii lideri importanți social-democrați îl presau pe Ponta să renunțe la alianța cu liberalii și să candideze la președinția României. Însă o lovitură dură dată colaborării a fost acordul Ponta-Băsescu privind numirea șefilor de parchete, acord prin care Laura Codruța Kövesi a devenit șefa DNA.

ADVERTISEMENT

USL nu s-a rupt din cauza unei candidaturi la prezidenţiale care era adjudecată, ci din cauza opţiunii domnului Ponta de alianţă reală, chiar dacă ocultă, cu ceea ce s-a numit statul paralel, în detrimentul alianţei oficiale pe care o avea cu PNL, cu mine şi cu propriul partid. USL s-a rupt din această cauză”, spunea Antonescu într-un interviu din 2019.

Costurile colaborării cu social-democrații

Răbdarea liberalilor a ajuns la capăt când Victor Ponta a refuzat să-l desemneze pe Klaus Iohannis ca ministru de Interne, deși funcția aparținea deja PNL. În consecință, pe 25 februarie 2014, PNL s-a retras și din USL și din Guvern. „PSD și Victor Ponta nu mai au nicio ezitare de a transforma USL în PSD-ul anilor 2000-2004”, se justifica Antonescu. Chiar și așa, fascinația liberalilor față de PSD era atât de mare, încât Tăriceanu și un grup de liberali s-a prezentat imediat la Palatul Victoria pentru a găsi o formă de colaborare. Bineînțeles că disidenții au fost excluși din partid, aceștia fondând apoi ALDE, partid care și el a gravitat în jurul PSD, fără ca acest lucru să-i asigure pe termen lung supraviețuirea în politică. După intrarea în Parlament în 2016, partidul lui Tăriceanu nu a mai repetat performanța în 2020.

Chiar dacă au ieșit de la guvernare, liberalii au căzut următorul test electoral, obținând doar 15% la alegerile europarlamentare din 25 mai, mai puțin de jumătate din scorul obținut de alianța dintre PSD și sateliții săi de la UNPR și PC, de 37%. După ce s-a fript cu USL și după înfrângerea de la europarlamentare, Antonescu a luat decizia radicală să fuzioneze partidul cu vechii inamici de la PDL, acum conduși de către Vasile Blaga. Chiar dacă fuziunea s-a dovedit a fi un succes, asta nu i-a salvat scaunul lui Crin Antonescu ce a trebuit să renunțe la șefia partidului în favoarea lui Klaus Iohannis.

ADVERTISEMENT

PNL, din nou la mâna PSD

La șapte ani de la acel moment în care liberalii și-au promis să nu mai aibă încredere în PSD, acum realitatea politică îi silește să ia din nou în calcul această posibilitate. Ludovic Orban, unul dintre puținii opozanți ai formării USL în 2011, nu vrea să audă nici acum de vreo formă de colaborare cu partidul lui Marcel Ciolacu.

În urma crizei politice care s-a creat, nu există decât trei variante: să refacem coaliţia de guvernare, să guvernăm cu PSD, fie sprijiniţi din umbră de Parlament, fie în faţă cu ei, adică USL 2, fie să trecem în opoziţie. Eu vă spun sincer, ca preşedinte al PNL, cel mai mare pericol pentru noi este să facem o înţelegere cu PSD. Ne va distruge. PSD o să ne ia prizonieri. Dacă ajungem să depindem de ei, ne vor lăsa să ne facem de râs, să decontăm toate castanele în cap pentru problemele care apar şi nu pot fi soluţionate, nu vom putea face nicio reformă, ne vor ataca sistematic, chiar dacă nu ne vor da jos şi ne vor da jos când vor considera că este bine pentru ei, iar noi, iremediabil compromişi”, spunea Orban în urmă cu câteva zile.

Deocamdată, Florin Cîțu nici măcar nu a evocat această posibilitate, însă a acuzat USR-PLUS că se apropie de PSD. „Nu credeam vreodată să văd pe USR alături de AUR, să-l văd pe Barna că se roagă de PSD. După ce dai jos guvernul cu PSD și AUR, să te pui la masă cu PNL este foarte greu. Cum să guverneze PNL alături de cei care au dat jos guvernul cu cei mai mari dușmani, cu PSD și cu AUR?”, a spus premierul.

De altfel, și Florin Cîțu s-a ilustrat în perioada 2016-2020 ca unul dintre cei mai vehemenți adversari ai PSD din Parlament, însă tergiversarea dezbaterii în Parlament a moțiunii de cenzură a USR-PLUS și AUR a fost posibilă doar pentru că PSD a susținut manevrele la care a recurs PNL.

Dîncu jubilează de pe margine

Mai mult, încep să apară liberali care vorbesc deschis despre posibilitatea ca social-democrații să susțină un guvern minoritar al PNL, practic revenirea la situația din vremea când premier era Călin Popescu-Tăriceanu.

Un partid de opoziție care s-a declarat că e de opoziție rămâne așa, asigură stabilitatea statului prin sprijinirea guvernului PNL de data aceasta, chiar dacă nu se iubesc, pentru că așa trebuie să fie dacă este un partid responsabil. Un partid care are oameni care au jurat pentru România trebuie să se gândească la bunul mers al țării pentru că bătălia politică va fi în 2024. Critică când este de criticat, nu trebuie nimic să fie lăsat să treacă neobservat și își întărește poziția în piața politică românească care se pare că pentru ei este în creștere”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Chirica, primarul din Iași.

Până când liberalii își vor alege liderul la Congresul din 25 septembrie și se vor decide asupra drumului de urmat, PSD pare că savurează situația actuală în care a devenit arbitru între foștii aliați. „Vă spun sincer, Cîțu este pentru PSD un foarte bun agent electoral. El oricum e terminat. Fie că ajunge președintele PNL, fie că nu ajunge, nu-l va mai vota nimeni. Sunt calcule strategice pentru PSD și ei ne dau muniția”, spunea pe 12 septembrie, într-o emisiune la Digi24, Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 850. 32 pagini + CD. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri