Life

Joia Mare. Semnificații religioase, tradiții, obiceiuri. Ce-i bine și ce nu-i bine să faci în Joia Patimilor

28.04.2021 | 15:03
Joia Mare. Semnificații religioase, tradiții, obiceiuri. Ce-i bine și ce nu-i bine să faci în Joia Patimilor
Joia Mare. Semnificații religioase, tradiții, obiceiuri. Ce-i bine și ce nu-i bine să faci în Joia Patimilor
ADVERTISEMENT

Ne apropiem zi cu zi de minunea crucială a creștinismului, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătorită de Sfintele Paști. Până atunci, însă, „ne curățim simțirile” în Săptămâna Patimilor, fiecare zi având o semnificație aparte în drumul urmat de Iisus Hristos întru mântuirea noastră și învingerea morții. Joia Mare are obiceiurile și superstițiile ei, ce e bine și ce nu trebuie să facem în această zi din cea mai sfântă săptămână a creștinilor de pretutindeni.

„Săptămâna Patimilor exprimă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare inclusiv. Conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile”, ne învață crestinortodox.ro, „cea mai mare comunitate ortodoxă din lume”.

„În timpul Săptămânii Patimilor ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică. În această săptămână, fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc”, ne spune și portalul religios deoxologia.ro.

ADVERTISEMENT

Joia Mare. Semnificații religioase, tradiții, obiceiuri. Ce-i bine și ce nu-i bine să faci în Joia Patimilor

La fel ca și celelalte zile din Săptămâna Sfintelor Patimi ale Mântuitorului Iisus Hristos, și Joia Mare, numită și Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joia celor 12 Denii, are semnificații profunde.

Tradiția religioasă, păstrată din vremuri străvechi, ne îndrumă, de exemplu, să păstrăm cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor cu flacăra vie, la propriu, adică nestinse, pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite de apărare împotriva Necuratului și relelor sale, ca să nu le spunem ispite…

ADVERTISEMENT

Joia Mare este rânduită, conform crestinortodox.ro„să prăznuim patru evenimente din Săptămâna Patimilor, primele două făcându-se ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri. Patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului”.

Să le luăm pe rând și să le reamintim semnificația sau, după caz, să învățăm ce înseamnă aceste patru întâmplări din luminile și umbrele Joii Mari din Săptămâna Sfintelor Patimi

ADVERTISEMENT

Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor

„Dându-le prin aceasta, lor și nouă, pildă de smerenie, după ce le-a spălat picioarele și Și-a luat hainele, Mântuitorul S-a așezat iar la masă și le-a zis:
«Înțelegeți ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiți pe Mine: Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori ca să spălați picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pildă, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi»
” – Ioan 13, 1-17, 12-15

Cina cea de Taină (Așezarea Sfintei Cuminecături)

„Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: «Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți întru pomenirea Mea».
Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: «Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi»”
– Luca 22, 19-20

Rugăciunea cea mai presus de fire, în grădina Ghetsimani

„Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, că și ei să fie sfințiți întru adevăr.
Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, că toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Ține, așa și aceștia în Noi să fie una, că lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
Și slavă pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, că să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei și Tu întru Mine, că ei să fie desăvârșiți întru unime, și că să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine” – Ioan 17, 17-23

Trădarea Domnului de către Iuda

„Și pe când vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el mulțime multă, cu săbii și cu ciomege, de la arhierei și de la bătrânii poporului.
Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: «Pe care-L voi sărută, Acela este! Puneți mâna pe El».
Și îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: «Bucură-Te, Învățătorule!». Și L-a sărutat.
Iar Iisus i-a zis: «Prietene, pentru ce ai venit?» Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus și L-au prins” – Matei 26,47-56

Ce se face în Joia Mare

Slujba din seara Joii Mare cuprinde Denia şi Vecernia, dimpreună unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Preotul citește cele 12 Evanghelii ale patimilor Mântuitorului Iisus Hristos.

Iar la ieșirea din Sfântul Altar, purtând în spate Crucea lui Hristos, rostește cutremurătoarea frază: „Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape”. Din acel moment nu se mai bat clopotele în nicio biserică ortodoxă, ci doar toaca.

ADVERTISEMENT

În Joia Mare, femeile vopsesc ouăle de Paști cu roșu, sângele Domnului Iisus Hristos, dar, atenție, nu se coc nici pasca, nici cozonacul, acestea urmând să intre în cuptor abia în Sâmbăta Mare, pentru ca mai apoi să fie aduse la biserică în noaptea Sfântă a Învierii pentru a fi sfințite.

Și pentru că am amintit de pască, acest desert specific Paștilor „cere”, conform tradițiilor, „făină din cea mai albă, cernută cu rugăciune în tavă nouă, numai în Joia Sfântă”.

ADVERTISEMENT

Iar cojile ouălor folosite sub nicio formă nu se aruncă, ci se „dau pe ape curgătoare în Sâmbăta Paștilor”, obicei din credința populară pentru ca găinile și puii să fie feriți de atacurile păsărilor de pradă în timpul verii următoare, conform crestinortodox.ro.

Ce nu se face în Joia Mare

Dacă tradiția din strămoși „spune” că gospodinele înroșesc ouăle în Joia Mare, tot tradiția le interzice să spele rufe sub orice formă, nici de mână, nici cu mașina de spălat. La fel și în următoarele zile până după Paști, ultima zi de spălat haine fiind Miercurea Mare.

Apoi nu este voie să fie folosite două alimente și anume urzicile și oțetul. Pentru că acestea au fost folosite pentru sporirea patimilor Mântuitorului: a fost bătut Iisus Hristos cu urzici când a fost răstignit pe crucea și apoi a fost stropit cu oțet pentru a-i provoca suferințe mai mari de la rănile deschise pe trup. Mai mult chiar, istoria religiei amintește și faptul că tot oțet i s-a dat, în bătaie de joc, atunci când a cerut apă pe cruce…

Cu amintirea patimilor pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru mântuirea noastră, pe care niciun credincios nu trebuie să le uite, să ne reculegem în această săptămână grea, profundă, plină de semnificații, tradiții, obiceiuri și să ne purificăm sufletul, atâta cât suntem în stare, ca să putem rosti împăcați „Hristos a înviat!” atunci când se va săvârși minunea Învierii în noaptea ce leagă Sâmbăta Mare de Duminica Paștilor.

  • 16,2 milioane de creștini ortodocși sunt în România, a treia țară din lume după numărul acestora, fiind întrecută doar de Rusia (82,9 milioane) și Ucraina (31,9 milioane)
  • 182-225 de milioane de creștini ortodocși sunt în toată lumea potrivit unei estimări din luna iulie a anului trecut

(date orthodoxhistory.org)

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 853. 32 pagini + CD Armin Nicoară. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri