Institutul Oncologic “Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București (IOB) a plătit între anii 2023 și 2024 peste 600.000 lei pentru abonamente de telefonie și internet pe care nu le-a folosit nimeni, în timp ce zeci de telefoane scumpe și televizoare cumpărate „la ofertă” au dispărut fără urmă. Informația apare într-un raport recent al Curții de Conturi, raport care a scos la iveală zeci de nereguli privind gestiunea unității sanitare. Mai mult, în acest caz Parchetul General a deschis și două dosare penale.
Potrivit raportului Curții de Conturi, Institutul Oncologic București a plătit în anii 2023 și 2024 aproape 500 de abonamente de lux la telefonie mobilă, multe dintre ele cu prețuri lunare de peste 50 de euro. Practic, vorbim de o achiziție complet exagerată pentru o instituție de stat în condițiile în care abonamentele în cadrul unei corporații sunt de 10-15 euro. Mai mult, vasta majoritate a acestor abonamente au rămas neutilizate, însă unitatea sanitară le-a plătit lunar. Suma plătită în cei doi ani pentru aceste abonamente: 606.000 lei.
FANATIK a scris recent despre o altă situație neverosimilă de la același Institut Oncologic, mai exact lipsa din gestiune a unor medicamente pentru pacienții cu cancer în valoare de 22 de milioane de lei. Informația provenea din același raport al Curții de Conturi, unul dintre cele mai dure rapoarte publicate de instituția de control care detaliază peste 30 de nereguli grave. Cazul abonamentelor de telefonie vine astfel să completeze o imagine dezastruoasă în ceea ce privește managementul instituției sanitare și este șocant în sine prin detaliile și risipa existentă.
Situația relatată de Curtea de Conturi începe cu un detaliu uluitor pentru o instituție publică, și anume, la nivelul Institutului Oncologic București nu s-a găsit niciun contract original privind achiziția celor aproape 500 de abonamente. Potrivit raportului citat, atunci când auditorii au cerut documentele originale, spitalul le-a dat niște fotocopii primite pe e-mail de la furnizor
„Cu adresa înregistrată sub nr.16634/03.09.2025, echipa de audit a solicitat entității punerea la dispoziție a dosarului achiziției pentru servicii de telefonie mobilă și acces internet mobil. Astfel, în data de 04.09.2025, entitatea a pus la dispoziție documente în fotocopie, transmise de către furnizor pe adresa de e-mail, la nivelul institutului nefiind regăsit în original nici un document care să certifice achiziția efectuată”, se arată în documentul citat.
Cu alte cuvinte, spitalul a plătit peste 120.000 de euro fără să aibă în arhivă contractele semnate și ștampilate în original.
Documentele fotocopie primite de auditori de la IOB au fost două contracte pentru achiziția abonamentelor de telefonie. Primul dintre ele, încheiat în iulie 2022, era pentru 55 de abonamente de lux. „Contractul a fost încheiat inițial pentru o perioadă de 27 de luni, prețul fără TVA (abonamentul lunar) fiind format dintr-o componentă fixă (55 euro) și o componentă variabilă de 3,99% aplicată la costurile percepute după consumarea beneficiilor incluse”, se arată în documentul citat.
Vorbim de un preț astronomic 55 euro/lună fără TVA pentru un singur abonament (aproximativ 330 lei cu TVA). În piață, un astfel de abonament pentru companii mari costă de obicei între 5 și 15 euro.
Al doilea contract primit a fost încheiat în februarie 2023, de această dată pentru alte 312 abonamente (cu preț variabil). Ce s-a întâmplat apoi? Curtea spune că nu există niciun un proces-verbal de predare-primire a cartelelor SIM către angajații instituției. Practic, în cazul în care SIM-urile au fost plătite, ele au zăcut printr-un sertar, însă Institutul a plătit lunar aceste abonamente.
„La nivelul entității nu există un proces-verbal de predare-primire a cartelelor SIM, aferente celor două contracte menționate mai sus, către angajații institutului în vederea utilizării acestora în interes profesional, entitatea plătind pe parcursul perioadei auditate contravaloarea abonamentelor lunare ale serviciilor, în baza facturilor emise de către furnizor”, se mai arată în documentul citat.
Firma de telefonie mobilă (în acest caz este vorba de o multinațională străină, unul dintre marii operatori de pe piața de telefonie mobilă) a transmis că mai există alte două contracte cu Institutul Oncologic, încheiate în februarie și aprilie 2023, pentru încă 106 abonamente de telefonie.
În total este vorba de 483 de abonamente care, potrivit furnizorului de telefonie mobilă, nu au fost folosite niciodată, dar pentru care IOB a achitat 606.000 lei în perioada 2023-2024. „Aceste abonamente nefiind utilizate în ultimele 24 de luni, respectiv în perioada 2023-2024, perioadă în care entitatea a plătit lunar servicii de telefonie mobilă și de acces la internet mobil, în sumă de 606.552 lei”, se arată în documentul citat.
Dacă până în acest punct afacerea poate șoca doar prin natura ei absurdă, de ce ar plăti o instituție de stat o sumă uriașă pentru un serviciu pe care nu-l folosește?, un detaliu important oferă un cu totul alt sens întregului caz. Concret, în primul contract de achiziție era specificat că Institutul Oncologic beneficia de un credit în valoare de aproape 40.000 euro (fără TVA) pentru achiziția de echipamente electronice din oferta furnizorului (altfel spus, telefoane de lux, televizoare și alte electronice vândute de marii operatori de rețele mobile din România).
„Mai mult decât atât, potrivit fișei de sinteză a contractului nr.072250752/14.07.2022, entitatea a beneficiat și de o subvenție, în sumă de 39.325 euro (fără TVA), sub formă de buget ce va putea fi folosit pentru achiziția de echipamente”, se arată în raportul Curții de Conturi. Cu alte cuvinte, IOB a acceptat să plătească 120.000 euro pentru un „cadou” de 40.000 euro.
Documentul citat oferă apoi un alt detaliu cheie, și anume contractul cu furnizorul prevedea că orice factură semnată sau ștampilată de cineva din spital era considerată „certă și lichidă”. Altfel spus, prin simplul fapt că un angajat a pus o ștampilă pe un document de livrare, Institutul a recunoscut oficial că datorează banii furnizorului, indiferent dacă produsele au ajuns în inventarul spitalului sau în buzunarul cuiva.
Și mai simplu, e vorba de o clauză prin care firma de telefonie se proteja legal în cazul în care produsele dispar, adică se spăla pe mâini de orice neregulă internă a spitalului.
„Pentru achiziționarea de echipamente clientul trebuie să semneze o comandă, care intra în vigoare în momentul acceptării acesteia de către furnizor, în care sunt specificate: tipul fiecărui echipament, cantitatea, prețul, subvenția utilizată (…)
Astfel, este exclusiv în responsabilitatea clientului să se asigure că solicitarea echipamentelor, dar și recepționarea lor și semnarea facturilor aferente vor fi realizate de persoana împuternicită în acest sens de client (…)”, arată raportul citat.
În acest punct nu ar trebui să mai existe nicio surpriză cu privire la ce s-a întâmplat cu electronicele cumpărate cu creditul de 40.000 euro. IPhone-urile și televizoarele „cadou” nu au ajuns niciodată să servească pacienții sau medicii, ci s-au evaporat.
Mai exact, spitalul a comandat 82 de produse scumpe (telefoane de ultimă generație, televizoare mari, aparate de aer condiționat). Când auditorii au mers pe teren în 2025 să le numere au identificat doar 37 de bucăți. Alte 45 de echipamente nu au fost găsite în spital. Ce lipsește concret: 15 televizoare, 16 telefoane, 4 aparate de aer condiționat și alte dispozitive.
Mai mult, deși spitalul a primit 82 de echipamente, doar 2 au fost trecute în patrimoniu (înregistrate în inventarul oficial).
„Din verificările efectuate în anul 2025 la nivelul entității, s-a constatat faptul că din totalul celor 82 echipamente comandate din subvenția pusă la dispoziție de către furnizor, doar 37 au fost identificate în entitate și doar 2 sunt înregistrate în patrimoniu (XXX), restul de 35 nu au fost înregistrate din lipsa documentelor justificative (aer condiționat-4 bucăți, televizoare XXX-15 bucăți, telefoane XXX-3 bucăți și telefoane XXX13 bucăți) (adresa nr.11400/23.06.2025)”, se arată în raportul Curții de Conturi, care menționează că în acest caz au fost deschise și două dosare penale la Parchetul General.
Cele aproape 500 de abonamente de telefonie nefolosite nu a fost singurul caz de risipă descoperit la Institutul Oncologic București. Curtea de Conturi a găsit un alt contract (nu este clar dacă este vorba despre același furnizor) pentru abonamente de telefonie și cablu TV. Suma plătită aici a fost și mai mare, 1,6 milioane lei, cu observația că măcar o parte din această sumă s-a tradus în servicii recepționate.
„Echipa de audit a constatat faptul că, entitatea a plătit nejustificat servicii de telefonie mobilă și cablu tv, în condițiile în care aceasta nu utilizează în integralitate aceste servicii. În perioada auditată, respectiv 2023-2024, entitatea a efectuat plăți în sumă de 1.634.832 lei către furnizorul XXX, urmare facturilor emise de către acesta pe numele institutului”, se arată în documentul citat.
Auditorii Curții de Conturi au cerut un inventar și au dat peste niște cifre absurde: IOB a plătit 50 de abonamente de telefonie scumpe, dar pe teren au găsit doar 30 de oameni care le foloseau; spitalul plătea lunar 250 de abonamente de cablu TV, însă când auditorii au numărat televizoarele din spital, au găsit doar 227 (din cele 227 de televizoare găsite fizic în spital doar 39 erau înregistrate oficial în contabilitate).
Raportul Curții de Conturi menționează și contractele pentru „furnizarea de servicii de comunicații electronice” și trei dintre ele ies în evidență. Este vorba de un contract lunar de 2.380 euro, un altul de 402 euro și un altul de 357 euro. Sumele sunt semnificative, mai ales că IOB avea deja un contract special pentru internet de mare viteză, care costa doar 47 euro/ lună.