News

Istoria parcului Cișmigiu, cea mai veche grădină din Bucureşti. Cum a ajuns o băltoacă cel mai frumos loc de agrement din capitală

11.04.2020 | 11:13
Istoria parcului Cismigiu cea mai veche gradina din Bucuresti Cum a ajuns o baltoaca cel mai frumos loc de agrement din capitala
Parcul Cismigiu din Bucuresti, 27 martie 2019. keywords: Gradina Cismigiu, primavara, inflorit, flori, pomi infloriti, verde, incalzire, meteo, vreme buna, vreme frumoasa, orizontal, plimbare, relaxare, interbelic, Romania
ADVERTISEMENT

“S-a înnoptat în Cişmigiu / Şi licuricii, stropi micuţi de lună / Se-aprind, ţesând grădinii cunună / Ca-n basme…”. Cu siguranță, bunicii și părinții își vor aminti mereu de celebrele versuri ale lui Aurel Felea. Și tot ei se vor gândi cu dor la momentele în care se plimbau de mână prin paradisul autentic al visătorilor și îndrăgostiților, Cișmigiul. Şi noi, alături de ei. Mai ales acum, când pandemia coronavirusului ne ţine pe toţi izolaţi, în caseE adevărat, nu mai e ca altădată, dar dacă veți ajunge pe aleile sale după ce starea de urgenţă şi pericolul coronaviruslui se va fi încheiat, parcă veți auzi acordurile tarafului lui Anton Pann sau celebrele valsuri vieneze…

Parcul Cişmigiu, cea mai veche grădină publică din București

Povestea cochetului parc Cișmigiu a început în anul 1780, când domnitorul Alexandru Ipsilante a hotărât să transforme ”o băltoacă nemărginită ale cărei ape încălzite neîncetat de razele soarelui şi putrezite de lipsa mijloacelor de scurgere şi prefacere, nu serveau la nimic”, adică exact zona cuprinsă între strada Știrbei Vodă și Bulevardul Regina Elisabeta, într-unul dintre cele mai iubite locuri din capitala României. La scurt timp, i-a poruncit șefului lucrărilor peste cișmelele orașului să construiască cât mai repede cu putință două cișmele în acea zonă, una dintre acestea fiind amplasată chiar pe locul unde se află astăzi Cișmigiul.

ADVERTISEMENT

Baronul Borosczy a înălțat terenul cu 1,5-2 metri

În anul 1828, cu ocazia războiului ruso-turc, generalul Pavel Kiseleff a dorit să găsească o soluție cât mai rapidă pentru ca bucureștenii să-și petreacă timpul liber în natură și așa s-a ajuns la ideea înființării unor parcuri. Însărcinat cu secarea mlaștinii unde avea să fie parcul Cișmigiu a fost baronul Borosczy, care urma să înalțe terenul cu 1,5- 2 metri și totodată să bată piloni și să se ocupe de amenajarea scurgerii, prin construirea unui canal subteran şi ridicarea a două stăvilare.

Peisagistul vienez Carl Wilhelm Meyer a transformat băltoaca într-un loc de agrement occidental: parcul Cişmigiu

Istoria consemnează că cel care a schițat prima dată pe hârtie ceea ce va deveni în timp cel mai iubit parc din București a fost inginerul K. Râmniceanu. În plus, în jurul anului 1844 a fost înființată și o comisie care se ocupa, printre altele, și cu despăgubirea proprietarilor de grădini din zonă. Perioada în care parcul Cișmigiu a înflorit a fost în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, când autoritățile au hotărât că vor un parc cum nu s-a mai văzut până în acel moment. Și cine altul putea să rezolve această problemă decât celebrul arhitect peisagist vienez, Carl Wilhelm Meyer, renumit în întreaga lume pentru incredibila sa viziune artistică?

ADVERTISEMENT

Cum a transformat acesta o fostă băltoacă într-un loc de agreement cu adevărat occidental? În primul rând a consolidat malurile, această măsură fiind luată pentru ca bărcile să poată circula în voie. Ulterior au fost construite un număr de cinci poduri, tocmai pentru a permite circulația ambarcațiunilor, iar în final a fost amenajată o insuliță unde, spre bucuria tuturor, a fost construit și un restaurant. Dar asta nu e tot, pentru că în frumosul Cișmigiu au fost aduse nu doar o mulțime de bănci și statui, dar și 30.000 de arbuști și foarte multe specii de plante exotice.

Tineri se plimba cu barcile pe lacul Cismigiu in timpul unui picnic nocturn in Gradina Cismigiu din Bucuresti, marti, 13 august 2019. Administratia Nationala de Meteorologie a emis un cod galben de canicula, avertizand ca se vor inregistra temperaturi de 38 de grade Celsius la umbra si ca, in unele zone, noptile vor fi tropicale. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Inaugurarea parcului Cişmigiu a avut loc în anul 1854

Ușor, ușor, toate au fost așezate la locul lor, iar parcul împrejmuit pentru ca plimbăreții să se bucure de frumusețea pelicanilor și gingășia lebedelor. Anul 1854 a fost cel în care a avut loc inaugurarea, moment în care toți cei care i-au trecut pragul au fost fermecați și de primul bufet din grădina Cișmigiu, unde au gustat cele mai delicioase dulciuri ale vremii. Din păcate însă, doi ani mai târziu, o parte a lacului a secat. Nimeni nu știe cu adevărat motivul, dar se bănuiește că acest lucru s-ar fi datorat pantofarilor din zonă, care au aruncat o mulțime de material cu care lucrau.

ADVERTISEMENT

Iată cum a descris în anul 1857 publicistul și memorialistul român N.T. Orășanu parcul Cișmigiu: “…aici fu o baltă mare, un loc umed, mociorlos, sălbatec din natură, necurat, nesănătos însă arta poate multe și ea făcu un paradise cum la mulți din ipokimeni nici că le trecea prin visu. Aici vine toată mâna și s-amestecă împreună eleganța, lux, mândrie, maniere și turnură, vorbe dulci și complimente sbor din fiecare gură… Câte un june c-o grizetă, prin tufișuri că se pierde… “.

Primul chioșc de ziare din Capitală

Mare le-a fost bucuria bucureștenilor în anul 1870 când lângă Cișmigiu a apărut și primul chioșc de ziare din Capitală, iar aceștia au început să iasă din ce în ce mai mult din case ca să savureze o cafea și să citească ultimele știri, în cel mai frumos loc. Îndrăgostiții au început să-și spună povești de dragoste într-o atmosferă feerică, Cișmigiul fiind luminat la început de candele cu untdelemn ce au fost așezate pe marginea lacului, iar ulterior au fost înlocuite cu felinare cu lampă. Iar spre anul 1890, parcul a început să fie din ce în ce mai animat, pentru că s-a introdus energia electrică și odată cu ea în Cișmigiu au apărut și stâlpii de lemn cu fire aeriene.

ADVERTISEMENT

Patinoarul natural se păstrează din 1882

În decembrie 1882, toți bucureștenii au fost extaziați. Întrucât iarna a fost una extrem de geroasă, lacul Cișmigiului a înghețat și s-a transformat într-un patinoar natural, care rezistă până în acest moment. Iată că primele noțiuni de patinaj în București au fost dezvăluite încă de la finalul secolului al XIX-lea, domni și domni uitând de frig și bucurându-se de zăpadă și de acordurile muzicii militare.

ADVERTISEMENT

Puțini sunt cei care știu că în acea perioadă, copiii abia așteptau să ajungă în Cișmigiu pentru a se putea bucura de o mică grădină zoologică, din care nu lipseau păunii, lebedele, diferite specii de pești, dar și urșii, vulpile și castorii. Din nefericire însă, pentru că îngrijirea acestora a necesitat o sumă mare, aceasta s-a închis. Interesant este și faptul că o perioadă în Cișmigiu a existat un regulament potrivit căruia orice activitate comercială a fost interzisă și nici un plimbăreț nu avea voie să vorbească urât, să fie gălăgios sau să facă mizerie.

Izvorul Sissi Stefanidi

În Grădina Cișmigiului există un loc special, numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al Dâmboviței. În plus, rămâne întru eternitate și monumentul de marmură în memoria soldaților francezi din Primul Război Mondial.

Dar una dintre cele mai frumoase statui care pot fi admirate în parcul Cișmigiu este Izvorul Sissi Stefanidi, care înfățișează o femeie tânără ce ține cu ambele mâini un vas. Potrivit inscripției ce se păstează și acum, fântâna a fost ridicată de o mamă îndurerată în amintirea fiicei sale, Sissi Stefanidi, care a trecut la dreapta Domnului la doar 21 de ani. Statuia, înscrisă în Lista monumentelor istorice poartă semnătura lui Ion C. Dimitriu-Bârlad, un artist de mare valoare care și-a făut studiile la Paris, aceeași persoană care a realizat și Monumentul Marinarilor și bustul Majestății Sale, Regele Carol al II-lea dar și Monumentul Cavaleriei.

Parcul Cismigiu din Bucuresti, 27 martie 2019. keywords: Gradina Cismigiu, primavara, inflorit, flori, pomi infloriti, verde, incalzire, meteo, vreme buna, vreme frumoasa, orizontal, plimbare, relaxare, interbelic, Romania. Foto hepta.ro

Rotonda scriitorilor

Tot în parcul Cișmigiu există două monumente închinate unor personaje célèbre: Elena Pherekyde, cunoscută ca fiind ocrotitoarea mamei și a copiilor și Smaranda Gheorghiu, cunoscută drept Maica Smaranda, autoare de manual școlare de literatură entru copii.

În partea de vest a grădinii se găsește așa numita Rotondă a scriitorilor, o creație ce datează din anul 1943, o suprafață rotundă ce are în mijloc un rond de gazon în jurul căruia se găsesc 12 busturi de marmură ale unor scriitori celebri. Este vorba de Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George, Stefan Octavian Iosif, Ion, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, B.P. Haşdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Locul preferat al lui Vasile Voiculescu

Cișmigiul a fost și locul preferat unde se plimba zi de zi poetul și doctorul fără de arginți Vasile Voiculescu, o personalitate exemplară a României, martir al neamului, omul care a pus iubirea mai presus de orice: “În tai­nica-i lucrare, iubirea ne învaţă/ Că e şi-o fericire urzită din dureri:/ Po­trivnicele-arome zâmbind, în ea le-mbină…// Po­ca­lul sus, şi-nchină:/ Îţi torn să bei lu­mină!”.

După pandemie, când pașii vă vor duce spre locul unde a amplasat Cișmigiul, nu-l ocoliți. Poposiți, chiar și pentru scurt timp. Mergeți pe micuța insulă și veți redescoperi farmecul de odinioară, dar și magia iubirii…