Jucătorii maghiari au scris istorie în tricoul Rapidului: „O legendă!”. Întâmplări fabuloase în cupele europene

Jucătorii maghiari au scris istorie în tricoul Rapidului pe timpul Celui De-Al Doilea Război Mondial. Jurnalistul Andrei Vochin a povestit, în exclusivitate pentru FANATIK, cum giuleștenii au format prima echipă românească calificată într-o finală de cupă europeană.

Povești despre jucătorii maghiari care au scris istorie în tricoul Rapidului

Această performanță istorică a fost atinsă în sezonul 1939-1940, în Cupa Europei Centrale. Mai mulți etnici maghiari au contribuit la această realizare, printre care și legendarul Iuliu Baratky. Andrei Vochin a trecut în revistă, la „Oldies But Goldies”, principalele momente ale unuia dintre evenimentele istorice ale fotbalului românesc.

„În perioada respectivă este iarăși un sezon de referință pentru fotbalul românesc, pentru că în sezonul 1939-1940 Rapid devine prima echipă românească care obține calificarea într-o finală europeană. Cupa Europei Centrale, așa se numea atunci. Jucau destul de puține echipe, adică jucau echipe din România, din Ungaria, din fosta Iugoslavie, echipe puține, dar este considerat puiuțul cupelor europene din ziua de astăzi.

Atunci, Rapid era câștigătoarea Cupei României la noi. A jucat în această competiție din această postură. Era antrenată de Richie Oyer, iarăși un fost fotbalist care încă era și antrenor și jucător în perioada respectivă. A și intrat în campania aia, a intrat să joace. El este cel mai titrat fotbalist român din perioada interbelică.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

Deci, practic, el și în ziua de astăzi este o legendă a celor de la Ujpest Dozsa, o echipă de mare tradiție în fotbalul maghiar, dar în același timp este o legendă și la Rapid. Și culmea, la Rapid, în cupele europene, i-a eliminat tocmai pe cei de la Ujpest Dozsa.

Digisport.ro

Show la TV în Italia! Cristi Chivu l-a văzut în studio și i-a zis direct: ”Poți s-o spui în română?”. Au urmat hohote de râs

Cluburile din România, în avantaj contra grupărilor maghiare în jocurile directe

Stăm foarte bine la istoricul confruntărilor directe, la nivel de club în cupele europene, cu echipele din Ungaria. I-am subordonat! Cred că avem 10 duble cu ei și în 7 am ieșit învingători. Dar revenind la povestea asta cu Rapidul din 1940. Rapidul a jucat în primul tur cu altă echipă ungurească, care se numea chiar așa: Ungaria Budapesta.

A fost un 2-1 în deplasare la Budapesta și apoi cu două goluri marcate de Sipos, iar în retur a fost 3-1 la București pe nou-înființatul stadion Giulești, care a fost inaugurat de regele Carol al II-lea și de viitorul rege Mihai. A fost 3-0 cu goluri marcate de același Sipos, de Ionică Bogdan și de Baratky. Iarăși, un alt jucător român de origine maghiară, care a ales după război să rămână în România și să joace pentru echipele românești.

Legenda lui Iuliu Baratky, unul dintre jucătorii maghiari care au scris istorie tricoul Rapidului

Bunicul meu, rapidist fiind, înainte să mă ducă și pe mine pe Giulești, că acolo am văzut primul meci prin 1975, cam așa, mi-a povestit despre Baratky. Și mi-a povestit cum bătea el lovituri libere. Și cum exersa la bară și punea sticlele de bere pe bară, care era pătrată pe vremea aia. Și cum le lua la țintă și dobora din, povestea el, 10 șuturi 8 nimereau sticlele de bere și așa mai departe.

În turul 2, după ce au eliminat-o pe Ungaria Budapesta, au căzut cu Gradjanski Zagreb, o echipă din fosta Iugoslavie, o echipă croată. Sipos n-a jucat în meciul de la Zagreb, tocmai pentru că era etnic maghiaro-croat. Fără el s-a ternat 0-0. A venit meciul de acasă, a fost un alt meci de 0-0 și așa cum era tradiția, la vremea respectivă, a trebuit să se organizeze un al treilea meci, care s-a organizat la Subotica, tot în vechea Iugoslavie, să spunem așa. Un meci care s-a terminat 1-1.

Datul cu banul, criteriu pentru departajare

Și acum după 3 meciuri egale, nu existau prelungiri, nu era regulamentul cu prelungiri. Echipa care trecea mai departe trebuia aleasă prin tragere la sorți. Și după ce s-a terminat meciul, seara, ambele echipe au fost invitate la Primăria din Subotica, acolo unde după masă s-a purces la tragere la sorți, pur și simplu. Și s-a dat cu banul. Rapidul s-a calificat în finala Cupei Centrale prin aruncarea banului.

Și practic, dacă cineva spune că Rapidul e o echipă ghinionistă, trebuie să îi spui: ‘Nu, ați avut și voi partea voastră de noroc! În 1940 cu banul v-ați calificat în finală’. Ghinionul însă a venit tot cu Dictatul de la Viena. Finala era programată să se desfășoare la sfârșitul lui septembrie 1940. Dictatul de la Viena a fost semnat la începutul lui septembrie 1940. A fost o perioadă în care această finală a fost amânată doar.

Numai că în România campionatul s-a întrerupt, s-a suspendat, nu s-a mai jucat. În Ungaria campionatul s-a jucat fără probleme, că, ți-am spus, CA Oradea a ieșit campioană în sezonul 1943-1944. Astfel încât, din păcate, Rapidul n-a mai apucat să joace această finală de cupă europeană, pe care ar fi putut să o câștige”, a transmis Andrei Vochin, la „Oldies But Goldies”, o producție exclusivă FANATIK.