Steaua e REG(H)E!

Gata, s-a terminat! Agonizînd, Stoican de abia nimereşte tunelul ce duce spre vestiare. Conform cifrelor Gazetei sporturilor a fost o ruşine istorică! Negoiţă plecase de mult să mai chibzuiască ce va face, totuşi, cu acest Dinamo… La cîţiva metri de asudatul Stoican, Reghe dansa… Reggae! Acest băiat blond şi cîrlionţat este omul momentului în fotbalul românesc! Contestat, invidiat, înjurat, bălăcărit, hărţuit pe la comisii, Laurenţiu Reghecampf merită respect! Măcar pentru pasiunea pe care o pune în toate, de la făcut grătare pînă la fotbal. Sau pentru curajul pe care-l arată cînd îşi apără soţia în faţa furtunii misogine. Oare cîţi dintre noi n-am vrea să fim atît de iubiţi? Pe lîngă victoria zdrobitoare din această seară – steliştii parcă au fost în teren cei 300 de spartani! – Reghecampf a mai demonstrat ceva, ceva vital, şi anume că antrenorul rămîne cea mai importantă rotiţă din cadrul unui club.

După ani de zile în care tehnicienii români au fost umiliţi de patroni, li s-au transmis echipele gata făcute pe bucăţele de hîrtie, au fost daţi afară în patru labe, ori făcuţi să tacă şi să-şi înghită frustrările pentru un salariu de mizerie, Reghecampf şi-a luat pentru toţi binemeritata revanşă. Banii lui Gigi Becali sînt importanţi, tupeul şi inteligenţa lui Meme la fel, dar pînă să vină Reghecampf, nimic nu fusese de ajuns… Puştiul puţin obraznic şi cu discurs cîştigă totul de aproape doi ani, trofee şi bucurii pe care milioanele lui Gigi n-au putut să le cumpere înainte… Singur acum, fără cei doi prieteni şi colaboratori aflaţi la ananghie, Reghecampf gestionează colosul într-un stil de mare manager, de veritabil “Sir” al fotbalului românesc. Echipa joacă excelent, probabil va lua campionatul cu 12-14 puncte avans, iar în returul cu Dinamo nici măcar o minune nu se mai poate întîmpla. Alături de Argăseală, Teia şi jucători, Reghecampf este primul care ţine în spate toată această industrie a Stelei şi nu doar că o prăbuşeşte, ci cu migală o reconstruieşte.

Vorba cîntecului, Reghe a devenit bărbat! Şi, repet, merită mai mult respectat. Nu de Piţurcă, care în mintea lui săracu’ îl convoacă pe Steliano Filip la amicalul cu Argentina în locul lui Latovlevici, cît de ceilalţi tehnicieni, care trebuie să lase invidia la o parte şi să recunoască faptul că “neamţul” a revoluţionat puţin un fotbal românesc anesteziat. Nu e nici o surpriză că Steaua a zdrobit Dinamo şi nu e nici o surpriză că n-are rival în România. Cei de acolo sînt nişte profesionişti!

Toţi am luat Steaua la şuturi după amicalele din iarnă şi ne-am luat-o peste bot. Toţi am rîs de transferul „marelui Keşeru” şi iarăşi ne-am luat-o peste bot. Toţi l-am ironizat pe Reghe cu Chipciu vîrf fals şi ce şi-au mai luat-o alte echipe peste bot. Are dreptate şi maestrul Ilie Dumitrescu cînd decretează că nu-i prea iese lui Reghe tactica asta. N-a dat decît cinci! Împunsătură amicală, fratelos… Şi Dinamo şi-a luat-o peste bot, pentru că după acel 1-1 chinuit în Ghencea devenise mai arogantă chiar şi decît rivala pe care o detesta atît.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Însă… în multe momente, ştiu că pare nebunie, mi-a plăcut Dinamo! În a doua repriză la 1-4, cînd oricine altcineva revenea umil pe gazon, puştii lui Stoican au arătat că arde ceva în ei. Au marcat golul doi, puteau să-l dea şi pe al treilea la Bilinski, au pasat cu calm, fără să se sperie de impozantul adversar, am remarcat devieri subtile la mijlocul terenului şi cîteva superiorităţi rapide pe faza de atac unde dacă erau jucători mai valoroşi am fi vorbit, poate, de alt scor. Copiii lui Dinamo au sînge şi unii dintre ei sînt interesanţi. Nu merită să fie distruşi! Se poate construi ceva frumos pe orgoliul acestor tineri. Mai trebuie însă şi cîteva milioane de euro scoase din buzunar, dar şi mai multă înţelepciune. Negoiţă a preferat în a doua repriză să-şi numere mărunţişul şi iluziile acasă. Nu mă înţelegeţi greşit, Ionuţ Negoiţă este un om onest, care a făcut sacrificii uriaşe pentru acest club. Dar în această seară a greşit… S-a pierdut… Eu n-aş fi plecat niciodată! Din orgoliu pentru mine, din respect pentru această galerie formidabilă şi din pasiune pentru puştii lui New-Dinamo, care au murit, dar nici un moment nu s-au predat!