Japonia se aliază cu Australia, de teama Chinei. Tensiunile din zonă, la cel mai înalt nivel din ultimii ani

Tratatul cu Australia este al doilea pact defensiv al Japoniei și vine pe fondul îngrijorării globale cu privire la puterea economică și militară în creștere a Chinei.

Amenințarea în creștere din partea Chinei a determinat SUA și Japonia, între care există un tratat similar, să aprofundeze cooperarea militară.

Tot mai izolată de puterile occidentale, China s-a angajat luni, alături de SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia să lucreze îsă lucreze împreună pentru „o lume fără arme nucleare”mpreună pentru o lume fără arme nucleare.

De teama Chinei, Japonia se aliază cu Australia

Liderii Australiei și Japoniei au semnat un tratat deefensiv „istoric” despre care prim-ministrul australian Scott Morrison a spus că va „contribui la un Indo-Pacific sigur și stabil”, pe măsură ce China își extinde puterea militară și economică în regiune.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Tratatul a fost semnat joi, în timpul unui summit virtual între Morrison și omologul său japonez, Fumio Kishida.

Denumit Acord de acces reciproc (RAA), tratatul este doar al doilea astfel de acord al Japoniei. Singurul alt pact militar al său este cu Statele Unite, un acord privind statutul de forță care datează din 1960.

Semnarea RAA vine după mai mult de un an de discuții, iar agenția de presă din Japonia Kyodo a declarat că pactul va facilita exercițiile comune, desfășurarea mai rapidă a personalului militar japonez și australian, precum și reducerea restricțiilor privind transportul de arme și provizii pentru antrenamente comune și operațiuni de ajutorare în caz de dezastre.

Kyodo a mai anunțat că Japonia va încerca, de asemenea, să semneze un astfel de pact cu Regatul Unit, precum și cu Franța, deoarece cele două țări europene „au sporit cooperarea în domeniul apărării cu Tokyo, ca răspuns la o China din ce în ce mai asertivă”, relatează Al Jazeera.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Potrivit analiștilor, tratatul subliniază și revirimentul QUAD, o grupare informală care include Japonia, Australia, India și SUA.

QUAD a fost format pentru prima dată în 2007, dar a abandonat planurile pentru exerciții militare comune în fața criticilor din partea Chinei.

Dar gruparea și-a intensificat activitățile în 2020, organizând exerciții militare comune pentru prima dată, pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile Beijingului.

Semnarea tratatului Australia-Japonia vine la câteva luni după ce Canberra a anunțat formarea unei noi alianțe cu SUA și Regatul Unit – AUKUS.

Alianța, formată în septembrie, va permite Australiei să se doteze cu submarine cu propulsie nucleară care utilizează tehnologia americană.

China a încercat să pedepsească economic Australia pentru că a cerut investigarea Covid

Când Australia a avut temeritatea de a cere anul trecut o anchetă independentă cu privire la originile Covid-19, China a fost furibundă.

A răspuns cu un val fără precedent de restricții comerciale care a înghețat multe categorii de exporturi australiene, decuplând rapid legăturile economice.

Dar dacă Beijingul spera să pedepsească Canberra pentru sfidare provocându-i suferințe economice – și să trimită un avertisment altor țări să nu se opună Chinei – a eșuat pe ambele planuri.

Impactul asupra Australiei a fost surprinzător de minim. Rezistența Australiei sugerează că costurile sunt mult mai mici decât și-au închipuit mulți. Acest fapt nu va trece neobservat de alte țări care au diferende cu China.

Guvernul australian a răspuns sfidător, ministrul de externe Marise Payne acuzând public China de constrângere economică.

În noiembrie 2020, Ambasada Chinei din Canberra a emis o listă cu „14 nemulțumiri” pe care se aștepta ca Australia să le corecteze pentru a reveni la o relație normală.

Dacă China a intenționat să aducă Australia la tăcere, campania a fost un eșec spectaculos. În condițiile în care costurile economice s-au dovedit banale, un guvern australian a avut dintr-o dată mână liberă pentru a continua cu politicile de a se opune Chinei.

La summitul G-7 din 2021 de la Roma, delegația australiană a distribuit copii ale celor „14 nemulțumiri” pentru a evidenția constrângerea chineză.

Australia a continuat eforturile de consolidare a Dialogului de Securitate Cadrilateral cu India, Japonia și Statele Unite.

Și în cea mai provocatoare mișcare a sa, a format parteneriatul de securitate AUKUS cu Regatul Unit și Statele Unite, cu scopul explicit de a contracara militar China în regiune.

Departe de a produce o Australia liniștită, constrângerea a avut efectul opus și i-a întărit poziția.

SUA și Japonia, exerciții militare comune în vederea unui conflict pornit de China

Preocupările cu privire la conflictul regional, mai ales dacă China transformă în realitate amenințările de a ocupa Taiwan, determină armatele americane și japoneze să-și aprofundeze integrarea.

În același sens, aliații și prietenii americani din regiunea Asia-Pacific joacă un rol mai important în descurajarea Beijingului.

Australia își construiește apărarea cheltuind peste 180 de miliarde de dolari pentru programe de apărare de înaltă tehnologie, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, și achiziționând submarine cu propulsie nucleară care utilizează tehnologia americană, în timp ce Taiwanul intenționează să crească cheltuielile militare în următorii cinci ani pentru rachete, nave și alte articole.

Japonia este îngrijorată de mișcările chineze din ultimul deceniu de a revendica insulele controlate de japonezi din Marea Chinei de Est. În 2018, și-a creat Brigada de Desfășurare Rapidă Amfibie, după modelul americanilor.

În orice ciocnire asupra Taiwanului, este puțin probabil ca Japonia să lupte în afara propriului său teritoriu din cauza restricțiilor impuse de constituția sa pacifistă.

Dar liderii de la Tokyo presupun acum că orice conflict din Taiwan s-ar extinde asupra insulelor japoneze din apropiere și spun că trebuie să colaboreze cu SUA pentru a se pregăti.

Unitățile de rachete antinave ale Japoniei de pe lanțul său de insule sudice ar putea ajuta la contracararea oricărei încercări a Chinei de a trimite nave în Pacificul de Vest pentru a respinge SUA.

Îmbunătățirea coordonării cu aliații este una dintre ideile directoare ale noii strategii naționale de apărare a SUA, potrivit oficialilor americani, citați de The Wall Street Journal.

Tensiunea din ultimii ani între SUA și aliații săi importanți din Asia cu privire la costul prezenței militare americane în regiune pare să fie rezolvată pentru moment.

Tokyo a fost de acord recent să-și majoreze plățile anuale pentru a împărți costurile forțelor americane din Japonia. Japonia va cheltui în medie 1,85 miliarde de dolari în următorii cinci ani, în creștere cu 4,6% față de anul trecut.

Anul trecut, și Coreea de Sud a fost de acord să majoreze bugetul alocat prezenței militare americane.

China, SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia se angajează să evite războiul nuclear

Cinci dintre cele mai mari puteri nucleare ale lumii s-au angajat luni să lucreze împreună pentru „o lume fără arme nucleare”, într-o rară declarație de unitate pe fondul tensiunilor în creștere Est-Vest.

„Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, se arată în declarația comună, care a fost emisă simultan de Statele Unite, Rusia, China, Regatul Unit și Franța.

„Deoarece utilizarea nucleară ar avea consecințe de amploare, afirmăm, de asemenea, că armele nucleare – atâta timp cât continuă să existe – ar trebui să servească scopurilor defensive, să descurajeze agresiunea și să prevină războiul”, relatează CNN.

Declarația a subliniat, de asemenea, importanța prevenirii escaladării conflictelor dintre statele dotate cu arme nucleare, descriindu-l drept o „responsabilitate primordială”.

Declarația vine pe măsură ce tensiunile dintre puterile mondiale au crescut la cote rar întâlnite în ultimele decenii.

În Europa, Rusia adună trupe de-a lungul graniței cu Ucraina, alarmând Washingtonul, Londra și Parisul. Și în Asia, creșterea activității militare chineze în jurul insulei autonome Taiwan a sporit tensiunile între Beijing și Washington și aliații săi din Pacific.

Declarația emisă de cele cinci puteri, cunoscute și sub numele de P5, în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, a cerut tuturor statelor să creeze un mediu de securitate „mai propice progresului în materie de dezarmare cu scopul final al unei lumi fără arme nucleare. cu securitate nediminuată pentru toți”.

Cei cinci s-au angajat să adere la Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) din 1970, care îi obligă „să urmeze negocierile cu bună-credință privind măsuri eficiente legate de încetarea cursei înarmărilor nucleare la o dată anticipată și de dezarmarea nucleară”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a declarat luni că declarația celor cinci națiuni a fost inițiată de Moscova cu intenția de a fi lansată în coordonare cu revizuirea TNP care urma să înceapă marți la New York, dar a fost amânată de evoluția pandemiei de Covid în SUA.

Se crede că Rusia are cel mai mare stoc de focoase nucleare din lume, cu 6.255, urmată îndeaproape de Statele Unite, cu 5.550, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor (ACA). China (350), Franța (290) și Marea Britanie (225) completează primele cinci.

Pakistan (165), India (156), Israel (90) și Coreea de Nord (40-50) au și ele arme nucleare, potrivit ACA, dar nu sunt părți la Tratatul de neproliferare.

În noiembrie 2021, Pentagonul SUA a avertizat că China își extinde rapid arsenalul nuclear și ar putea avea 1.000 de focoase nucleare până la sfârșitul deceniului.