News

Jens Stoltenberg, șeful NATO care înfruntă războiul lui Putin, reconfirmat în fruntea Alianței. Provocările ultimului an de mandat

Jens Stoltenberg, reconfirmat în fruntea Alianței Atlantice. Mandatul de secretar general al NATO, prelungit până în octombrie 2024.
05.07.2023 | 13:38
Jens Stoltenberg seful NATO care infrunta razboiul lui Putin reconfirmat in fruntea Aliantei Provocarile ultimului an de mandat
Jens Stoltenberg și-a consolidat leadership-ul în fruntea NATO de când a început războiul în Ucraina / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Jens Stoltenberg a fost reconfirmat, marți, de membrii NATO în funcția de șef al Alianței Atlantice pentru încă un an. Țările membre nu au reușit să găsească un candidat care să îi succeadă norvegianului, la 16 luni de la începutul invaziei rusești în Ucraina. „Sunt onorat de decizia aliaților NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024”, a scris pe Twitter fostul premier norvegian, în vârstă de 64 de ani, care deține această funcție din 2014.

Jens Stoltenberg, inoxidabil în fruntea Alianței

„Într-o lume mai periculoasă, Alianța noastră este mai importantă ca niciodată”, a subliniat el, cu o săptămână înainte de un summit crucial la Vilnius. Prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg, care era așteptată de câteva săptămâni, a fost aprobată în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 31 de țări membre NATO, la sediul organizației din Bruxelles. Aceasta înseamnă că Jens Stoltenberg el va fi prezent la summitul aniversar de 75 de ani al NATO, care va avea loc la Washington în iulie 2024, după un deceniu petrecut în fruntea organizației.

ADVERTISEMENT

În ultimele luni au fost vehiculate mai multe nume pentru a-i succeda, printre care premierul danez Mette Frederiksen și secretarul britanic al Apărării Ben Wallace, însă nici unul nu a fost selectat în cele din urmă. Unii diplomați sunt îngrijorați că alegerea succesorului lui Stoltenberg, amânată cu un an, va fi și mai dificilă din cauza apropierii alegerilor europene (iunie 2024), care vor da startul reînnoirii posturilor-cheie în principalele instituții ale UE, precum și în SUA (noiembrie 2024).

Biden laudă „leadership-ul ferm” al norvegianului

Președintele SUA, Joe Biden, a lăudat „leadership-ul ferm” al lui Jens Stoltenberg, care „a permis Alianței noastre să facă față celor mai importante provocări de securitate din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”, scrie Blue News. Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a salutat „vestea excelentă”. „Vremurile dificile necesită o conducere puternică. Jens Stoltenberg a demonstrat acest lucru”.

ADVERTISEMENT

Premierul britanic Rishi Sunak, care susținuse candidatura lui Ben Wallace, s-a limitat să laude evoluția NATO în fața „noilor amenințări” în timpul mandatului norvegianului și a declarat că este hotărât să „continue această muncă împreună”. Invazia Rusiei în Ucraina a zdruncinat securitatea în Europa și a reașezat cărțile, determinând Finlanda și Suedia să se alăture umbrelei protectoare a NATO.

Aderarea Suediei și confruntarea cu Turcia

Așa cum se știe, Articolul 5 al Alianței stipulează că un atac împotriva unui membru „va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor”. După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda, care are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia, a devenit la începutul lunii aprilie cea de-a 31-a țară membră a NATO. Soarta Suediei se confruntă în continuare cu obiecții din partea Turciei.

ADVERTISEMENT

Discuții pe această temă sunt programate joi la Bruxelles cu reprezentanți ai celor două țări. Turcia va rămâne insensibilă la „presiuni” și se va opune aderării Suediei dacă aceasta va constitui o „povară” pentru Alianța Atlantică, a declarat marți șeful diplomației turce, Hakan Fidan. Premierul suedez Ulf Kristersson urmează să fie primit miercuri la Casa Albă pentru o discuție axată pe această problemă.

Război la ușa Alianței

Secretar general al NATO din 2014, Jens Stoltenberg a catalizat vigoarea reînnoită a Alianței în fața războiului purtat de Rusia lui Vladimir Putin, după ce a depășit perioada tensionată a anilor președinției Donald Trump. După ce și-a preluat postul la doar câteva luni după anexarea Crimeii de către Moscova, Jens Stoltenberg se confruntă acum cu cel mai mare conflict de pe continentul european de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.

ADVERTISEMENT

Între timp, el și-a etalat talentele diplomatice pentru a convinge America lui Donald Trump să nu părăsească NATO și pentru a gestiona retragerea haotică a trupelor aliate din Afganistan. Războiul din Ucraina a redat Alianței o rațiune de a fi, după sfârșitul Războiului Rece, determinând-o să își consolideze flancul estic și să integreze Finlanda – înainte de includerea sperată a Suediei. Moscova a „trezit” Alianța „cu cel mai dur șoc electric”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, care în 2019 a declarant că NATO este „în moarte cerebrală”.

În timp ce NATO se află pe o linie prudentă între susținerea neclintită a Kievului și evitarea oricărei escaladări cu Rusia, Jens Stoltenberg este lăudat pentru calmul său – mai ales în cazul unui atac cu rachete în Polonia, care s-a dovedit a fi provenit de la apărarea aeriană ucraineană. „Datorită mâinii sale ferme, alianța noastră este mai puternică și mai unită ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat american Antony Blinken.

Adolescentul care arunca cu pietre în ambasada SUA

Economist de formație, fostul prim-ministru norvegian nu a manifestat niciodată o înclinație deosebită pentru problemele de apărare în timpul carierei sale politice, care i-a oferit totuși o rețea internațională solidă. În anii 1970 Jens Stoltenberg era un adolescent cu părul lung care arunca cu pietre în ambasada SUA din Oslo pentru a protesta împotriva războiului din Vietnam.

Stoltenberg provine dintr-o familie eminamente politică: tatăl său a fost ministru al Apărării și apoi ministru al Afacerilor Externe, iar mama sa a fost ministru adjunct. „Luasem o decizie clară și bine gândită: să nu devin politician”, a declarat Stoltenberg, care urmărea să devină academician, scrie Le Point.

Prim ministru al Norvegiei la doar 41 de ani

El a intrat în cele din urmă în Parlament în 1991 și a avansat rapid, devenind ministru al Energiei și apoi al Finanțelor, înainte de a fi numit cel mai tânăr prim-ministru al țării în 2000, la o zi după ce a împlinit 41 de ani, ca lider al Partidului Laburist de centru-stânga. După masacrul (77 de morți) comis de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik la 22 iulie 2011, Stoltenberg a făcut apel la „mai multă democrație” și „mai multă umanitate”. Această reacție moderată i-a adus respectul comunității internaționale.

Tensiunile din epoca Donald Trump

Trei ani mai târziu, cancelarul german Angela Merkel și președintele american Barack Obama l-au susținut pentru a conduce NATO. La sosirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2017, acesta a denunțat NATO ca fiind „învechită” și i-a criticat pe europeni pentru contribuții la apărare insuficiente.

Trump a continuat criticile și condiționările până la punctul de a amenința supraviețuirea Alianței, a cărei principală putere sunt Statele Unite. Când a ajuns la summitul NATO de la Watford (Marea Britanie), în decembrie 2019, președintele american este gata să desființeze alianța pe care Washingtonul o domină de la crearea sa în 1949.

În opinia multora, Jens Stoltenberg a fost cel care a reușit să îl descurajeze să facă acest lucru, ceea ce i-a adus porecla de „omul care știe să îi șoptească la ureche lui Trump”. „L-a menținut pe Trump în NATO, ceea ce era departe de a fi ceva sigur. A fost unul dintre puținii lideri europeni despre care Trump a spus lucruri pozitive”, subliniază Jamie Shea, un fost înalt oficial NATO.

Tensiunile transatlantice persistă

Cu toate acestea, tensiunile transatlantice au persistat sub conducerea lui Joe Biden, odată cu retragerea pripită a Washingtonului din Afganistan. Și în timp ce războiul din Ucraina a întărit legăturile dintre aliați, el provoacă, de asemenea, noi diviziuni – nu în ultimul rând în ceea ce privește cererea de aderare a Kievului la NATO, asupra căreia Stoltenberg va încerca să ajungă la un consens luna aceasta.

Jens Stoltenberg are de asemenea de furcă cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care încă întârzie aderarea Suediei la Alianță. În ultimele luni, Stoltenberg a lansat deja sfaturile sale pentru viitorul său succesor, care – în lipsa unei noi prelungiri – ar trebui să preia funcția la sfârșitul anului 2024. „Principala sarcină, cea mai importantă sarcină, este să ne asigurăm că rămânem uniți, să păstrăm unitatea Alianței”. „Bineînțeles, nu este întotdeauna ușor”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Noi planuri de apărare, la summit-ul NATO de la Vilnius

La summitul de la Vilnius (11-12 iulie), liderii NATO ar trebui să aprobe noi planuri de apărare menite să definească răspunsul aliaților la eventuale atacuri. Cu toate acestea, cu o săptămână înainte de summit, detaliile sunt încă în curs de elaborare.

Membrii sunt așteptați să „aprobe trei planuri regionale, care explică ce trebuie să facă fiecare țară”, ținând cont de geografia regiunilor, pentru a asigura descurajarea și apărarea, în toate domeniile – spațial, cibernetic, terestru, maritim, aerian, a declarat luni amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO (MCC), la Bruxelles.

300.000 de soldați pe teritoriul Alianței

Odată ce planurile vor fi aprobate, membrii NATO și personalul militar al Alianței le vor pune în aplicare prin exerciții și investiții. La summitul NATO de anul trecut de la Madrid, membrii au convenit să își sporească prezența pe flancul estic pentru a descuraja eventuale atacuri și pentru a consolida pregătirea în materie de apărare.

Pornind de la summitul de la Madrid din 2022, unde membrii au convenit să își sporească prezența pe flancul estic, noul model de forțe ar urma să plaseze 300.000 de soldați NATO pe teritoriul Alianței, cu trei alerte de înaltă pregătire care pot fi desfășurate în trei, zece și 30 de zile.

Evoluția amenințărilor de securitate

În prezent, aceste planuri includ aproximativ 40.000 de militari sub comanda Comandantului Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), precum și 100 de avioane și 27 de nave în Marea Baltică și Marea Mediterană, potrivit șefului adjunct al Statului Major pentru Operațiuni al Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE), generalul-maior Matthew Van Wagenen, notează Euractiv.

Noile planuri ale NATO sunt în pregătire încă din 2018, de la anexarea Crimeei de către Rusia și de la creșterea îngrijorării că măsurile actuale sunt inadecvate în fața evoluției amenințărilor de securitate. „Ne-am dat seama că NATO trebuie să se reorienteze asupra apărării colective”, a explicat  Bauer.

Cele trei planuri vor acoperi cinci domenii: aerian, terestru, maritim, spațial și cibernetic. Unul dintre planuri acoperă Marele Nord și Atlanticul, sub conducerea Comandamentului Forțelor Întrunite din Norfolk (SUA). Un alt plan regional central, condus de Comandamentul Forțelor Comune Aliate Brunsunn în Olanda, va acoperi țările baltice și Alpii. Cel de-al treilea plan va acoperi sud-estul alianței militare, inclusiv Marea Mediterană și Marea Neagră, cu un comandament la Napoli (Italia).

Din nou creșterea cheltuielilor pentru apărare

Odată ce se va ajunge la un acord, se va decide structura forței, inclusiv numărul de trupe și echipamente în așteptare și structura de comandă și control. Săptămâna trecută, membrii NATO și-au luat un angajament, cu titlu confidențial, de a plasa un anumit număr de trupe și echipamente din propriile forțe armate sub comanda NATO. Eficacitatea planurilor de apărare depinde de investițiile și de recrutarea în forțele armate.

Iar toți membrii „trebuie să se străduiască să obțină un număr mai mare de forțe cu un nivel mai ridicat de pregătire, să facă exerciții conform planurilor, să cumpere capacitățile necesare, (…) să recruteze, să antreneze, să refacă stocurile”, a declarat Bauer.

Fără a preciza ce resurse și în ce cantități ar fi necesare pentru a atinge obiectivul planurilor. Bauer a solicitat, de asemenea, o creștere a cheltuielilor pentru apărare, deoarece acest lucru va avea un impact direct asupra executării planurilor.

ADVERTISEMENT
Englezii l-au ironizat pe Edi Iordănescu. Incredibil ce au remarcat jurnaliștii britanici: „Omul...
Englezii l-au ironizat pe Edi Iordănescu. Incredibil ce au remarcat jurnaliștii britanici: „Omul care conduce România...”
Un șofer a ajuns în chinuri groaznice la spital după ce a încercat...
Un șofer a ajuns în chinuri groaznice la spital după ce a încercat să-şi oprească un strănut. Avertismentul medicilor
Septuagenarul care a câștigat 10 miliarde la pariuri. Bărbatul este din Argeș și...
Septuagenarul care a câștigat 10 miliarde la pariuri. Bărbatul este din Argeș și a reușit să se îmbogățească
Reacţia unei turiste străine care a devenit voluntară într-un proiect unic în ţară,...
Reacţia unei turiste străine care a devenit voluntară într-un proiect unic în ţară, la Timiş: "Oamenii vor fi mai fericiți"
Câţi bani poate primi Nadia Comăneci, lună de lună, de la statul român....
Câţi bani poate primi Nadia Comăneci, lună de lună, de la statul român. Suma a fost făcută publică
A recunoscut tot, în sfârșit! De ce s-a bătut Anamaria Prodan cu Reghe:...
A recunoscut tot, în sfârșit! De ce s-a bătut Anamaria Prodan cu Reghe: 'Mi-am dat seama că...'
Modificări la SGR din 3 iulie! Se anunță schimbări la Sistemul de Garanție...
Modificări la SGR din 3 iulie! Se anunță schimbări la Sistemul de Garanție – Returnare, transmite ReturRO
EXCLUSIV Dezvăluiri cutremurătoare făcute de Marinela Chelaru. "Nu mă mai sună nimeni." Ce...
EXCLUSIV Dezvăluiri cutremurătoare făcute de Marinela Chelaru. "Nu mă mai sună nimeni." Ce pensie incredibilă are actrița
Paste cu sos de roșii și brânză feta. Un prânz gustos și sățios
Paste cu sos de roșii și brânză feta. Un prânz gustos și sățios
Ilinca Vandici rupe tăcerea despre infidelitatea fostului ei soţ, Andrei Neacşu. „Eu nu...
Ilinca Vandici rupe tăcerea despre infidelitatea fostului ei soţ, Andrei Neacşu. „Eu nu am zis că accept, am zis că iert”
REPORTAJ Lacrimogene de campanie în Mihăilești, Giurgiu: polițiști înarmați și jandarmi au venit...
REPORTAJ Lacrimogene de campanie în Mihăilești, Giurgiu: polițiști înarmați și jandarmi au venit să oprească un protest față de primar
Pepe și Yasmine Ody, nuntă cu peripeții. Aristul a avut mari emoții înainte...
Pepe și Yasmine Ody, nuntă cu peripeții. Aristul a avut mari emoții înainte de eveniment: „I-am comandat pe un site și de patru ori mi-au trimis banii înapoi”