Italia, ignorată de UE la începutul pandemiei! Toate s-au lovit de un “zid al tăcerii”. Cum s-au desfășurat evenimentele în criza COVID-19

Italia a fost prima țară europeană lovită de pandemie. Pe 26 februarie, numărul italienilor infectați cu noul coronavirus se tripla la fiecare 48 de ore, iar primul ministru, Giuseppe Conte, a apelat la ajutor din partea Uniunii Europene. Doar că, în mod bizar, UE nu a reacționat în niciun fel. 

Spitalele au fost suprapopulate, doctorii italieni și asistentele nu au mai avut măști și alte materiale de protecție, iar medicii erau forțați să joace rolul lui Dumnezeu, hotărând cui i se dă o șansă la viață cu o lipsă acută de ventilatoare, se arată într-un amplu material din Guardian.

Mesajele de urgență au fost trimise de la Roma la Comisia Europeană din Bruxelles. Însă, în mod șocant, apelurile disperate ale italienilor s-au lovit de un “zid al tăcerii’:

Italia, apel disperat pentru ajutor către UE la începutul pandemiei! Toate s-au lovit de un “zid al tăcerii”

“Niciun stat membru nu a răspuns apelurilor Italiei și Comisiei Europene. Asta înseamnă că nu doar Italia nu a fost pregătită, nimeni nu a fost pregătit. Lipsa de răspuns nu a fost din cauza lipsei de solidaritate, ci a echipamentelor”, a spus Janez Lenarcic, comisar european responsabil pentru managementul crizei.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Aproximativ 180.000 de cetățeni europeni, din UE și Marea Britanie, au murit din cauza infecției cu COVID-19, iar 1,6 milioane au fost infectați din decembrie 2019, de când boala a intrat pe continent.

Adevăratul număr de decese este mai mare decât cel înregistrat, susțin specialiștii, iar creșterea recentă de infecții din Serbia și zona balcanilor este un motiv de îngrijorare. Europa este în drum sper o recesiune economică, în mare parte cauzate de carantina impusă pentru a proteja sistemele medicale.

Liderii și șefii de stat ai membrilor UE se vor întâlni la Bruxelles pentru prima dată după 5 luni pentru a încerca să traseze un traseu de acum încolo. Însă, cum a ajuns Uniunea Europeană un focar de coronavirus și ce se poate învăța din ceea ce s-a întâmplat?

Avertismentul din decembrie

În momentul în care milioanele de europeni s-au pregătit pentru sărbătorile de iarnă, oficialii Agenției de Sănătate Publică a UE din Stockholm și Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) au primit prima notificare despre un grup de cazuri de pneumonie din China, originea fiind necunoscută.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

ECDC oferă consultanță științifică și  a fost înființată în anul 2005 ca reacție la focarul de SARS, cu doi ani înainte. Răspunderea pentru sănătate rămâne în totalitate a guvernelor naționale ale UE și nu a Comisiei Europene sau agențiilor sale. În ciuda limitărilor, ECDC trebuie să tragă alarma, iar responsabilitatea este a guvernelor dacă ascultă sau nu.

Prima evaluarea a amenințărilor a venit pe 9 ianuarie, iar preocuparea inițială a fost aceea de a menține boala în afara granițelor UE. Pe 17 ianuarie a avut loc prima convocare a conferinței de coronavirus, dar au lipsit reprezentanții guvernelor naționale.

Pe data de 17 ianuarie, doar 12 din cele 27 de state membre, plus Marea Britanie, au participat la ședință. 300.000 de oameni erau așteptați să călătorească din China în Europa în acea lună, mulți dintre ei pentru a sărbători Anul Nou Chinezesc.

Din partea guvernului italian nu a existat nicio reacție, fiind una dintre națiunile care au lipsit de la această întâlnire. Guardian scrie că reprezentantul italian nu a observat mail-ul care îi învita la ședință. Însă, evenimentele s-au întâmplat cu o viteză extraordinară.

UE, distrasă de Brexit

Ursula Von der Leyen a fost medic medical înainte de a intra în politică și mulți spun că pandemia ar putea fi gestionată de noul președinte al Comisiei Europene. Însă, acum mulți se întreabă dacă nu cumva putea să facă mai multe în primele săptămâni, decisive pentru pandemie. Iar Guardian scrie că Von der Leyen a fost nesigură de pârghiile pe care le avea la dispoziție.

“Comisia ar fi trebuit să reacționeze mai devreme. Von der Leyen este isteață. Este nouă la Bruxelles și se bazează pe câteva persoane din Berlin, care de asemenea, nu au o experiență în comisie. Nu întrebați dacă statele membre au nevoie de coordonare, doar coordonați. Sănătatea este o competență națională, dar puteți împinge lucrurile”, a spus un membru al comisiei. 

Comisia a decis să interzică personalului său să călătorească în China dacă nu este ceva esențial, iar pentru data de 29 ianuarie a fost convocată o conferință de presă prin care să se comunice un mesaj clar: “Pregătiți-vă”.

Însă, focusul a fost altul: Brexit. Mass-media se pregătea de ieșirea Regatului Unit din UE după 47 de ani: “Am fost la conferința de presă și era goală sala. Am cerut pregătire, ca statele membre să se pregătească. Camera era goală, dar tot speram să existe un ecou în mass-media. Nu am găsit prea multe lucruri”, a spus Janez Lenarcic, comisar european.

Amenințarea a fost subestimată

În aceeași săptămână, ECDC a sfătuit guvernele să consolideze spitalele și unitățile de terapie intensivă. Însă, ecourile nu au fost luate în seamă de țările membre: “Au subestimat, în opinia mea, viteza cu care s-au derulat evenimentele. Dacă avem o situație diferită, trebuie să căutăm o creștere a capacității paturilor într-un termen de două săptămâni”, a spus Andrea Ammos.

Între timp, virusul continua să acționeze în liniște. Pe 30 ianuarie, doi turiști chinezi din Roma au fost testați pozitiv de COVID-19. Guvernul italian a interzis imediat toate zborurile către și dinspre China și a solicitat o întâlnire a miniștrilor sănătății din UE pentru a impune măsuri mai stricte la intrarea în Europa.

Dar, întâlnirea a avut nevoie de trei săptămâni de organizare. Miniștrii Sănătății s-au întâlnit, în sfârșit, pe 13 februarie, când noul ministrul al Sănătății croat, care a prezidat ședința de consiliu a spus că “răspunsul la amenințarea coronavirusului a fost prompt și eficient”.

Măști distruse înainte de pandemie

În lunile dinainte de pandemia de COVID-19, stocurile de măști au scăzut. Multe măști au fost expirate, distruse și niciodată înlocuite: “Mai multe țări europene aveau un stoc strategic de măști, care au fost depășite… Majoritatea au fost doar distruse”, a spus un consilier științific.

Franța deținea 1,7 de miliarde de măști în 2011, dar acum avea doar 117 milioane. În perioada ianuarie-martie a acestui an au fost incinerate 1,5 milioane de măști. În 2017, Belgia a distrus 38 de milioane de măști, pe care nu le-a înlocuit niciodată.

Până în weekendul din 29 februarie și 1 martie, au fost înregistrate peste 2000 de persoane infectate în Europa. În Italia, 35 de persoane au murit. Abia atunci, Ursula Von der Leyen a decis să se focuseze pe această criză.

În pandemie, fiecare pentru el

Cu toate acestea, în câteva ore, europenii au fost martorii unuia dintre cele mai mari eșecuri din pandemie. În regim de criză, țările europene au acționat individual pentru a impune restricții la exportul de materiale medicale cheie către vecini.

Pe data de 3 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron a anunțat că rechiziționaează toate stocurile și producția de măști de protecție. A doua zi, guvernul german a interzis exportul de măști.

În total, 15 state membre au restricționat circulația echipamentelor sau a medicamentelor în timpul focarului COVID-19. Camioane cu măști, mănuși și halate de protecție au fost oprite la graniță. Liderii europeni s-au acuzat reciproc.

Deși la o nouă ședință a consiliului, ținută pe 6 martie, comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a subliniat importanța de a trece prin această criză împreună toate statele, recomandările au rămas la stadiul de vorbe.

Germania a închis granițele, provocând cozi de 50 de km în trafic la granița germano-poloneză. Diviziunea Europei părea să se întoarcă:

“Nu este o problemă să se închidă granița, dar vorbiți și cu vecinii. S-au creat o mulțime de probleme. Fluxul de mărfuri a fost împiedicat, atât pentru funcționarea pieței unice, dar și ca răspuns pentru COVID. Lucrurile nu au fost făcute cum trebuie”, a spus Lenarcic.

Când Italia a cerut ajutorul, nimeni nu a mai putut face nimic

Liderii europeni se întâlnesc vineri, 17 iulie, la Bruxelles pentru a discuta bugetul și planurile pentru un fond de recuperare unic. Finanțările pentru sănătate vor înregistra cea mai mare creștere:

“La ultima propunere, bugetul pentru sănătate urcă de la 400 de milioane de euro la 9 miliarde de euro. Întreaga logică este de a oferi comisiei mijloace pentru a sprijini mai mult statele membre. Când Italia a cerut ajutorul, nimeni nu a putut da ajutor. De asemenea, nu am putut ajuta Italia”, a spus Lenarcic.

Comisia vrea să cumpere echipament pentru stoc și nu se va baza pe generozitatea statelor membre. Mai mult, sunt tot mai mulți membri din comisia UE consideră că ECDC ar trebui să fie un organism decizional, nu doar consultativ, în perioadele de criză.