Județul Mehedinți a avut de suferit din punct de vedere economic. Din această cauză, locuitorii au preferat să plece în alte orașe, sau chiar în alte țări, pentru un trai mai bun. În acest fel, populația este îmbătrânită, iar rata șomajului una ridicată.
Polul sărăciei din România a ajuns să fie reprezentat de județul Mehedinți. Acest lucru s-a întâmplat după ce au dispărut cele mai importante platforme industriale din Severin.
Termocentrala de la Halânga s-a închis în anul 2016. În anul 1980 combinatul producea apă grea care era folosită la cele două reactoare de la Cernavodă. După ce s-a declarat falimentul, mii de oameni au ajuns în șomaj tehnic.
„Oamenii ăştia au rămas cu datorii la bănci, cu acele credite luate cu buletinul, cu n ecazurile de zi cu zi, cu inflaţia care a ajuns în câţiva ani la 15%. Erau prea tineri că să fie pensionaţi şi prea bătrâni că să facă o reconversie a meseriei sau să se angajeze undeva”, a spus Ion Palici, inginer, fost director tehnic, pentru Observator News.
În cazul acestei centrale, în 2013 a intrat în insolvență, iar în anul 2015 s-a oprit producția de apă grea. La scurt timp, în 2016, s-a declarat falimentul. Tot ce a putut face statul a fost să pună lacătul pe porțile termocentralei și să caute cumpărător.
„Economia a avut de suferit. Termocentrala asta putea să funcţioneze pe producere de energie electrică şi termică la fel cum funcţionează Turceni, Rovinari Craiova”, a adăugat Ion Palici.
După acest eveniment, mulți dintre oamenii care au rămas fără locuri de muncă nu au mai reușit să se angajeze. În acest sens, și-au îndemnat și copiii să plece după terminarea școlii. Mehedințiul are cea mai mare rată a îmbătrânirii populației din toată țara, dar și cei mai mulți șomeri.
„Nu ne-am așteptat să fie un procent atât de mare de populație care să spună că sunt luni în care nu le ajunge nici macar să cumpere mâncare, 5% dintre oameni spun lucrul asta. Cu atât mai mult cu cât am vorbit cu oameni care sunt digitalizați.
2% dintre oameni care spun că au mijloace suficiente încât să își cumpere tot ce au nevoie. 60% din venituri se duc pe cheltuieli de zi cu zi pentru intretinerea locuinței, hrană şiutilități. Asta e enorm. Tot 60% dintre oameni spun că mai mult ca sigur nu vor reuși anul viitor să își plateaca facturile la utilități având în vedere liberalizarea care se anunță”, spune Alina Stepan, managerul Companiei de cercetare IPSOS, potrivit sursei citate.