Julia Chelaru, traumatizată de pierderea tatălui: „A murit făcând integrame!”. De ce nu și-a dorit niciodată copii. Video

Julia Chelaru, în vârstă de 45 de ani, este o cântăreață cu care publicul este familiarizat de mulți ani. S-a lansat în trupa Exotic, alături de Andreea Bănică și de Claudia Pătrășcanu, și a rămas în lumina reflectoarelor până acum.

De ce nu a făcut Julia Chelaru copii și cum a afectat-o moartea tatălui

Provenind dintr-o familie cu venituri modeste, Julia Chelaru a vrut cu orice preț să-și depășească situația și să ajungă să facă ce-i place cel mai mult, să cânte. Având un tată aspru, cântăreața a luptat pentru cariera ei.

Relațiile amoroase i-au dat bătăi de cap, iar căsătoria cu Bogdan Jianu i-a adus facilități, dar și neajunsuri sentimentale și multă frustrare, de aceea divorțul a fost iminent.

Acum, după mulți ani de probleme și greutăți, Julia Chelaru și-a găsit liniștea și se pare că va fi mireasă pentru a doua oară.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Julia Chelaru dezvăluie, în exclusivitate pentru FANATIK, de ce nu și-a dorit niciodată să devină mamă, ce impact a avut moartea tatălui în viața ei, câți bani a câștigat de-a lungul timpului și cum a ajuns să aibă multe kilograme în plus.

Julia Chelaru, copilărie grea: „L-am ajutat pe tata să construiască o casă și așteptam să-mi dea un bănuț!”

Cum a fost copilăria ta?

– Eu mă consider o norocoasă din punctul ăsta de vedere pentru că am crescut la țară. Copilăria mea a fost superbă pentru că, deși, nu a fost pe bogăție, pe lucruri foarte scumpe… am trăit în vremea lui Ceaușescu, nu a fost bogăție pentru perioada aia, dar a fost o copilărie fericită. Părinții mei, tatăl meu, inginer proiectant, mama mea învățătoare, oameni intelectuali pentru comuna Podoleni, Neamț, dar în același timp fiecare eram cu un anumit nivel, stăteam și noi la cozi, stăteam și noi să luăm o portocală când venea și așa mai departe. Dar am avut o copilărie fericită pentru că am fost un copil eminent. (…)

Taică-miu mă mai punea la muncă, l-am ajutat să construiască efectiv o casă, l-am ajutat să construiască o piscină, căram cărămizile alea foarte grele pentru vârsta mea și așteptam să-mi dea un bănuț la sfârșit cum le dădea și celorlalți vecini. Ajutam și la munca din câmp. (…)

Părinții Juliei Chelaru, caracterizați ca fiind de neînduplecat

Care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le ai cu părinții tăi? 

– Sunt multe amintiri frumoase, de la sărbătorile de iarnă, sărbătorile de Paște, amintiri frumoase pentru că părinții mei chiar dacă au fost ușor… nu că rigizi, dar puțini severi față de noi, adică nu am trăit timpurile în care să ne spunem orice cu părinții, să ne permitem orice, era acel respect. Și taică-miu era puțin să zic așa mai aspru, nu neapărat ne dorea răul, într-o oarecare măsură voia el să se impună, nu… voia să fie bine și încerca să se impună, având în vedere că eram fată. Dar nu am condamnat lucrul ăsta, mi se pare normal acum, pentru că întotdeauna am avut acel respect pentru ei, necondiționat, și nu ne-am tras de șireturi, cum se spune. Și cele mai frumoase amintiri sunt legate într-adevăr de sărbătorile pe care le-am petrecut împreună. (…)

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

Și sunt multe, multe lucruri pe care le am legate de părinții mei, bune, de tatăl meu care era un filozof înnăscut și știa să dea poantele și era un fel de, cum îi spuneam eu, un fel de Doru Octavian Dumitru, dar nedescoperit, cu poantele la el și chiar dacă, repet, au fost momente mai grele, în care l-am ajutat la muncă, și alea sunt momente frumoase, deci nu ai cum să spui că un moment a fost mai grav sau mai rău, adică Dumnezeu ne-a ocrotit de chestii grave, chestii care într-adevăr să ne marcheze într-un mod urât, că au mai fost mici divergențe este normal, dar și astea fac parte dintr-o bucurie a sufletului. (…)

Tatăl cântăreței a murit subit la 62 de ani: „A făcut stop cardiac!”

Ce a însemnat pentru tine despărțirea de tatăl tău? 

– Tatăl meu pe noi ne-a șocat pentru că a murit subit la 62 de ani, fără să aibă vreo boală, pur și simplu, adormind, făcând integrame, a murit, într-un stop cardiac. Și pe mine m-a șocat cel mai mult fratele meu, m-a sensibilizat pentru că m-a sunat, eram la București m-a sunat și mi-a spus… îți dai seama că m-a șocat, în secunda doi am plecat spre Piatra Neamț, atâtea ore, am plâns tot drumul, pentru că indiferent cum ar fi fost, eu consider că am semănat foarte mult cu tatăl meu, din multe puncte de vedere, și mi-a părut tare rău. Mi-a părut tare rău pentru că nu era momentul, nu era timpul, el avea planuri, avea bani puși deoparte pentru o vacanță la Paris, își dorea să ajungă la Paris. Era un om extraordinar de inteligent, un om aparte, un om special și nu cred că era momentul, nu era timpul lui să moară. M-a șocat și mi-a părut tare rău! Dar îmi rămân amintirile frumoase! (…)

Ai fost o adolescentă rebelă? 

– Nu am fost o adolescentă rebelă! Am fost o adolescentă muncitoare! Eu am fost muncitoare, nici nu am avut anturajul de așa natură, fiind la țară. Eu am făcut naveta în liceu, după care imediat am luat la facultate, la 18 ani deja m-am dus la Iași, dar eu vorbesc de partea asta cât am stat acasă, chiar am fost genul ăsta muncitoare, mi-am dorit să-mi depășesc condiția, să plec la Iași să fac o facultate. Cu muzica nu mă mai gândeam deja de o perioadă, pentru că nu am fost încurajată pe nișa asta și așa că totul a venit natural în facultate. (…)

Muzica, un vis interzis pentru Julia Chelaru. Salvatorul ei, Mihai Trăistariu

Cum ai ajuns cântăreață?

– De aici a pornit totul, pentru că destinul ne-a legat în continuare, noi ne-am împrietenit foarte bine, eu cu Mihai, fiind și din același oraș, din Piatra Neamț, am aflat ulterior, fiecare cu treaba lui, dar noi eram doi nebuni care ne plimbam prin Iași și ne gândeam la ce festival să ne mai ducem. Și, la un moment dat, țin minte că pe el l-a contactat, ducându-se la Mamaia, l-a contactat Costi Ioniță, au făcut Valahia, iar eu încă mai eram profesor-educator la o casă de copii, pentru că asta urma eu să fac, să fiu profesor cu ce am terminat. Și m-a sunat într-o zi și mi-a spus: „Julia, vezi că se face o trupă aici la Constanța, gen Spice Girls, vrei să te bagi?”… Asta îmi doream eu cel mai mult. Am renunțat în secunda doi, nici nu știu dacă am mai spus la căminul ăla dacă mă mai întorc și am plecat la Costi și de acolo a început trupa Exotic. (…)

Costi Ioniță a lansat-o pe Julia Chelaru

Ai avut curaj? 

– Nu curaj, o demență! A fost o inconștiență frumoasă! Nimic din ceea ce spun acum nu a fost forțat. Nimic, nici măcar de-o vorbă a cuiva, nici măcar de-un gând al cuiva, totul a venit atât de natural, și atât de normal, și de firesc, încât n-am idee… Și acum dacă mă întorc în timp mă gândesc, mi-o fi spus cineva, m-o fi încurajat cineva, că așa se mai întâmplă… nu, la mine a fost pur și simplu decizie pe loc, instinct, naturalețe și cam atât.

Ce a însemnat Exotic în viața ta? 

– Un început frumos! Nimeni nu se aștepta, a fost să zic așa, că l-am prins pe Dumnezeu de-un picior, vorba aia. Pentru că multe fete erau talentate în perioada aia, multe cântărețe veneau din festivaluri care poate și-ar fi dorit să înceapă în perioada aia, când toată lumea era înnebunită cu trupele. (…)

În perioada aia nu era vorba de compromisuri. Costi ne-a ascultat ca într-o preselecție reală, în secunda doi după ce ne-a testat, am intrat în studio, muncă multă, am tras un album nici în două săptămâni, un album întreg, după care au început repetițiile pentru sincroane. Și albumul ăla l-a vândut la Media Pro instant, nu aveai nevoie să faci compromisuri. Totul a fost foarte curat, foarte frumos, dar nu a fost ușor sau nu am avut spectacole din prima. (…)

A afectat-o faima pe Julia Chelaru: „Nu am de ce să mă plâng!”

Cum ți-a afectat faima viața personală? 

– Chiar nu mi-a afectat absolut nimic! Atenția dintotdeauna mi-a plăcut! (…) Nu m-a deranjat niciodată, nu mi-a afectat sub nicio formă. Cu sănătatea am avut ceva la un moment dat probleme pentru că era foarte mare oboseală și țin minte că, la un moment dat, chiar m-am îmbolnăvit, am făcut un chist ovarian destul de urât, nu mi-am dat seama și a trebuit să mă operez, să stau la pat, să-mi fie greu să mă duc după aia la spectacole, a fost ghinionul meu. Dar mi-am revenit și am luat-o de la capăt. N-am de ce să mă plâng, a fost foarte frumos. A fost într-adevăr foarte, foarte greu. (…)

Sunt și amintiri frumoase, și amintiri mai neplăcute, dar per total este începutul meu și n-am cum să mă dezic de el. Mă întreabă lumea: „Ce pot să spui de Andreea, de Claudia?”. Ce pot să spun decât lucruri frumoase pentru că indiferent cum ar fi fost și chiar dacă ne-am mai certat de la haine, de la ce ne-am mai certat, până la urmă noi am început ca o familie, ca un grup frumos. De acolo au fost începuturile noastre, cum să mă dezic eu de ele sau de lucrurile frumoase care s-au întâmplat? (…)

Ce spune despre scandalul cu fostele colege de la Exotic

Tu ești certată cu ele, cu Andreea și cu Claudia? 

– Nu! Am fost atunci într-adevăr. Nu ne-am despărțit în termenii cei mai buni, dar acum, dacă mă întâlnesc cu Andreea, cu siguranță vorbim, nu ne vorbim zilnic la telefon, dar cu siguranță dacă ne vedem într-un context și ne-am și întâlnit de multe ori, ne luăm în brațe, ne spunem ce mai faci, nu mai avem lucrurile alea în comun și mi se pare normal, acum fiecare s-a maturizat și are altfel de prietenii, dar asta nu înseamnă că dacă ne întâlnim nu ne bucurăm că ne vedem.

Și cu Claudia la fel? 

– Și cu Claudia la fel, da. Repet, nu ne auzim că nu mai avem poate aceleași chestii, dar pe mine, personal, dacă mă întrebi nu am nici cea mai mică supărare, cea mai mică frustrare, cea mai mică ranchiună, nu am, mi-au rămas doar lucrurile frumoase și așa este normal. Recomand tuturor, în viață dacă întâlnești pe cineva și dacă ți-a făcut cel mai mic rău, și dacă tu ai depășit acel moment, depășește-l în totalitate, pentru că așa este bine în primul rând pentru tine. Să nu păstrezi nimic aiurea, dimpotrivă, ia cel mai bun lucru din ce a avut omul respectiv.

Cu așa o viață de artist, cum ai decis să te căsătorești? 

– Iarăși lucrurile au venit de la sine. Pe mine viața, până la un moment dat, m-a cam luat prin surprindere. Eu n-am făcut nimic, din ce ți-am spus până acum, au venit absolut de la sine, nimic nu am forțat. Așa a fost și în relațiile mele, că până la Bogdan, am avut și eu câteva relații, logic… Și am fost să zic așa, o adolescentă, tânără cam nebună din punctul ăsta de vedere, cam nehotărâtă, introvertită, sufeream mult din amor, îmi plăcea drama foarte mult și am avut relații ciudățele pentru că asta am atras, asta am gândit. Dar nu mă dezic de lucrurile alea pentru că m-au format pentru femeia care sunt acum și am trecut prin toate cum se spune, că dacă ești liniar și perfect de la început, iarăși nu e bine, n-ai cu ce să te lauzi, eu măcar am cu ce să mă laud.

Îmi plăceau dramele, am avut relații până la Jianu tumultuoase și nu cred că mi-au făcut neapărat bine, dar iarăși zâmbesc când mă gândesc la ele pentru că au trecut. Iar Jianu a fost cel care m-a echilibrat din multe puncte de vedere. El era mai serios, mai cu picioarele pe pământ, știa ce vrea, nu-mi spunea mie exact ce vrea, dar măcar din ceea ce s-a văzut, clar oamenii au sesizat o schimbare la mine, faptul că el m-a iubit necondiționat.

Eu cu Claudia când am rămas singure în Sexxy ne-am dorit ca el să fie impresarul și a fost, și impresarul nostru, și ne-a ajutat cât de mult a putut el, cu tot ce a putut el mai bun, ca manager. (…)

Divorțul de Bogdan Jianu, un capitol important din viața Juliei: „Ne-am despărțit efectiv plângând și strângându-ne în brațe.”

Cum te-a afectat divorțul? 

– Nu pot să spun că n-am suferit. Orice divorț e greu și mai ales că noi ne-am iubit foarte mult și aveam amintiri frumoase și o relație extraordinar de bine închegată. Adică, dacă m-ai fi întrebat cu trei, patru ani înainte dacă îmi văd viața fără Jianu, eu aș fi spus că nu, dar uite că timpul ne-a adus în momentul în care ne-am dat seama că nu mai avem lucruri în comun și că mai mult ne chinuim. (…)

Mulți au presupus cu vreo trei ani înainte că noi ne-am fi despărțit, dar jucăm vreun teatru și nu a fost așa. Noi ne-am despărțit după ce am pus problema cu trei luni înainte. După trei luni am mers la notar, nu e ca și cum noi am ținut ascuns sau am fost cu trei ani de zile înainte despărțiți și am mințit poporul cu televizorul. Oamenii au presupus pentru că nu aveam eu verighetă, o aberație. (…)

A fost ceva foarte impresionant pentru că ne-am despărțit efectiv plângând și strângându-ne în brațe. (…)

Nu mai ții legătura cu el? 

– Am ținut legătura cu el până la un moment dat, dar după aia mi s-a părut ciudat, pentru că nu poți, fiecare are relația lui. (…)

De ce nu și-a dorit Julia Chelaru să devină mamă: „Nu-mi pare rău!”

De ce nu ai făcut copil? 

– Asta e o întrebare cu dus și întors, de ce nu am făcut copii, pentru că e ca și cum îl întrebi pe Dumnezeu, nu pe mine, că n-am de unde să știu ce și cum. (…)

Probleme de sănătate nu am, că eu am fost peste tot și am întrebat, adică am și eu ginecologul meu la care mă duc și mi-a spus că sub nicio formă, n-am nicio mică problemă. Dar problema este că, nu știu cât mi-am dorit eu cu adevărat. Nu am fost vreo împătimită, vreo înnebunită să fac toate demersurile, recunosc. (…)

Nu am avut eu acea dorință înnebunitoare și să spun că nu s-a întâmplat, dar să fac ceva cum au făcut altele. Și nu-mi pare rău. Nu vreau să te mint să spun că simt nevoia sau simt vreun gol uriaș. Apreciez foarte mult persoanele care au, dar apreciez în același timp și persoanele care nu neapărat analizează celelalte persoane care nu au. E hotărârea lor, e decizia lor și până la urmă despre asta este viața. Nu sunt de acord cu persoanele care spun despre cei care nu au copii că au pierdut tot în viață. Eu consider că noi suntem noi. În momentul în care suntem în viața asta, ne trăim viața cu ce-i mai bun pentru noi. (…)

Cum este viața ta personală acum? 

– Este viața pe care mi-am dorit-o pentru că sunt foarte bine eu cu mine. Trăiesc cea mai complexă perioadă a vieții mele, cu o viață de cuplu foarte frumoasă, în care eu mă simt foarte echilibrată, foarte mișto, am libertate sută la sută, maximă, dar nu te gândi la prostii, libertatea aia frumoasă de femeie care poate să se ducă să-și facă treaba fără să mă oprească nimeni. N-am nici cel mai mic gând de supărare legat de persoana cu care sunt. (…)

Stau foarte bine cu spectacolele, mulțumesc lui Dumnezeu! Am nișa asta de spectacole cu cover-uri, muzică populară, muzică de petrecere, care se potrivește foarte mult pentru nunți și nu numai. (…)

Julia Chelaru, despre bani, probleme financiare și câștigurile din muzică

Faci bani din cântat? 

– Întotdeauna s-au făcut bani din cântat. Am făcut. De acolo am trăit eu, sincer, din altceva nu. Am încercat alte afaceri și mai mult am pierdut, adică toți banii pe care i-am luat din cântat i-am pierdut într-o afacere pentru că am zis eu că vreau să fiu afaceristă că dădea bine și nu e pentru mine așa ceva. (…)

Din Exotic, în trei ani de zile mi-am luat un apartament, adică s-au făcut niște bani. După care din Sexxy am făcut multe vacanțe, am pus bani deoparte. (…)

Iar acum trăiesc cel mai bine pentru că sunt singură, pentru că mi-am schimbat stilul în așa fel încât să mă mulez pe ce-i place omului. (…)

Kilogramele în plus nu sunt o problemă pentru Julia Chelaru

Ai avut vreodată probleme cu greutatea? 

– Mie îmi place acum că m-am împlinit puțin pentru că și bustul s-a făcut mai generos. Eu am fost și slabă, și mai plinuță. Poate că trebuie să mai dau vreo patru, cinci kilograme jos. (…)

Ador să mănânc! Îmi place să mănânc. (…) Nu m-aș mai întoarce la o greutate foarte fină pentru că am fost și așa, și parcă nu aveam sex appeal-ul pe care îl am acum. Adică eu acum atrag, acum sunt mișto. (…)

Interviul integral cu Julia Chelaru în care dezvăluie picanterii din viața ei și povestește cum primea bani la dedicații, la nunțile unde cânta cu Andreea Bănică și cu Claudia Pătrășcanu, dar și multe altele, îl puteți asculta în video de mai sus.