News

Cum au ajuns italienii să aibă cel mai mult teren agricol în România. Autoritățile ridică din umeri

Cum au ajuns italienii să aibă cel mai mult teren agricol în România! și cât pământ dețin străinii în țara noastră. Autoritățile nu cunosc o situație exactă
19.11.2021 | 18:01
Cum au ajuns italienii sa aiba cel mai mult teren agricol in Romania Autoritatile ridica din umeri
Cum au ajuns italienii să aibă cel mai mult teren agricol în România și ce spun autoritățile române. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Străinii cumpără în continuare pământ în România, deși, la un moment dat, s-a încercat blocarea lor. Astfel, în primăvară, coaliția aflată la guvernare și formată din PNL și USR a încercat să modifice legea adoptată anul trecut de PSD. Social democrații au fost acuzați de micii fermieri care au transmis că nu mai au nicio șansă de a cumpăra pământ.

Favorizați erau latifundiarii, oamenii care dețineau afaceri uriașe. Liberalii și partenerii de la guvernare s-au zbătut să schimbe situația, dar micii fermieri au rămas în continuare năpăstuiți de soartă. În schimb, cetățenii străini au beneficiat din plin.

ADVERTISEMENT

Cum au ajuns italienii să aibă cel mai mult pământ în România!

De altfel, recent numit ambasador al Italiei la București, Alfredo Maria Durante Mangoni nu a ezitat o clipă și a anunțat că, în România, 30% din suprafața agricolă este deținută de străini. Mai mult decât atât, italianul s-a lăudat că țara lui este prima într-un clasament neoficial al investitorilor în terenuri agricole din România.

Aproape 800 de companii italiene muncesc pământ românesc și au adus aici tehnologie, bani și experiență. Au oferit locuri de muncă și o producție ridicată.

ADVERTISEMENT

Sectorul agroindustrial constituie un activ strategic pentru economia românească, la care contribuie o pondere substanțială din PIB. Fondurile europene uriașe așteptate cu noua Politică Agricolă Comună s-ar putea transforma, sperăm, în investiții de care ar putea beneficia și companiile noastre.

În special, autoritățile române se concentrează pe restructurarea și eficiențizarea IMM-urilor agricole și în ceea ce privește circularitatea durabilă, dar și pe modernizarea sistemelor de irigație, încă o moștenire a trecutului”, a punctat Alfredo Maria Durante Mangoni pentru presa din ţara lui.

ADVERTISEMENT

Cât pământ au străinii în România

Interesant este că, în acest moment, n-ar fi mai mult de 20 de mii de hectare de teren agricol deținute de străini în România. Situația se schimbă dramatic atunci când discutăm despre companii. Mai exact, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară spune că străinii au 0,3% din terenul agricol românesc.

Doar că aici sunt înregistrate strict persoanele fizice nu și societățile comerciale, adică exact cele care sunt cele mai multe și cele mai mari. Recensământul agricol ar urma să ofere o statistică exactă. Până atunci, ultima informație exactă privind piața funciară a fost oferită de Ministerul Agriculturii din România în timpul mandatului lui Petre Daea.

ADVERTISEMENT

Potrivit datelor furnizate de MADR, în România erau în octombrie 2019, înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatau terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha.

De remarcat că cetăţenii străini au suprafeţe importante de teren agricol în judeţele Timiş, nu mai puțin de 3.034 hectare, Braşov, 1.554 hectare, Arad, 1.333 hectare şi Constanţa, 1.149 hectare. Cele mai mici suprafeţe agricole pe care le dețin străinii sunt în Bucureşti, unde au numai șapte hectare, Gorj, 30 hectare şi Vrancea, 36 hectare.

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau, într-adevăr, din Italia, 194 la număr, Germania, 80 de persoane, Franţa, 33, Austria, 31 persoane, Olanda, 28, Spania, 23 și Belgia, 17.

Când aflăm rezultatele oficiale ale recensământului agricol

Recensământul General Agricol a început pe 10 mai şi s-a încheiat la finalul lunii iulie. Cu toate acestea, validarea datelor şi diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022. În cele din urmă, rezultatele detaliate vor fi disponibile în luna decembrie a anului următor.

Recensământul trebuie să identifice și clasifice toate exploatațiile agricole din țară. Autoritățile au anunțat că nu vor ține cont de dimensiunea proprietății, de numărul animalelor deţinute și nici de cel al persoanelor implicate în agricultură. Fiecare parcelă de pământ trebuie luată în evidență.

”La recensământul general agricol avem şi întrebări legate de cetăţenia investitorilor, a celor care utilizează sau sunt proprietari ai terenurilor agricole.

Şi eu sper ca anul viitor, în martie, să dăm estimări concludente şi să răspundem la această întrebare: cât la sută din suprafaţa agricolă a României este utilizată de cetăţeni care sunt din afara spaţiului UE sau din spaţiul UE, alţii decât români?”, a explicat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Fermierii români, cele mai mici subvenții din UE!

Din banii luaţi de la Uniunea Europeană, România a alocat 1.847.389.000 euro pentru plățile directe, adică pentru subvențiile agricole. 1.141. 926.000 euro au mers la dezvoltare rurală și 42.382.000 de euro pentru măsuri pentru piață.

Vorbim despre aproape 61% pentru plăți directe, 37,7% pentru dezvoltare rurală și 1,4% pentru măsuri pentru piață. Sună bine, dar e departe de realitatea pe care au generat-o țările mult mai puternic dezvoltate.

Francezii au dat 6.934.972.000 euro pentru subvenții, adică 73,5% și numai 1.984.762.000 euro pentru proiecte pentru dezvoltare rurală.

Spania a oferit și ea aproape 500 de euro/ha și a reușit acest lucru și pentru că a alocat 5.101.481 euro pentru plăți directe și numai 1.183.449.000 euro pentru dezvoltare rurală. Mergând tocmai pe aceste sume se observă cu uşurinţă diferenţele uriaşe între banii care intră în buzunarele fermierilor români şi cele ale străinilor.

ADVERTISEMENT