Nu este un lucru necunoscut faptul că în majoritatea zonelor din România, sărăcia și foametea predomină. Fenomenul este de-a dreptul îngrijorător și alarmant, explică un asistent social, și asta fiindcă oamenii abia dacă mai pot rezista în condițiile în care nu au cum să-și procure un trai cel puțin decent din cauza faptului că nu există locuri de muncă.
Statistic vorbind, în România sunt trei județe care se află în această situație tragică, în care doar 40% dintre locuitori muncesc, iar restul nu mai au condiția aptă pentru un loc de muncă, astfel că nici măcar nu-și pot plăti taxele, impozitele sau asigurările medicale și nici nu pot beneficia de pensie.
Acestea sunt județele Botoșani, Călărași și Giurgiu, unde mai puțin de jumătate din masa locuitorilor abia dacă reușesc să-și găsească locuri de muncă pentru a-și întreține familiile, a-și asigura un trai decent și, în final, a-și plăti taxele obligatorii către stat.
Cei mai nefericiți sunt cei care nici nu au apucat să lucreze măcar o zi, și asta deoarece locurile de muncă în zonele rurale sunt foarte rar de găsit, iar în cazul în care totuși aceștia reușesc să găsească un loc de muncă, compensația nu este suficientă încât să-și acopere cheltuielile strict necesare.
Traiul este crunt, iar majoritatea oamenilor din aceste trei zone se văd nevoiți să trăiască numai din agricultură și creșterea animalelor. Din asemenea considerente, cei mai mulți dintre ei se chinuie să facă naveta pentru a ajunge la oraș, încumetându-se la un drum istovitor doar pentru a avea ce pune pe masă familiei.
De medici de familie abia dacă se poate pune problema, unele comune fiind complet lipsite de astfel de servicii, așa că leacurile băbești le vin cele mai la îndemână, însă nu întotdeauna acestea sunt cele mai eficiente, astfel că oamenii trăiesc cu disperare și frică pe zi ce trece ca nu cumva o boală sau o răceală mai aprigă să îi răpună.
Elena Vechiu, fiind asistent social în comuna Dâmbroveni, a explicat faptul că ceea ce îngreunează și mai mult situația acestor oameni sunt în special viciile, mai exact alcoolul și tutunul, care le produc un risc mai mare de îmbolnăvire și chiar spitalizare.
Fiind și la distanțe considerabile față de zonele urbane unde ar putea beneficia de tratament, mulți preferă să se complacă în această situație, neavând voința sau deschiderea să parcurgă atâția kilometri doar până la oraș.
”Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească locuri de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, a conchis Elena Vechiu, conform Adevărul.
Pentru un sătean din Costești, județul Botoșani, este mai la îndemână să crească păsări și animale decât să muncească la oraș, iar alți săteni susțin că nu le-ar prii să se angajeze în zonele urbane deoarece salariile sunt mult prea mici.
„Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din Dângeniului.