News

Jumătate dintre românii care voiau să se imunizeze au renunțat la idee. Încrederea în vaccin s-a pierdut în numai două luni. Octavian Jurma: “Sunt copii de liceu care cred că serul îl lasă sterili”

Autoritățile române nu au reușit să-i aducă la centrele de vaccinare nici măcar pe toți românii care, la începutul campaniei de imunizare, își doreau să se vaccineze.
14.10.2021 | 10:59
Jumătate dintre românii care voiau să se imunizeze au renunțat la idee. Încrederea în vaccin s-a pierdut în numai două luni. Octavian Jurma:
Centrele de vaccinare din România au rămas aproape pustii/ Colaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

Țările care au vaccinat o mare parte a populației împotriva Covid-19 au reușit să o facă convingând o parte dintre antivacciniști asupra siguranței și beneficiilor administrării serului. Chiar și în cazurile în care ponderea antivacciniștilor nu a scăzut, succesul vaccinării a fost asigurat de faptul că cei indeciși au fost convinși în timp să se vaccineze.

În cazul România, evoluția a fost inversă: dacă la începutul campaniei de vaccinare, procentajul celor care intenționau să se imunizeze era estimat la 40-50%, la care se adăuga un segment important de indeciși, în lunile care au urmat, intenția de vaccinare s-a prăbușit.

Astfel, efectele campaniei de informare a populației au fost nule, dacă nu cumva aceasta a contribuit la creșterea neîncrederii în vaccinare. Catastrofa a avut loc în numai două luni, din februarie până în aprilie.

ADVERTISEMENT

Franța, țara care a învins propaganda antivaccinistă

Exemplul cel mai clar de reușită a campaniei de informare a fost Franța, țară în care rezervele față de vaccinare erau în mod tradițional foarte mari, sondajele din luna ianuarie indicând o situație chiar mai gravă decât în România. Astfel, 46,5% dintre francezi nu intenționau să se vaccineze, iar 17,4% erau nehotărâți, ceea ce reprezenta un segment de aproape 60% din populație. După noul luni situația s-a schimbat radical. Potrivit datelor din 15 septembrie, 73,2% dintre francezi sunt vaccinați, iar 2,1% intenționează să o facă.

Ponderea antivacciniștilor s-a prăbușit la 20,3%, iar cea a nehotărâților la 3,9%. Trebuie totuși menționat că Franța a fost printre primele țări care au luat măsuri de stimulare coercitivă, impunând încă din timpul verii vaccinarea obligatorie a personalului medical, urmată și de alte categorii profesionale.

ADVERTISEMENT

Autoritățile din Olanda nu au reușit să-i „convertească” pe antivacciniști, dar și-au concentrat eforturile să-i convingă pe cei indeciși. Cei care se opun vaccinării au rămas la circa 20%, însă procentajul indecișilor a scăzut de la 18% la 3,5%. Dacă în ianuarie 61,6% din populația Olandei dorea să i se administreze serul anti-Covid, acum s-a ajuns la 73,8%, cu un potențial de creștere de 3,2%, câți sunt cei încă nevaccinați dar care intenționează să o facă.

ADVERTISEMENT

Rezultate spectaculoase au fost obținute și în Spania. Procentajul populației care nu intenționa să se vaccineze s-a redus  de la 25,5% la 12,6%, iar cel al indecișilor de la 20,9% la 3,6%. Practic, autoritățile au reușit să-i treacă pe aproape toți ce indeciși la începutul campaniei de vaccinare în rândurile celor care s-au vaccinat (79,8%) sau al celor care intenționează să se vaccineze (3,7%).

ADVERTISEMENT

Ce s-a întâmplat în țările anglo-saxone

În Statele Unite, rezultatele au fost mai puțin spectaculoase, însă și aici numărul persoanelor imunizate în acest moment este mai mare decât se anticipa potrivit sondajelor de la jumătatea lunii februarie. Atunci 53,2% din populație era fie vaccinată, fie dorea să se vaccineze, iar acum procentajul cumulat al celor două categorii este de 69,3%.

ADVERTISEMENT

În cazul britanicilor, opiniile legate de imunizarea anti-Covid nu s-au schimbat esențial din decembrie 2020, ba chiar ponderea antivacciniștilor a crescut ușor de la 17,7% la 21,7%. În schimb, autoritățile din Marea Britanie au reușit să-i mobilizeze pe cei care doreau să se vaccineze astfel că intenția de vaccinare care era de 71,1% s-a concretizat în același procentaj al populației vaccinate, la care se adaugă 2,8% dintre britanici care vor să li administreze serul.

România avea un potențial de vaccinare de 75% din populație

Site-ul Our World in Data nu prezintă date legate de intenția de vaccinare din România la acest moment, însă sondajele de opinie de la începutul campaniei corelate cu rata de vaccinare din momentul de față arată ineficiența campaniei promovate de autorități și a efectelor devastatoare ale retoricii antivacciniste. În momentul de față, proporția populației vaccinate este de 29%, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din cei care voiau să se vaccineze la începutul anului, potrivit sondajelor făcute atunci. Nu numai că autoritățile nu au reușit să atragă partea indecisă a populației, ci au pierdut pe drum jumătate dintre cei care își doreau să se imunizeze.

Un sondaj IRES efectuat în 13-15 ianuarie 2020 arăta că patru din zece români spuneau că sigur se vor vaccina atunci când serul va fi disponibil pentru ei; 20% dintre respondenți spuneau că sigur nu se vor vaccina. Nehotărâții reprezentau 36% dintre participanții la cercetare, însă majoritatea lor era mai înclinată către vaccinare: 25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului.  Sondajul indica faptul că autoritățile porneau de la un nivel de potențiali vaccinați de 65% (40% care spuneau că sigur se vaccinează și 25% indeciși, dar care înclinau către vaccinare). Alți 11% ar fi avut nevoie să fie convinși, iar în caz de reușită s-ar fi putut ajunge la 75%, de 2,5 ori mai mult decât procentajul vaccinaților de astăzi.

Un alt sondaj, realizat în luna februarie de către INSCOP Research, prezenta noi rezultate încurajatoare pentru reușita campaniei de imunizare: 55% dintre cei intervievați voiau să se vaccineze, iar jumătate dintre cei 39,4% care au răspuns negativ precizau că ar putea să-și schimbe opinia în viitor. Astfel, segmentul din populație care putea fi convinsă să se vaccineze era tot de 65%, același ca la precedenta cercetare sociologică.

Două luni în care încrederea s-a pierdut

Lucrurile s-au schimbat dramatic în numai două luni, un studiu realizat de către MedLife estimând, pe baza răspunsurilor primite, că până la sfârșitul anului nu va fi trecut pragul de 31% din populație vaccinată, ceea ce coincide cu situația din momentul de față. În perioada în care au fost culese datele, 5-13 aprilie, 14% dintre români erau deja vaccinați, însă intenția de vaccinare se prăbușise deja. Răspunsurile colectate indicau faptul că, până la sfârșitul anului, nivelul vaccinării va fi situat între 27% și 31%.

În cele două luni a survenit și disputa legată de efectele adverse ale vaccinului AstraZeneca, însă această  dispută a avut loc la nivel european fără să ducă la prăbușirea intenției de vaccinare, astfel că trebuie identificate alte cauze pentru a explica situația din România.

Într-o declarație pentru FANATIK, cercetătorul Octavian Jurma a identificat trei motive care au dus la scepticismul românilor  față de imunizarea împotriva Covid-19: lipsa unei campanii coerente a autorităților de promovare a avantajelor și siguranței vaccinării, mesajele venite din mediul politic, uneori deschis antivacciniste, și promovarea în mass-media a liderilor proeminenți ai campaniei împotriva vaccinării.

Impresia mea era că peste tot populația este împărțită în trei categorii: un sfert care vrea să se vaccineze, unul care nu vrea și jumătate care stătea pe gard și nu știa ce să facă. S-a dus o bătălie pentru acest centru foarte important în care și-au prezentat argumentele facțiunea antivaccinare, foarte activă și agresivă, cât și guvernele și specialiștii. Aici a fost decis susccesul campaniei. Cei care au comunicat cu nehotărâții au fost ca avocații în fața unui juriu la proces, cum vedem în filme.

Avocatul antivaccinist nu avea cum să vină cu argumente solide și de asta a pierdut peste tot în țările din Occident, unde avocatul apărării sănătății oamenilor a venit cu temele făcute. În România, acest avocat nici nu s-a prezentat la discuție, iar în cele două luni singurii care au vorbit cu populația au fost antivacciniștii și negaționiștii”, a declarat Octavian Jurma.

Acesta a amintit că în aprilie, când era evident eșecul vaccinării, autoritățile spuneau că aceasta a fost un succes, folosind deja trecutul. Tot atunci se anunța iminenta relaxare, însoțită de mesajul că pandemia este pe sfârșite.

Un alt eșec al autorităților a fost legat de incapacitatea de a folosi școala ca vector de promovare a vaccinării.

Nu avem ore specializate în școli să le spunem copiilor ce-i cu vaccinarea, orele de biologie nu  au fost adaptate la pandemie. Avem copii de liceu care sunt convinși că vaccinul îi lasă sterili.

Dacă educăm copiii în școli, automat sunt educați și părinții. Se putea crea un feedback foarte sănătos între părinți și școală, mai ales la sate unde, de foarte multe ori, copiii sunt  mai educați decât adulții. Școlile ar fi devenit o parte a soluției. Așa avem acum profesori negaționiști, avem o situație absolut tragică în care nu se face educație”, susține Jurma.

Mai mult, în loc ca școala să influențeze familiile elevilor, s-a ajuns în situația în care părinții influențează nivelul vaccinării în școli.

Am situații concrete în care colegi ai băieților mei ar vrea să se vaccineze, dar părinții nu-i lasă (…) Principala comunitate pe care elevii vaccinați o protejează este familia lor. Copilul nu trebuie scos din context, ca și cum nu ar avea familie”, crede cercetătorul timișorean.

Promovarea antivacciniștilor la TV, printre cauzele eșecului

În al doilea rând acesta a menționat politicienii care au sabotat campania de vaccinare, uneori chiar explicit. O altă cauză este promovarea în mass-media a unor mesaje antivacciniste.

Sunt televiziuni importante în care sunt aduși negaționiști din zona de delir, ca și cum ar fi o opinie egală cu a unui expert în sănătate publică. În Vest nu am văzut televiziuni importante care să vehiculeze conținut antivaccinist și negaționist ca și cum ar fi o opinie legitimă”, a spus Octavian Jurma.

Bătălia pentru  inimile și mințile oamenilor s-a pierdut când campania de vaccinare a fost separată de campania de luptă cu pandemia. Campania de vaccinare a fost declarată de importanță națională, pandemia nu a fost declarată o amenințare pentru siguranța națională astfel că vaccinarea a fost decuplată de pandemie. Oamenii nu au reușit să cupleze actul de vaccinare cu beneficiul social al ei”, a conchis medicul.

Consecințele eșecului vaccinării

Cele două luni în care autoritățile au pierdut încrederea populației au consecințe tragice astăzi, când situația epidemiologică din România este printre cele mai grave din Europa.

În România media zilnică a numărului de decese provocate de Covid-19 în ultima săptămână este de 16 la un milion de locuitori, cel mai mare din Europa, peste Bulgaria – 12,1, Muntenegru – 10,4 și Bosnia-Herțegovina – 10,3 la milionul de locuitori.

Creșterea numărului de decese în ultimele 7 zile este de 68,5% față de săptămâna dinainte, ceea ce plasează pe locul 3, după Finlanda – 108,3% și  Suedia – 69,2%. Dacă luăm ca perioadă de referință ultimele 14 zile, creșterea numărului de decese este de 123,6% față de cele două săptămâni dinainte, ceea ce ne plasează pe locul 2, după Slovacia – 231,8%.

Media pe ultimele 7 zile a numărului de cazuri noi de infectare la milionul de locuitori este de 697,3, ceea ce plasează România pe locul 5 în Europa, după Serbia – 902, Letonia 805,2, Lituania – 795,6 și Estonia – 734,5 cazuri la milionul de locuitori.

Creșterea numărului de cazuri în ultimele 14 zile este de 104%, România fiind depășită doar de către Letonia – 120%, Cehia – 111% și la egalitate cu Polonia.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 854. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri